Divort. Incredintarea minorului. Neindeplinirea conditiilor pentru constituirea consiliului de familie

In motivarea cererii a aratat reclamantul ca a fost casatorit cu parata, casatoria fiind desfacuta prin divort iar minora incredintata spre crestere si educare paratei.
Ca, parata ii interzice sa aiba legaturi personale cu minora asa incat se impune ca prin cererea adresata instantei de judecata sa fie solutionat diferendul.
Ca, solicita stabilirea unui program de legaturi personale in fiecare zi de miercuri si joi din saptamana, o saptamana in vacanta de iarna, o saptamana in vacanta de primavara si trei saptamani in vacanta de vara.
In drept cererea a fost motivata pe dispozitiile art. 43 si 97 din Codul Familiei.
Anexat la cererea de chemare in judecata paratul a depus in copie sentinta civila 628 din 25.02.2011 a Judecatoriei Motru.
Legal citata parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii.
A aratat parata in intampinare ca nu s-a opus ca reclamantul sa-si vada fiica insa modalitatea de vizitare solicitata de reclamant nu poate fi avuta in vedere datorita varstei minorei.
Ca, minora nu poate fi separata brusc de mediul in care creste si este obisnuita pentru ca nu va intelege schimbarile ce intervin in viata sa.
Ca, minora frecventeaza cursurile unei gradinite, s-a integrat in colectivitate si socializeaza cu copii asa incat daca minora ar fi luata in timpul saptamanii de parat i s-a pune in pericol dezvoltarea intelectuala si psihica.
Ca, reclamantul are o fire recalcitranta si exista o stare conflictuala intre parti.
La termenul de judecata din 24.11.2011 instanta a pus in discutie partilor prezente probele ce urmeaza a fi administrate, fiind incuviintata pentru reclamant proba cu martori, proba incuviintata si pentru parata dispunandu-se totodata, in temeiul dispozitiilor art. 129 alin. 5 C.pr.civ. si 486 C.civ. efectuarea unui raport de ancheta psihosociala de catre autoritatile tutelare de pe langa Consiliul Local Motru si Consiliul Local Matasari.
De asemenea, respectand rolul activ al instantei, s-a solicitat de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Gorj sa comunice anchetele efectuate cu ocazia verificarii conditiilor de crestere si educare a minorei B. M. M..
DGASPC Gorj a raspuns la solicitarile instantei comunicand cele solicitate, fila 68, au fost efectuate rapoartele de ancheta psihosociala, filele 80-84, au fost audiati martorii M. H. S., B. M., filele 85,87, S. M., C. A. M., filele 105,106, C. E., G. B.A. si M. V.-E., filele 120-122.
Instanta a procedat la ascultarea reclamantului si paratei, potrivit dispozitiilor art. 129 alin. 5 C.pr.civ. si art. 396 din Codul civil mentiunile acestora fiind consemnate in interogatoriile de la filele 86, 118,119.
La interogatoriul luat la termenul de judecata din 14.11.2011 reclamantul a aratat ca solicita si instituirea unui consiliu de familie intrucat nu se intelege cu parata. In acelasi interogatoriu reclamantul a reiterat modalitatea in care intelege sa se desfasoare legaturile viitoare cu minora.
In interogatoriul luat la termenul de judecata din 16.01.2012 reclamantul a aratat ca nu intentioneaza sa viziteze minora la domiciliul paratei pentru ca exista un conflict intre reclamant si bunica materna.
Parata a aratat in interogatoriul luat ca reclamantul poate, dupa parerea sa, sa aiba legaturi personale cu minora in vacante dar ca in timpul anului scolar minora nu poate sta la domiciliul reclamantului pentru ca acest lucru ar impieta asupra programului scolar.
Analizand acele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta civila 628 din 25.02.2011 s-a dispus desfacerea casatoriei incheiata intre reclamant si parata, iar minora a fost incredintata spre crestere si educare paratei.
