Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Actiune in revendicare. Afectarea terenului proprietate privata de un drum de interes local. Despagubiri

Actiune in revendicare. Afectarea terenului proprietate privata de un drum de interes local. Despagubiri

  Publicat: 15 Apr 2013       7317 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Actiune in revendicare - Imposibilitatea restituirii in natura a imobilului
Afectarea unui teren de un drum de interes local fara acceptul proprietarului, echivaleaza cu o expropriere fara insa ca proprietarul sa beneficieze de o justa si prealabila despagubire . In atare situatie restituirea in natura nu mai este posibila asa incat reclamanta are dreptul la despagubiri corespunzatoare.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Motru la data de 02.03.2010, sub nr. 830/263/2010, reclamanta A. C. R. a chemat in judecata pe paratii C.L. Motru, C.J. Gorj si Directia Apelor Jiu, solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acestora sa lase in deplina proprietate si linistita posesie o suprafata de teren de aproximativ 400 m.p. pe care i-au ocupat-o fara drept .
Reclamanta a mai solicitat si obligarea paratelor sa-i plateasca contravaloarea lipsei de folosinta a terenului de la data cand au ocupat acest teren si pana in prezent.
In subsidiar, reclamanta a solicitat obligarea paratelor de a-i preda in schimbul terenului ocupat un alt teren situat in vecinatatea acestuia.
De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata .
In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat este proprietara unui teren situat in intravilanul satului Plostina din Municipiul Motru, in suprafata de 1.499 m.p. cu un front la strada de 42 m.
A mai aratat reclamanta ca in urma cu o perioada de timp pe o parte din terenul sau a patruns C.J. Gorj care a construit o portiune din drumul Plostina - Miculesti pe aceasta suprafata de teren, iar aceasta portiune de teren a fost ocupata fara a i se cere acordul si in mod nejustificat intrucat din planul de situatie intocmit de reprezentantii Primariei Motru se observa ca drumul Plostina - Miculesti nu trebuia sa ocupe proprietatea reclamantei.
In continuare, reclamanta a aratat ca s-a adresat Primariei Motru considerand ca in speta vina apartine acesteia, insa i s-a raspuns printr-o hotarare a consiliului local ca drumul Plostina - Miculesti a fost declarat bun apartinand domeniului public, fara a explica insa daca in aceasta hotarare este cuprinsa si portiunea de teren care apartinea reclamantei, iar pentru acest considerent reclamanta a decis sa cheme in judecata C. L. Motru pentru a fi obligat sa depuna documentatia care a stat la baza adoptarii H.C.L. nr. 58/27.07.2006.
De asemenea, reclamanta a aratat ca o alta portiune de teren i-a fost ocupata de catre parata Directia de Ape Jiu Craiova care in urma cu aproximativ un an a regularizat cursul raului Plostina, dar in timpul efectuarii lucrarilor a deviat cursul pe proprietatea acesteia, iar cand reclamanta a incercat sa obtina o autorizatie de construire pentru a-si ridica pe teren o casa a constatat ca suprafata este prea mica si improprie construirii unei locuinte necesare traiului normal.
Reclamanta a mai precizat ca a formulat mai multe sesizari cu privire la aceste aspecte dar a fost purtata pe drumuri de la o institutie la alta fara a i se rezolva in vreun fel problemele.
In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 480, 998, 999 Cod civil.
In sustinerea cererii formulate, reclamanta a depus ala dosarul cauzei inscrisuri (filele 3-23).
C. J. Gorj a formulat intampinare prin care a invocat exceptia calitatii sale procesuale pasive, aratand ca drumul la care face referire reclamanta se afla in proprietatea publica a Primariei Municipiului Motru si in administrarea C. L. Motru.
In sustinerea intampinarii formulate, C. J. Gorj a depus la dosarul cauzei inscrisuri (filele 26-27).
Administratia Nationala Apele Romane a formulat la randul sau intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca nelegala si nefondata, aratand ca impreuna cu Asociatia S.C. L. S.R.L. a incheiat un contract de lucrari avand ca obiect ``regularizare parau Plostina pe tronsonul Rosiuta - confluenta rau Motru``, iar pentru efectuarea acestei lucrari s-au intreprins toate demersurile legale si s-au obtinut toate avizele necesare si ca nu s-a ocupat terenul proprietate privata a reclamantei.
In sustinerea intampinarii formulate, Administratia Nationala Apele Romane a depus la dosarul cauzei inscrisuri (filele 38-48).
De asemenea, C. L. Motru a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei fata de acesta, invocand exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, aratand ca nu a ocupat nici o suprafata de teren din proprietatea reclamantei, iar drumul judetean la care aceasta face referire nu este proprietatea C. L.Motru ci face parte din domeniul public al judetului Gorj.
