Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Criterii de apreciere a caracterului ilicit al faptei. Cauza exoneratoare de raspundere

Criterii de apreciere a caracterului ilicit al faptei. Cauza exoneratoare de raspundere

  Publicat: 19 Jun 2013       2584 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Savarsirea faptei prejudiciabile in exercitarea unor obligatii legale si pentru protejarea unui interes general constituie o cauza care inlatura caracterul ilicit al faptei, fiind exoneratoare de raspundere, cu exceptia abuzului de drept .

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(gr. eu "bine, bun" si thanatos "moarte"). Provocarea de catre o persoana a mortii unui bolnav care sufera de o boala incurabila, la cererea acestuia.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In categoria activelor circulante, post ce se refera la creantele salariale, sociale si fiscale determinate
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(Lien) Dreptul legal al unui creditor de a vinde activele ipotecate atunci cand debitorul nu poate sau nu vrea sa-si indeplineasca obligatiile prevazute in contractul de imprumut.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Prevazute in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Decretul privitor la prescripţia extinctivă
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prin urmare, in cazul masurilor aplicate de autoritatile statului pentru lichidarea focarelor de gripa aviara, justificate, in temeiul H.G. nr. 1415/2004, de protejarea unui interes public, este exclusa antrenarea raspunderii civile delictuale chiar si in conditiile dreptului comun.

Nota: In decizie au fost avute in vedere dispozitiile din vechiul Cod civil

Prin sentinta civila nr. 991 din 28 aprilie 2011 pronuntata in dosarul nr. xx58/62/2009 al Tribunalului Brasov, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, s-au respins exceptiile inadmisibilitatii actiunii, prescriptiei dreptului material la actiune si lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor, s-a admis in parte actiunea formulata si precizata de reclamanta SC G.G. SRL Codlea impotriva paratilor Directia Sanitar Veterinara si pentru siguranta alimentelor, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Ministerul Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Finantelor Publice cu consecinta obligarii paratului Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale sa achite reclamantei suma de 17.312.449,1 lei (Ron) cu titlu de despagubiri, precum si dobanda legala aferente acestei sume incepand cu data pronuntarii hotararii si pana la achitarea efectiva a sumei, si 242.344,69 lei (ron) cheltuieli de judecata, fiind respinse ca nefondate restul pretentiilor.

In conformitate cu art. 137 alin. (1) C. proc. civ., prima instanta a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii cu motivarea ca raportat la natura comerciala a litigiului nu se impunea parcurgerea procedurii prealabile prevazute de art. 7 din Legea nr. 554 /2004 privind contenciosul administrativ, iar pe de alta parte reclamanta a facut dovada concilierii directe prevazute de art. 7201 C. proc. civ.

Exceptia prescriptiei dreptului material la actiune a fost respinsa in temeiul art. 3 din Decretul nr. 167/1958 in considerarea faptului ca pretentiile reclamantei vizeaza o perioada de 3 ani anterioara introducerii actiunii, iar termenul de prescriptie a inceput sa curga la data la care reclamanta a cunoscut paguba . Avand in vedere ca aceasta a obtinut despagubiri in conformitate cu H.G. nr. 1415/2004, ulterioare anului 2006, nu se poate considera ca moment de incepere al cursului prescriptiei data la care a fost declarata epizootia sau la care s-a luat masura eutanasierii tuturor pasarilor din fermele reclamantei.

In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a tuturor paratilor, de asemenea respinsa, s-a retinut ca legitimarea procesuala a acestora decurge din scopul asigurarii unei desfasurari corecte a procesului in conditii de contradictorialitate in considerarea faptului ca actiunea este intemeiata si pe dispozitiile H.G. nr. 1415/2004.

Referitor la fondul pretentiilor, tribunalul a aratat ca reclamanta a solicitat obligarea paratilor la plata despagubirilor pentru prejudiciul cauzat constand in paguba suferita si beneficiu nerealizat ca urmare a masurilor luate pentru aducerea la indeplinire a actiunilor de importanta deosebita ce s-au intreprins pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, respectiv gripa aviara.

In motivarea actiunii reclamanta, invocand dispozitiile art. 998-999 C. civ. si H.G. nr. 1415/2004, a aratat ca este profilata pe cresterea puilor de gaina si de curca desfasurandu-si activitatea in mai multe ferme, la o parte dintre acestea, prin mai multe acte sanitar-veterinare intocmite de parata DSVSA in cursul lunii mai 2006 a fost declarata epizootia si s-au instituit masuri de carantina de gradul I, de sechestrare a carnii si deseurilor de abator, precum si eutanasierea tuturor pasarilor care populau fermele vizate. Totodata, a motivat ca pretentiile solicitate, astfel cum au fost precizate, nu cuprind despagubirile acordate pe baza deconturilor intocmite, verificate si aprobate conform legii speciale.

