Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Pensii speciale. Recalculare potrivit Legii 119/2010. Legalitatea deciziei

Pensii speciale. Recalculare potrivit Legii 119/2010. Legalitatea deciziei

  Publicat: 21 Jan 2013       3430 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Dreptul contestatoarei de a primi pensie din regimul de asigurari sociale nu a fost atins in esenta sa prin recalcularea pensiei, intrucat, asa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor la prestatii sociale, dobandite in temeiul contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, achitate in timpul anilor de serviciu

Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Viciu al unei hotarari,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Acordul de politica sociala semnat de 14 state membre ale Uniunii a fost inclus in Tratatul CE prin Tratatul de la Amsterdam , punand astfel capat unei situatii complexe.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a facilitarii perfectarii contractului.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Solutie dispusa de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.

La 6 octombrie 2010, contestatoarea I.G. a formulat contestatie impotriva deciziei de pensionare nr.... din 31.08.2010 emisa de intimata Casa Judeteana de Pensii Dolj, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea deciziei de pensionare contestata si obligarea intimatei Casei Judetene de Pensii Dolj sa ii respecte dreptul castigat anterior recalcularii prin aceasta decizie .
In motivarea contestatiei a aratat ca a fost grefier la C.A. si prin decizia nr. ... i s-a calculat pensie de serviciu in suma de 3952 lei lunar, in temeiul dispozitiile Legii 567/2004 si Hotararii 290/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Casa Judeteana de Pensii Dolj, in conformitate cu prevederile Legii 119/2010, HG 737/2010 coroborate cu ale Legii 19/2000, prin decizia nr. 266290/31.08.2010 i-a recalculat pensia de serviciu, fiindu-i redusa la suma de 1278 lei lunar.
Considera ca aceasta decizie este nelegala deoarece contravine prevederilor art. 15 din Constitutia Romaniei si afecteaza drepturile patrimoniale stabilite anterior, cat si a prevederilor art. 1 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Intimata Casa Judeteana de Pensii Dolj a depus la dosar intampinare solicitand respingerea contestatiei.
Prin sentinta nr. 340 din 19 ianuarie 2011, pronuntata de Tribunalul Dolj- Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale s-a admis contestatia, s-a anulat decizia contestata si s-au mentinut drepturile de pensie stabilite prin decizia nr.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca petenta a beneficiat de pensia de serviciu acordata conform Legii nr. 567/2004 potrivit deciziei de pensie de serviciu nr.. . emisa de intimata Casa Judeteana de Pensii Dolj.
Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor a fost emisa o noua decizie, prin care a fost efectuata recalcularea pensiei, prin reducerea acesteia de la suma de 3952 lei la suma de 1278 lei lunar.
Instanta a facut referire la dispozitiile art. 1 din Legea 119/2010, la HG 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu, concluzionand ca decizia atacata a fost emisa cu respectarea dispozitiilor legale, cu atat mai mult cu cat, prevederile ce au stat la baza recalcularii pensiei, au fost declarate constitutionale prin decizia nr. 871/28.06.2010 a Curtii Constitutionale.
S-a considerat, insa, ca instanta are posibilitatea sa de a aplica cu prioritate reglementarile internationale, in conditiile in care constata ca normele interne vin in contradictie cu acestea, fiind considerate incidente prevederile art. 1 ale Conventiei europene a drepturilor omului, cauza CEJ Van Gend en Loos din 5.2.1963, precum si opinia nr. 9/10.11.2006 a CONSILIULUI CONSULTATIV AL JUDECATORILOR EUROPENI Comitetului de Ministrii a Consiliului Europei art. C lit. c) pct. 45.
Tribunalul a verificat, astfel, daca au fost respectate drepturile contestatoarei izvorand din aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, constatand ca petenta beneficiaza de un drept de proprietate asupra pensiei, insa este lipsita de aceasta proprietate, prin dispozitiile legale nationale enuntate mai sus .
S-a invocat in cauza Gaygusuz v. Austria ( 16 septembrie 1996, nr. 17371/90) in care CEDO a decis ca drepturile din asigurari sociale constituie un drept patrimonial in sensul art.1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, cauza Buchen v. Cehia (36541/97), in care s-a retinut ca pensia constituie un drept patrimonial, iar limitarea nejustificata a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie speciala, drept nesocotit ulterior, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate, dar si o discriminare in sensul art. 1din Protocolul nr.12 .
Instanta a avut in vedere si hotararea CEDO din 12 octombrie 2004 data in cauza Kjartan Asmundsson versus Islanda (60669/00), in care instanta de contencios european al drepturilor omului a stabilit ca dreptul la pensie al reclamantului este un bun in sensul acestei dispozitii din Conventie, dar si hotararea din 9 decembrie 1994 data in cauza Rafinariile grecesti Stran si Stratis Adreadis impotriva Greciei, unde Curtea a constatat existenta dreptului de proprietate si in situatia in care, desi reclamantii nu au intrat efectiv in posesia drepturilor pecuniare stabilite de hotararea nr. 13910/79 a Tribunalului de Prima Instanta din Atena, anularea ulterioara de catre stat a acestora echivaleaza cu nerespectarea dreptului de proprietate .