In virtutea rolului activ, in conformitate cu dispozitiile art. 129 alin. 5 Cod procedura civila, instanta a solicitat C. L. Motru sa comunice Hotararea de Guvern prin care DC 102 a fost incadrat in categoria functionala a drumurilor de interes judetean si sa precizeze daca acest drum a fost inclus in domeniul public al Municipiului Motru, iar in caz afirmativ sa se inainteze hotararea consiliului local in acest sens, relatiile solicitate fiind comunicate cu adresa nr. 10634/09.04.2010.
La data de 29.0 4.2010 reclamanta a depus la dosarul cauzei o precizare la actiunea formulata, aratand ca intelege sa se judece in contradictoriu cu Municipiul Motru reprezentat prin primar H. D. si cu Judetul Gorj, reprezentat prin presedintele consiliului judetean C. I..
In dovedirea actiunii, reclamanta a solicitat admiterea probei testimoniale, a probei cu inscrisuri si interogatoriul civil al paratilor, precum si efectuarea unei expertize de specialitate.
Instanta a incuviintat si administrat probele solicitate de reclamanta, declaratiile martorilor fiind consemnate in scris si atasate la dosarul cauzei, raportul de expertiza fiind intocmit de catre domnul expert M. A..
Avand in vedere dispozitiile art.137 cod procedura civila, instanta se va pronunta cu precadere asupra exceptiilor invocate.
Astfel , cu privire la exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor C. L. Motru si Municipiul Motru, respectiv C. J. Gorj si Judetul Gorj, instanta retine ca prin HG nr.816 din 25.07.2007 a fost aprobata incadrarea in categoria functionala a drumurilor comunale a unor drumuri de interes public local situate in judetul Gorj, printre care si DC 102 Dealul Pomilor (DN 67- Miculesti(DN 673), acest drum aflandu-se asadar in proprietatea publica a municipiului Motru si in administrarea C. L. Motru, fiind de interes local.
Potrivit art.3 alineat 4 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean, la punctul III din anexa fiind mentionate drumurile si strazile.
Art.21 din acelasi act normativ prevede ca inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al oraselor se intocmeste, dupa caz, de comisii special constituite,fiind insusit prin hotarare de consiliile locale. Ulterior, inventarele astfel insusite se centralizeaza de consiliul judetean, si se trimit Guvernului, pentru ca, prin hotarare, sa se ateste apartenenta bunurilor la domeniul public judetean sau de interes local.
In cazul de fata, in conditiile in care drumul in discutie a fost atestat prin HG nr.816/2007 ca facand parte din categoria functionala a drumurilor comunale, fiind de interes public local al municipiului Motru, cu privire la portiunea ce drum situata pe raza acestui municipiu este evident ca nu se poate retine ca facand parte din domeniul public al judetului Gorj.
Chiar daca prin Hotararea C. L. Motru nr.58 din 27.07.2006 s-a aprobat incadrarea DC 102 in categoria drumurilor publice de interes judetean, acest fapt este lipsit de relevanta atat timp cat este o decizie unilaterala, C. J. Gorj neadoptand nici o hotarare cu privire la includerea drumului respectiv in domeniul public al judetului Gorj si nefiind finalizata astfel procedura prevazuta de Legea nr.213/1998 care impune atestarea domeniului public prin Hotarare de Guvern. Mai mult, in situatia in care C. L. Motru se considera prejudiciat ca urmare a adoptarii HG nr.816/2007 avea posibilitatea de a ataca in contencios administrativ actul respectiv, ceea ce nu s-a intamplat insa.
Prin urmare, drumul in litigiu face parte din domeniul public al municipiului Motru si nu din domeniul public al Judetului Gorj si fata de argumentele mai sus expuse, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a C. J. Gorj, respectiv a Judetului Gorj si va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Motru si C. L. Motru.
Pe fondul cauzei, analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
In fapt, reclamanta a revendicat un teren in suprafata de 400 m.p, cu privire la care sustine ca este ocupat in mod abuziv de catre parati, obligarea paratelor la plata contravalorii lipsei de folosinta, iar in subsidiar obligarea paratelor sa-i predea un teren in schimb.
Potrivit art.480 cod civil proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. Rezulta asadar ca actiunea in revendicare este actiunea prin care proprietarul neposesor cerere restituirea lucrului si recunoasterea dreptului de proprietate de catre posesorul neproprietar.
S-a retinut astfel ca pentru admisibilitatea unei cereri in revendicare este necesar ca reclamantul sa faca dovada indeplinirii cumulative a doua conditii: dreptul de proprietate asupra bunului revendicat si ocupatiunea exercitata de catre parat. In situatia in care ambele parti litigante prezinta titluri de proprietate, acestea urmeaza a fi comparate pentru a se stabili care dintre acestea este preferabil.