In baza H.G. 1415/2004 reclamantei i-au fost acordate o serie de despagubiri reprezentand contravaloarea pasarilor eutanasiate, productia de carne confiscata, cheltuieli de neutralizare, contravaloarea furajelor confiscate, obiectul prezentului litigiu constand in prejudiciile suferite ca urmare a imposibilitatii onorarii contractelor in curs de derulare, a platii unor credite si altor datorii catre furnizorii de servicii avand in vedere si imprejurarea ca perioada de inactivitate a reclamantei determinata de masurile luate pentru eradicarea focarelor de gripa aviara a fost cuprinsa intre 13 mai - 13 septembrie 2006, precum si ulterior.

Inlaturand apararile paratilor referitoare la neindeplinirea conditiilor necesare pentru angajarea raspunderii civile delictuale, tribunalul a argumentat ca cerintele prevazute de art. 998-999 C. civ. sunt indeplinite in sensul ca fapta ilicita este determinata de masurile luate de parata Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Brasov constand in eutanasierea pasarilor si a puilor, a distrugerii furajelor, masuri care au avut drept consecinta paralizarea intregii activitati a reclamantei si imposibilitatea onorarii unor obligatii contractuale si a realizarii de profit.

Conditia vinovatiei este in egala masura indeplinita, a apreciat prima instanta, avand in vedere ca raspunderea delictuala intervine nu numai in cazul intentiei, ci si a culpei manifestate sub forma imprudentei sau a neglijentei, in speta, vinovatia existand sub forma culpei deoarece prejudiciul era previzibil atunci cand s-au dispus masurile de eutanasiere.

Referitor la raportul de cauzalitate s-a retinut ca si aceasta conditie este indeplinita, prejudiciul fiind doar urmarea masurilor luate de parata.

In privinta cuantumului prejudiciului s-a stabilit pe baza expertizei efectuate in cauza ca reclamanta a suferit un prejudiciu cert in valoare de 17.921.832,4 lei reprezentand paguba suferita prin nepopularea totala cu pui de gaina si de curca pe perioada inactivitatii societatii comerciale si apoi partiala, pe perioada ulterioara.

Referitor la suma solicitata de reclamanta cu titlu de alocatii acordate in conditiile Legii nr. 150/2003 si H.G. nr. 1280/2005, prima instanta a retinut ca aceasta reprezinta un prejudiciu eventual si, prin urmare, nu se poate acorda deoarece nu se poate prezuma ca daca nu ar fi fost supusa masurilor determinate de epizootie, reclamanta ar fi beneficiat in continuare de aceste alocatii.

De asemenea, a fost respinsa si cererea reclamantei de acordare a dobanzilor si penalitatilor datorate de aceasta furnizorilor cu care avea incheiate contracte de prestari servicii, cu motivarea ca, raportat la data emiterii facturilor enumerate in considerentele sentintei si avand in vedere ca reclamanta a beneficiat si de despagubirile stabilite in baza H.G. nr. 1415/2004, nu se poate retine indeplinirea conditiei legaturii de cauzalitate intre evenimentele din cursul anului 2006 si acest prejudiciu.

Prin decizia nr. 89 din 27 octombrie 2011 a Curtii de Apel Brasov, Sectia comerciala, s-a respins apelul declarat de reclamanta SC G.G. SRL Codlea, s-au admis apelurile declarate de parati cu consecinta schimbarii in parte a sentintei si diminuarii obligatiei de plata atat in privinta despagubirilor cat si a cheltuielilor de judecata acordate reclamantei, fiind pastrate celelalte dispozitii ale hotararii primei instante.

Pentru a proceda astfel, instanta de apel a inlaturat criticile apelantelor-parate referitoare la modul de solutionare a exceptiilor invocate avand in vedere aceleasi considerente care au determinat pronuntarea sentintei.

In privinta criticilor de fond s-a retinut ca actiunea reclamantei este admisibila in raport de conditiile raspunderii civile delictuale stabilite prin art. 998-999 C. civ., ale art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ratificat de Romania prin Legea nr. 30/1994, a dispozitiilor art. 3 din H.G. nr. 1415/2004 si art. 4 alin. (1) din acelasi act normativ modificat si completat prin H.G. nr. 1580/2005.

Prin urmare, a aratat instanta de apel, facand aplicarea principiului constitutional al apararii dreptului de proprietate, prin dispozitiile legii speciale, respectiv hotararea de Guvern mentionata, s-a stabilit obligatia statului de a despagubi persoanele fizice si juridice care au fost pagubite prin masurile de combatere a extinderii gripei aviare, astfel ca, in principiu, este admisibila cererea reclamantei intemeiata de dispozitiile art. 998-999 C. civ. privind obligarea institutiilor vizate de H.G. nr. 1415/2004 la repararea integrala a prejudiciului suferit ca urmare a sacrificarii animalelor in vederea combaterii epizootiei.