Prin hotararea pronuntata in cauza Muller contra Austriei, Curtea a decis ca o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si chiar a insusi dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare la batranete .
De asemenea, referitor la garantarea unui cuantum al pensiei ce face obiectul protectiei art. 1 al Protocolului 1 aditional la Conventie, instanta a retinut cauza Pravednaya c. Rusia (Cererea nr. 69529/01, hotararea din 18 noiembrie 2004), in care Curtea a considerat ca prin privarea reclamantei de dreptul de a primi o pensie intr-o suma determinata intr-o hotarare definitiva, statul a deranjat echilibrul echitabil, existent intre interesele aflate in joc.
Tribunalul a analizat conditiile privarii de proprietate, aratand ca reducerea pensiei contestatoarei cu peste 50% pentru viitor si lipsirea acesteia de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantului de bunul sau,
S-a considerat ca H.G. nr. 737/2010 creeaza o situatie discriminatoare prin determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele pentru care beneficiarii pensiilor nu au depus cereri de recalculare si documente doveditoare, determinand o situatie care nu are o justificare obiectiva si rezonabila in sensul art. 14 din C.E.D.O., motiv pentru care persoana trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata.
S-a concluzionat ca diminuarea pensiilor prin recalcularea acestora constituie o restrangere a dreptului de proprietate al contestatorului, ca ingerinta nu este proportionala cu scopul legitim urmarit, citandu-se cauza Ex-regele Greciei si altii impotriva Greciei, Cererea nr. 25.701/94, paragraful 89; cauza Broniowski impotriva Poloniei, Cererea nr. 31.443/96, paragraful 176.
Reducerea pensiei ca urmare a recalcularii, cu mai mult de 50% si imposibilitatea de a-si mai recupera vreodata sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, in defavoarea pensionarului beneficiar al pensiei stabilite prin acte normative speciale, a justului echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general.
Procedandu-se in acest fel, s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate al atingere care, in conceptia instantei europene, este incompatibila cu dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie .
In final, instanta a retinut si practica CEJ cu privire la drepturile castigate, aceasta statuand ca daca prestatiile acordate in temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decat cele platite in conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie sa fie reduse ( cauzele Saieva v Caisse de compensation des allocations familiales - 32/76 si Mario Viva v Fonds National de Retraite des Ouvriers Mineurs - 83/87) .
Un alt argument al tribunalului l-a constituit imposibilitatea cotizarii la fonduri de pensii private sau facultative.
Astfel, prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat si a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative s-a oferit posibilitatea de a contribui la un fond privat de pensii tocmai pentru a mari sansele de pastrare a veniturilor din salariu si dupa iesirea la pensie .
Dar in privinta reclamantei, chiar daca ar fi optat pentru un fond privat de pensii tot nu ar fi realizat la acesta un stagiu de cotizare de natura sa-i asigure suplimentarea drepturilor de pensie .
Referitor la interzicerea nediscriminarii, instanta a retinut ca potrivit art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata in special pe sex, rasa, culoare...sau orice alta situatie.
In speta de fata, discriminarea se refera la imprejurarea ca beneficiari ai pensiei de serviciu au avut o rezolvare diferita a situatiei lor, desi legiuitorul a pretins ca este identica, tocmai prin desfiintarea pensiei de serviciu, dandu-se ca exemplu recalcularea pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, pentru care s-a prevazut un stagiu complet de cotizare, conform art. 4 alin. 2 din HG 735/2010 de numai 20 de ani, in vreme ce pentru restul categoriilor foste beneficiare de pensii de serviciu s-a prevazut conform art. 5 alin. 2 lit. a) din HG 737/2010 un stagiu complet de cotizare calculat in functie de data nasterii, astfel cum e prevazut in anexa 3 la Legea 19/2000.
Impotriva sentintei pronuntate de Tribunalul Dolj, intimata Casa Judeteana de Pensii Dolj a declarat recurs, invocand neexaminarea de catre instanta a legalitatii deciziei contestate, sens in care a sustinut ca motivarea hotararii se axeaza pe critici ale Legii 119/2010, desi actul normativ a facut obiectul controlului de constitutionalitate, iar prin decizia Curtii Constitutionale nr.873/2010 s-au facut referiri atat la legislatia europeana, cat si la jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Jurisprudenta CEDO in materie nu justifica solutia adoptata, ci dimpotriva, chiar in cauzele exemplificate in considerentele sentintei, s-a statuat asupra dreptului statelor de a dispune cu privire la cuantumul si conditiile de acordare a pensiilor.
La data de 27.01.2012 intimata contestatoare a formulat note de sedinta solicitand respingerea recursului si aratand ca urmare a adoptarii OUG 59/2011 parata a procedat la revizuirea deciziei de pensionare, astfel ca decizia de recalculare nu mai este recunoscuta de unitatea emitenta. Pe fond, s-au invocat aspecte de netemeinicie a deciziei, avute in vedere si de tribunal.