In privinta primei conditii de admisibilitate a actiunii in revendicare, instanta constata ca prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.5531 din 30 mai 1996 , reclamanta a cumparat de la numita I. G. un teren in suprafata de 1499 m.p situat in intravilanul satului Plostina, avand un front la strada de 42 m, lungime pe partea de nord de 35,40 m si o lungime pe partea de sud de 36 m, act cu care reclamanta face dovada proprietatii asupra terenului revendicat.
Cat priveste cea de-a doua conditie se retine ca si aceasta este indeplinita, avand in vedere ca prin raportul de expertiza intocmit in cauza de expert M. A. a fost identificat terenul mentionat in actul de vanzare cumparare, in urma masuratorilor efectuate rezultand ca din suprafata totala de 1499 m.p, doar suprafata de 119 m.p este ocupata de drumul DC 102, care asa cum s-a mentionat mai sus apartine municipiului Motru. De asemenea, relevante in cauza sunt si depozitiile martorilor audiati in cauza care au declarat ca o parte din terenul reclamantei a fost ocupat de catre Primarie prin extinderea strazii.
Instanta apreciaza insa ca restituirea in natura nu mai este posibila, atat timp cat terenul reclamantei este afectat de un drum de interes local, fapt ce echivaleaza intr-o oarecare masura cu o expropriere, fara insa ca reclamanta sa fi primit despagubiri corespunzatoare. In astfel de situatii, practica judiciara a fost unanim exprimata in sensul ca daca restituirea in natura nu mai este posibila din punct de vedere material, restituirea se face prin echivalent stabilit in considerarea valorii bunului. De altfel, insasi reclamanta si-a precizat actiunea, ulterior solicitand acordarea de despagubiri pentru terenul ocupat. Cat priveste valoarea terenului, instanta va avea in vedere raportul de expertiza intocmit in cauza de expert C. P. A. prin care s-a stabilit o valoare de 18.154,521 lei. Se retine totodata ca asa cum s-a mentionat mai sus
In privinta capatului de cerere privind obligarea paratelor la acordarea de despagubiri, instanta retine ca dreptul de proprietate consacrat de art.480 cod civil confera titularului sau trei atribute: dreptul de a folosi bunul ceea ce presupune exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapaniri efective asupra bunului in materialitatea sa, direct si nemijlocit, prin putere proprie si in interesul sau propriu; dreptul de a culege fructele bunului, ceea ce inseamna dreptul proprietarului de a-si pune in valoare bunul prin exploatarea acestuia; dreptul de a dispune de bun, ceea ce presupune prerogativa proprietarului de a hotari cu privire la soarta bunului.
In speta, prin ocuparea abuziva a terenului reclamantei de catre paratii municipiul Motru si C. L. Motru, terenul respectiv nemaifiind la dispozitia reclamantei se incalca dreptul de proprietate al acesteia din urma, din moment ce nu poate uza de atributele dreptului de proprietate, astfel ca este justificata cererea de acordare a despagubirilor pentru lipsa de folosinta a terenului. La aprecierea cuantumului despagubirilor se va avea in vedere raportul de expertiza intocmit de expert C. P. A. , prin care s-a stabilit valoarea lipsei de folosinta ca fiind de 64,26 lei.
Cat priveste parata Administratia Nationala Apele Romane se constata ca din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca aceasta nu ocupa nici o parte din terenul reclamantei. De asemenea anexa la raportul de expertiza intocmit de expert M. A. este edificatoare in sensul ca prin regularizarea cursului apei Plostina nu a fost afectata proprietatea reclamantei.
Capatul de cerere privind obligarea paratelor sa predea teren in schimb reclamantei este de asemenea neintemeiat avand in vedere ca un astfel de contract trebuie intocmit in forma autentica si impune acordul ambelor parti, instanta neputandu-se substitui vointei partilor in ceea ce priveste transferarea dreptului de proprietate din patrimoniul unei parti in patrimoniul celeilalte.
Fata de considerentele de mai sus, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Judetului Gorj si C. J. Gorj si va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Motru si C. L. Motru.
Va admite in parte actiunea precizata formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Municipiului Motru si C. L. Motru.
Va obliga Municipiul Motru si C. L. Motru sa plateasca reclamantei suma de 18.154,52 lei reprezentand contravaloarea terenului in suprafata de 119 m.p. identificat conform raportului de expertiza intocmit in cauza de expert M. A..
In baza art.480 cod civil va obliga Municipiul Motru si C. L. Motru sa plateasca reclamantei suma de 64,26 lei reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a terenului respectiv, in perioada 2007-2010.
Va respinge actiunea fata de Administratia Nationala Apele Romane - Administratia de Apa Jiu.
In baza art.274 cod procedura civila va obliga paratii Municipiul Motru si C. L. Motru, in mod corespunzator admiterii in parte a actiunii, sa plateasca reclamantei suma de 2.079 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care 1204 lei taxa de timbru, 300 lei onorariu avocat, 575 lei reprezentand jumatate din suma achitata cu titlu de onorarii experti.