Avand in vedere dispozitiile art. 5 alin. 2 din Legea 71/2011 instanta apreciaza ca, in cauza de fata, sunt aplicabile dispozitiile Codului civil, act normativ care abroga dispozitiile din Codul familiei.
Asupra cererii reclamantului de constituire a consiliului de familie, instanta apreciaza ca nu sunt aplicabile dispozitiile 124 si urmatoarele din Codul civil.
In acest sens instanta retine ca se poate constitui consiliu de familie atunci cand este numit un tutore, tutore care este numit in situatia in care ambii parinti sunt, dupa caz, decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti ori li s-a aplicat o pedeapsa penala complementara.
In cauza de fata, nefiind intrunite cerintele art. 110 din Codul civil, text de lege care enumera cazurile de instituire a tutelei, nu poate fi numit un consiliu de familie, relatiile intre reclamant si parata privitoare la exercitarea drepturile si obligatiilor parintesti putand fi reglementate in caz de neintelegere doar de instanta de tutela.
Asa fiind cererea reclamantului de constituire a unui consiliu de familie va fi respinsa.
Potrivit dispozitiilor art. 262 din Codul civil copilul nu poate fi separat de parintii sai fara incuviintarea acestora iar atunci cand copilul locuieste impreuna cu unul dintre parinti celalalt parinte are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul. Acelasi text de lege stabileste ca exercitiul dreptului de a avea legaturi personale trebuie sa ia in considerare interesul superior al copilului, neputand fi limitat decat in conditiile prevazute de lege.
Din intreaga reglementare mentionata mai sus rezulta ca exercitarea dreptului parintelui de a avea legaturi cu copilul sau, copil care are locuinta la celalalt parinte, trebuie sa se realizeze efectiv si real prin stabilirea unui program de vizitare extins si care sa tina cont de interesul superior al copilului.
In acord cu prevederile art. 262 si art. 401 din Codul civil sunt si prevederile Legii 272/2004 si ale Legii 18/1990 de ratificare a Conventiei cu privire la drepturile copilului, aceasta din urma stabilind la art. 9 pct. 3 ca statele parti se angajeaza sa respecte drepturile copilului de a intretine relatii personale si contacte directe inclusiv cu parintele cu care nu locuieste in mod regulat.
Este in interesul superior al copilului dar si al ambilor parinti ca minorul sa aiba o viata de familie, deziderat ce se poate realiza numai prin mentinerea legaturilor personale in mod efectiv, fara o ingerinta din partea celuilalt parinte, astfel incat impiedicarea ori limitarea legaturilor firesti dintre parinte si copil sa nu afecteze dreptul la respectarea vietii de familie garantat de art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.
Pentru a determina interesul superior al copilului trebuie sa se utilizeze criterii obiective, criterii care urmeaza sa fie raportate la probatoriul administrat in cauza.
De asemenea, instanta retine ca, in respectarea interesului major al copilului, comportamentul paratei trebuie sa evite impiedicarea exercitarii relatiilor personale dintre tata si copil, sa programeze de comun acord cu reclamantul timpii alocati legaturilor personale si sa convina impreuna si in interesul minorei eventuale compensari atunci cand, din diverse motive, reclamantul nu poate respecta timpii stabiliti de instanta de judecata .
Ambii parinti trebuie sa inteleaga sa ca in cadrul relatiilor personale pe care le au cu minora nu trebuie sa se comporte fata de aceasta ca si cand ar exercita posesia asupra unui bun care le apartine, interesul major al copilului fiind mai presus decat interesul parintilor.
In cauza, probele administrate conduc, fara putinta de tagada, la concluzia ca intre minora si reclamant exista elemente de apropiere, declaratia martorei S. M. si a martorelor C. E., G. B. A. si M. V. E.. Aceste martore au aratat ca minora este atasata de reclamant iar atunci cand reclamantul viziteaza minora la gradinita aceasta se bucura.
Cele din urma trei martore au mai aratat faptul ca minora are un comportament normal in timpul programului cresei si ca s-a observat o imbunatatire a comportamentului acesteia, comportament imbunatatit in cadrul colectivitatii asa incat instanta va avea in vedere la stabilirea modalitatii de realizare a programului de vizita acest aspect.