Recursul este fondat, urmand a fi admis pentru urmatoarele considerente.
Legea nr.119/2010 a facut obiectul unui control "a priori" de constitutionalitate, iar prin decizia nr.871 din 25 iunie 2010, publicata in M.Oficial al Romaniei, partea I nr.433 din 28 iunie 2010, Curtea Constitutionala a statuat ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport de pensiile acordate in sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat .
Trebuie observat ca dispozitiile art.47 alin.(2) din Constitutie se refera distinct la dreptul la pensie fata de cele privind alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege, dar pe care Legea fundamentala nu le nominalizeaza.
Prin urmare, in ceea ce priveste aceste din urma drepturi de asigurari sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, in functie de politica sociala si fondurile disponibile, asupra acordarii lor, precum si asupra cuantumului si conditiilor de acordare.
Ca atare, avand in vedere conditionarea posibilitatii statului de a acorda pensiile speciale in raport de elemente variabile, asa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul ca acestor prestatii ale statului nu li se opune contributia asiguratului la fondul din care se platesc, precum si caracterul succesiv al prestatiilor, dobandirea dreptului la pensia speciala nu poate fi considerata ca instituind o obligatie pe termen nelimitat a statului de a recunoaste acest drept, singurul drept castigat reprezentandu-l doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari, si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decat prin incalcarea dispozitiilor art.15 alin.(2) din Constitutie .
Dat fiind faptul ca pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu, ci au o justificare obiectiva si rationala, se apreciaza ca acestea pot fi eliminate doar daca exista o ratiune, o cauza suficient de puternica spre a duce in final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, in cazul legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, o atare cauza o reprezinta necesitatea reformarii sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechitatilor existente in sistem si, nu in ultimul rand, situatia de criza economica si financiara cu care se confrunta statul, deci atat bugetul de stat, cat si cel al asigurarilor sociale de stat . Astfel, aceasta masura nu poate fi considerata ca fiind arbitrara; de asemenea, urmeaza a se observa ca masura nu impune o sarcina excesiva asupra destinatarilor ei, ea aplicandu-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferentieri procentuale pentru diversele categorii carora i se adreseaza, pentru a nu determina ca una sau alta sa suporte mai mult sau mai putin masura de reducere a venitului obtinut dintr-o atare pensie .
Prin Decizia Curtii Constitutionale nr.458 din 2 decembrie 2003, publicata in M.Oficial al Romaniei Partea I, nr.24 din 13 ianuarie 2004, s-a statuat ca o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.
O lege retroactiveaza atunci cand intelege sa reglementeze fapte care, inainte de intrarea ei in vigoare, au dat nastere, au modificat sau stins o situatie juridica sau efecte pe care acea situatie juridica le-a produs inainte de aceasta data . Astfel, in cazul de fata, Legea nr.119/2010 ar fi fost retroactiva daca ar fi avut drept consecinta reducerea pensiei reclamantului pe o perioada anterioara intrarii sale in vigoare.
Legea noua se aplica insa, de la data intrarii sale in vigoare, fara sa fie retroactiva, atat situatiilor juridice ce se nasc, se modifica sau se sting dupa aceasta data, dar si situatiilor juridice in curs de formare (executare), modificare sau stingere la data intrarii ei in vigoare, precum si efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute. Este exemplul Legii nr.119/2010 prin care legiuitorul a inteles sa reglementeze situatii juridice in curs de a-si produce efectele (primirea lunara a pensiei).