Pronuntata de: Judecatoria Motru, Sentinta nr. 723 din 08.03.2011


Citeşte mai multe despre:    Judecatoria Motru    Autorizatie de construire    Drum judetean    Domeniu public    HG 816/2007    Legea 213/1998    Drept de proprietate    Restituire    LIpsa de folosinta



Comentează: Actiune in revendicare. Afectarea terenului proprietate privata de un drum de interes local. Despagubiri
Alte Speţe

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016

Anulare autorizatie de construire. Cerere introdusa de tert ce se considera vatamat prin eliberarea actului administrativ. Introducerea in cauza, in c
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Sectia Contencios Decizie 422 (14.02.2007)

Anulare autorizatie de construire. Cerere introdusa de tert ce se considera vatamat prin eliberarea actului administrativ. Introducerea in cauza, in c
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Sectia Contencios Decizie 422 (14.02.2007)

Anulare autorizatie de construire. Cerere introdusa de tert ce se considera vatamat prin eliberarea actului administrativ. Introducerea in cauza, in c
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Sectia Contencios Decizie 422 (14.02.2007)

Lucrari de construire realizate fara autorizatie de construire.Obligarea executantului la desfiintarea lor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civila, decizia nr. 65 din 8 ianuarie 2014

Divort. Incredintarea minorului. Neindeplinirea conditiilor pentru constituirea consiliului de familie
Pronuntaţă de: Judecatoria Motru, Sentinta civila nr. 146 din 23 ianuarie 2012

Dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a Civila, Decizia civila nr. R 630 din 11.03.2011

Respingerea actiunii privind obligarea coproprietarului sa isi dea consimtamantul pentru efectuarea lucrarilor de reparatie a imobilului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I civila, Decizia nr. 3460/R din 07.10.2011

Anularea autorizatie de construire. Demolarea constructiei edificate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2464 din 21.11.2011



Articole Juridice

Certificatul de urbanism in procedura autorizarii lucrarilor de construire. Actualizare 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Cum obtii autorizarea executarii lucrarilor de constructii? Ghid actualizat 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Reguli comune privind contractul de antrepriza (Art. 1.851 - 1.873 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii (Art. 1.874 - 1.880 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Lucrari care se pot efectua fara autorizatie de costructie
Sursa: EuroAvocatura.ro