De asemenea, instanta va avea in vedere, pe de o parte varsta minorei si, pe de alta parte, declaratiile martorilor care au aratat ca reclamantul se poate ocupa o perioada de timp singur de ingrijirea minorei.
Vor fi avute in vedere si concluziile rapoartelor de ancheta psihosociala ale caror concluzii conduc la ideea ca reclamantul poate sa asigure, la domiciliul sau din com. Matasari, conditii materiale si morale pentru ingrijirea minorei.
Alaturi de aceste elemente instanta avea in vedere si inscrisurile medicale depuse la dosar, respectiv declaratia martorei S. M., probe din care rezulta ca minora a avut probleme medicale, fiind internata in spital pe parcursul anului 2010 si la inceputul anului 2011.
Toate elementele aratate mai sus, care se coroboreaza si cu raspunsul inaintat catre instanta cu ocazia controlului efectuat de DGASPC Gorj rezulta ca la momentul pronuntarii prezentei sentinte exista o relatie de atasament intre reclamant si minora.
Pentru a realiza un program de vizitare in limite suficiente si rezonabile care sa tina cont de relatiile existente intre minora si parinti, de varsta minorei, de faptul ca integrarea in colectivitate a minorei a avut efecte beneficie asupra acesteia, instanta apreciaza ca se poate stabili un program de vizitare pentru vacantele scolare si un program de vizitare la sfarsitul saptamanii cand minora urmeaza sa locuiasca impreuna cu reclamantul.
Legaturile personale intre minora si reclamant nu se pot realiza la locuinta minorei din municipiul Motru tinand cont de starea conflictuala existenta intre reclamant si bunica materna, altfel nu s-ar respecta interesul superior al copilului. Stabilirea unui drept de vizita la locuinta minorei ar putea potenta conflictul intre reclamant si bunica materna, conflict care daca s-ar desfasura in prezenta minorei ar avea efecte negative asupra dezvoltarii psihice a viitorului adult.
Fata de cele aratate mai sus instanta urmeaza sa admita in parte cererea formulata de reclamant si sa stabileasca ca exercitiul dreptului reclamantului de a avea legaturi personale cu minora B. M. M. sa se desfasoare astfel: o saptamana de luni dimineata de la ora 9,00 pana duminica la ora 17,00, in vacantele de iarna si de primavara si doua saptamani in vacanta de vara, respectiv o data pe luna la sfarsitul primei saptamani a fiecarei luni incepand cu ziua de sambata ora 9,00 si pana duminica la ora 17,00.
Programul aratat mai sus are in mod evident un caracter minimal partile putand stabili oricand si tinand cont de interesele minorei alte modalitati suplimentare pentru realizarea legaturilor personale intre reclamant si minora, stiut fiind ca numai in cadrul familiei minorul isi dezvolta simtul identitatii iar o relatie pozitiva si consistenta cu parintii, in care acestia reusesc sa vina in intampinarea nevoilor copilului ajuta copilul sa capete siguranta interioara, sa cunoasca si sa inteleaga relatiile umane in care este angrenat si sa devina autonom.
Programul aratat mai sus tine cont de criteriile obiective dezvoltate in cuprinsul considerentelor prezentei sentinte asa incat odata cu modificarea situatiei de fapt, a varstei minorei, a relatiilor intre parinti si intre parinti si rudele apropiate ale minorei, programul se poate modifica in sensul extinderii ori restrangerii la cererea oricarei parti implicate si pornind de la premiza ca un copil are nevoie de legaturi emotionale stabile, de un mediu securizat care sa-i permita experiente normale de viata si de sentimentul apartenentei neconditionate la grupul de persoane din imediata apropiere, familia sa.
Vazand disp. art. 274 C.pr.civ. instanta apreciaza ca in cauza de fata niciuna din parti nu a cazut in pretentii asa incat cererea de obligarea reclamantului la cheltuieli de judecata urmeaza sa fie respinsa.