In acest sens, se constata ca "anularea" pensiei de serviciu a operat la momentul intrarii in vigoare a Legii nr.119/2010, cuantumul pensiei a suferit modificari ulterioare acestui moment, nefiind astfel afectat cuantumul pensiei primit anterior intrarii in vigoare a acestei legi, pentru a se putea retine ca legea s-a aplicat retroactiv in cazul contestatoarei.
Intrucat Constitutia Romaniei consacra si garanteaza principiul neretroactivitatii legii civile (art.15 alin.2), iar protectia constitutionala a acestor drepturi este la nivelul normelor internationale in domeniu drepturilor omului, se apreciaza ca standardul fixat de Curtea Constitutionala este la acelasi nivel cu cel stabilit de CEDO, astfel ca statuarile din cuprinsul deciziilor nr.871 si 873 din 25 iunie 2010 isi pastreaza pe deplin aplicabilitatea.
In numeroase decizii Curtea Europeana a retinut ca dreptul la pensie intra sub protectia art.1 din Protocolul nr.1, ca drept de a primi o prestatie sociala (Cauza Andrejeva contra Letoniei; Cauza Muller contra Austriei; Cauza Gaygusuz contra Austriei; Cuaza Buchen contra Cehiei).
Contestatoarea este titular al dreptului de proprietate asupra unui "bun" in sensul Protocolului nr.1 la Conventie, acest bun fiind "dreptul la primirea unei pensii din partea statului", drept prevazut atat de Legea nr.567/2004 - pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a Legii nr.119/2010 -, cat si in art.1 lit.c din Legea nr.119/2010 - pentru perioada ulterioara intrarii in vigoare a Legii nr.119/2010.
Nu se poate califica "bunul" contestatoarei ca fiind dreptul de a primi un cuantum al pensiei de 3952 lei, deoarece cuantumul este protejat de Conventie doar pentru perioada in care acesta are o fundamentare legala in dreptul intern.
Or, incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr.119/2010 dreptul contestatoarei de a primi o pensie bruta de 3952 lei nu mai are o fundamentare legala in dreptul intern, acest cuantum avand ca fundament legal din acest moment dispozitiile actului normativ mentionat.
In acest sens, Curtea Europeana a retinut in cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei ca desi art.1 din Protocolul aditional garanteaza persoanelor dreptul la beneficiile rezultate din plata contributiilor la anumite fonduri de securitate sociala, acest lucru nu poate fi interpretat ca acordand persoanei o pensie intr-un anumit cuantum.
De asemenea, in cauza Keckho contra Ucrainei Curtea Europeana a considerat ca este la libera apreciere a statului sa stabileasca ce beneficii sunt platite persoanelor, din bugetul de stat . Statul poate introduce, suspenda sau inceta plata acestor beneficii, prin modificari corespunzatoare ale legislatiei.
Un alt argument in sensul celor aratate mai sus deriva din interpretarea coroborata a dispozitiilor art.1, 7 si 90 din Legea nr.19/2000, conform carora pensia este o forma de prestatie de asigurari sociale platita lunar, in baza legii, inerenta si indisolubil legata de calitatea de pensionar, obtinuta in baza unei decizii de pensionare, cu respectarea tuturor prevederilor legale impuse de legiuitor.
Statul garanteaza dreptul la asigurari sociale, in conditiile legii, nefiind garantat cuantumul prestatiei sociale.
Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului este constanta in acelasi sens, organele de aplicare a Conventiei retinand ca art.1 din Protocolul nr.1 nu garanteaza dreptul de a primi pe viitor un anumit cuantum al prestatiei sociale si acceptand dreptul statelor de a modifica acest cuantum, in considerarea marjei largi de apreciere pe care o au la dispozitie (cauza Jankovic impotriva Croatiei; cauza Wieczorek impotriva Poloniei)
Curtea de la Strasbourg a statuat ca nu este rolul sau de a verifica in ce masura exista solutii legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmarit, cu exceptia situatiilor in care aprecierea autoritatilor este vadit lipsita de orice temei ( Wieczorek c. Poloniei, hotarare din 8 decembrie 2009, par.59 sau Mellacher c Austriei, hotarare din 19 decembrie 198, par.53).
Articolul 1 din Protocolul nr.1 impune ca orice ingerinta in dreptul de proprietate sa fie proportionala, intr-o masura rezonabila, cu scopul urmarit (cauza Jahn si atii contra Germaniei), conditia justului echilibru nefiind indeplinita atunci cand persoana in cauza suporta o povara individuala excesiva (Sporroug si LA¶vnroth contra Suediei).
Daca valoarea pensiei este redusa, ori plata este suspendata, aceasta poate reprezenta o ingerinta in respectarea bunurilor, care necesita o justificare (cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei si Rasmussen contra Poloniei). In evaluarea unei asemenea ingerinte, este important sa se ia in considerare daca dreptul contestatoarei de a primi pensie din regimul de asigurari sociale in cauza a fost incalcat astfel incat sa conduca la o atingere adusa esentei dreptului la pensie al acestuia (cauza Wieczorek contra Poloniei, cauza Maggio si altii contra Italie).
Analiza raportului rezonabil de proportionalitate, din perspectiva dreptului la respectarea bunurilor (regula generala si, totodata , prima norma din art.1 din Protocolul nr.1) reprezinta o chestiune de apreciere, in functie de circumstantele particulare ale fiecarei cauze, pentru a se constata daca in privinta fiecarui reclamant a fost depasit un anumit " prag de dificultate", pentru ca instanta europeana insasi sa constate o incalcare a drepturilor ocrotite de art.1 din primul Protocol Aditional la Conventie .
Raportul de proportionalitate este compromis daca se suporta o sarcina individuala excesiva, care excede marjei de apreciere a statului in reglementarea aspectelor legate de politica sa sociala (marja care, in acest domeniu este extensiva). Asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, cand reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social, ori cand acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenta.
Asa cum a retinut Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr.29/12.12.2011, publicata in M.Oficial nr.925/27.12.2011, in ansamblul circumstantelor obiective de analiza, ar putea fi avute in vedere criterii precum indemnizatia sociala pentru pensionari (prevazuta de art.7 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar), ori pensia medie lunara, cat si circumstantele concrete ale cauzei.
In cauza, prin decizia contestata, s-a stabilit un cuantum al pensiei de 1278 lei lunar, superior pensiei medii pe tara (700 lei), si care este de natura a asigura corespunzator mijloacele de subzistenta ale beneficiarului.
Contestatoarea nu a fost lipsita de beneficiul social, reducerea cuantumului pensiei respectand raportul de proportionalitate intre scopul urmarit si mijloacele folosite, astfel incat sa nu fie obligata sa suporte o sarcina excesiva, disproportionata, care sa excedeze marjei de apreciere a statului in reglementarea politicii sociale.
Ca atare, dreptul contestatoarei de a primi pensie din regimul de asigurari sociale nu a fost atins in esenta sa, pentru a se opina asupra incalcarii dreptului de proprietate ocrotit de art.1 din Protocolul nr.1.
In privinta dreptului garantat de art.14 din Conventie, o diferenta de tratament este discriminatorie, daca nu are o justificare obiectiva si rezonabila. Conform jurisprudentei Curtii Europene, (cauza Twizell contra Marii Britanii, cauza Maggio si altii contra Italiei), tratamentul este discriminator daca nu urmareste un scop legitim, ori daca nu exista o relatie de proportionalitate rezonabila intre mijloacele folosite si scopul urmarit.
Legea nr.119/2010 a avut ca finalitate tocmai eliminarea, prin uniformizare, a oricarui tratament favorabil rezultat din interpretarea anterioara a prevederilor in vigoare, iar asa cum a subliniat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in procesul de creare a unui sistem de beneficii, este uneori necesar sa se utilizeze termene care se aplica unor grupuri mari si care pot parea arbitrare intr-o anumita masura . Acest fapt este o consecinta inevitabila a introducerii de noi reglementari, dar tinand cont de marja de apreciere recunoscuta statelor in acest domeniu, existenta unor diferente de tratament are justificare obiectiva si rezonabila, astfel ca nu se poate retine incalcarea dreptului prevazut de art.14 din Conventie .
Solutia se impune si din perspectiva Hotararii pronuntate la 17 februarie 2012 de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele conexate Ana Maria Frimu s.a. contra Romaniei, prin care s-au respins ca inadmisibile plangerile reclamantelor, foste grefiere, intemeiate pe dispozitiile art. 1 Protocolul nr. 1 si art. 14 din CEDO.
Curtea a reiterat ca desi articolul 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii intr-un cuantum determinat ( cauza Skorkiewicz c. Poloniei, decizia din 1 iunie 1999, nr. 39860/98 ; decizia Jankovic c. Croatiei, nr. 43440/98 ; decizia Kuna c. Germaniei, nr. 52449/99 ; Blanco Callejas c. Spaniei, decizia din 18 iunie 2002, si Maggio c. Italiei, 31 mai 2011). Curtea a subliniat ca reforma sistemelor de pensii a fost fundamentata pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, si anume contextul economic actual si corectarea inegalitatilor existente intre diferitele sisteme de pensii. Curtea a considerat ca reducerea pensiilor reclamantelor, desi substantiala, constituia o modalitate de a integra aceste pensii in regimul general al pensiilor, prevazut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul si a corecta diferentele existente intre sistemele de pensie . Ca si Curtea Constitutionala, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate, ca reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor la prestatii sociale, dobandite in temeiul contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, achitate in timpul anilor de serviciu .
Este nefondata sustinerea intimatei contestatoare in sensul ca prin intrarea in vigoare a OUG 59/2011 decizia de recalculare a pensiei nu mai este recunoscuta de Casa Judeteana de Pensii. OUG nr.59/2011, pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute de art.1 lit.c-h din Legea nr.119/2010, a fost adoptata, asa cum rezulta din preambulul actului normativ, tocmai datorita exigentelor subliniate de puterea judecatoreasca in cadrul controlului jurisdictional exercitat cu ocazia aplicarii Legii nr.119/2010, avand ca scop realizarea procedurilor administrative necesare stabilirii drepturilor de pensie intr-un mod obiectiv si justificat, cu respectarea principiului contributivitatii si egalitatii.
Prin art. 1 din ordonanta se arata ca pensiile la care face referire Legea nr. 119/2010, care au facut obiectul recalcularii conform prevederilor aceleiasi legi, se revizuiesc, din oficiu, de catre casele teritoriale de pensii in evidenta carora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, potrivit metodologiei de calcul prevazute la art. 2 din actul normativ.
OUG 59/2011 nu lipseste de eficienta Legea 119/2010 si nu cuprinde dispozitii potrivit carora contestarea deciziilor recalculate in conditiile legii ramane fara obiect . Mai mult, instanta constata ca prin contestatia de fata se critica incalcarea anumitor norme de drept considerate aplicabile de catre contestatoare, norme care nu au gasit dezlegarea asteptata prin adoptarea OUG 59/2011, motiv pentru acre exceptia pusa in discutie de intimata nu este fondata.
Fata de considerentele expuse, recursul este fondat, urmand sa fie admis, conform art.304 pct.9 si art. 312 alin.(2) Cod pr.civ., sa se modifice sentinta, si pe fond sa se respinga contestatia .



Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova - Decizia nr. 4016 nr. 22.03.2012


Citeşte mai multe despre:    Legea 567/2004    Legii 19/2010    Pensie    Pensionari    Recalcurarea pensiei    CEDO

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

Acordare pensie de urmas
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 94 din data 23.01.2009

Recalculare pensie. Schimbare tip pensie
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 562, 563-, 564 din data 17.03.2011

Acordare spor de instanta. Specialisti IT din cadrul instantelor judecatoresti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 516 din data 10.03.2011