In acest context s-a apreciat, pe baza expertizelor efectuate in cauza, ca prejudiciul cauzat reclamantei prin masurile luate de autoritati este in suma de 9.769.101,7 lei compus din penalitatile achitate de reclamanta furnizorilor pentru neonorarea la termen a obligatiilor contractuale in perioada 31 oct 2006 - 21 martie 2007 si beneficiile nerealizate ca urmare a imposibilitatii realizarii programului de populare cu pui in perioada mentionata.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC G.G. SRL Codlea si paratii Ministerul Agriculturii si Ministerul Finantelor Publice prin D.G.F.P. Brasov.

Recurenta-reclamanta SC G.G. SRL Codlea invocand motivele de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a sustinut ca hotararea pronuntata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, in sensul ca, desi retine incidenta prevederilor art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si ale art. 998-999 C. civ., instanta de apel incalca aceste prevederi, pe de o parte, si, pe de alta parte, le aplica gresit, iar prin rezolvarea fondului cauzei a golit de continut prevederile art. 167, 201 C. proc. civ. si a nesocotit dispozitiile art. 211, 212 C. proc. civ.

In dezvoltarea criticilor, dupa reluarea starii de fapt, recurenta a sustinut ca, contrar celor retinute prin decizia recurata, cuantumul prejudiciului a fost gresit determinat precizand ca incasarea despagubirilor acordate conform legii speciale, nu are nicio inraurire asupra cuantumului total al prejudiciului suferit deoarece despagubirea acordata prin legea speciala a fost partiala, motiv pentru care se impunea acordarea in intregime a sumelor cerute si dovedite prin expertiza efectuata in cauza. Caracterul cert al prejudiciului fiind evident, acordarea despagubirilor a fost in mod gresit diminuata, desi, desfasurarea normala a activitatii a fost grav afectata ca urmare a masurilor luate de autoritatile statului pentru inlaturarea efectelor gripei aviare.

In egala masura, a sustinut recurenta, solutia este gresita si din perspectiva aprecierii lipsei legaturii de cauzalitate intre evenimentele din anul 2006 si sumele neacordate, cu motivarea ca, dupa incasarea despagubirilor in temeiul legii speciale in iulie 2007, sumele obtinute puteau fi folosite pentru popularea fermelor.

Prin aceasta interpretare au fost aplicate gresit prevederile art. 998-999 C. civ., care consacra principiul justei si integralei despagubiri, cu consecinta nelegalitatii hotararii prin care s-au diminuat pretentiile acordate de prima instanta, desi prejudiciul era cert si dovedit .

Pe de alta parte, a sustinut recurenta, desi prin legea speciala, respectiv H.G. nr. 1415/2004 si H.G. nr. 1280/2005 se recunoaste caracterul prejudiciant al masurilor luate pentru inlaturarea situatiei de urgenta, despagubirile acordate privesc doar pagubele efective, nefiind avute in vedere si cauzele care au generat aceste despagubiri atat pentru prejudiciile efective cat si pentru beneficiile nerealizate. Aceasta reglementare nu corespunde principiului legal al despagubirii integrale, motiv pentru care acest principiu trebuie aplicat in conditiile prevazute de alte temeiuri de drept, respectiv art. 998-999 C. civ. si art. 21, 44 din Constitutie privind accesul la justitie si respectiv dreptul de proprietate, precum si ale art. 1 din primul Protocol la Conventia pentru drepturile omului.

In consecinta, a apreciat recurenta, desi erau indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, in mod gresit nu i s-au acordat in intregime despagubirile solicitate, motiv pentru care a solicitat, in principal, admiterea recursului si modificarea deciziei in sensul admiterii apelului propriu si respingerii apelurilor paratilor, iar, in subsidiar, casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare. Sub acest din urma aspect s-a invocat faptul ca in mod eronat s-a retinut ca unele pretentii nu au fost dovedite si, prin urmare, prejudiciul are un caracter eventual si respectiv nu exista un raport de cauzalitate intre toate despagubirile solicitate si evenimentele din anul 2006.

Recurentul-parat Ministerul Finantelor Publice prin D.G.F.P. Brasov a criticat decizia pentru motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. derivate din aplicarea gresita a dispozitiilor art. 998-999 C. civ. si H.G. nr. 1415/2004.

In mod concret, recurentul a sustinute ca prin decizia recurata, fara o motivare corespunzatoare, instanta de apel, preluand in considerente doar sustinerile partilor, nu a analizat exceptiile invocate si a apreciat gresit ca este justificata admiterea in parte a actiunii deoarece s-a facut dovada indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale.

In acest context, a sustinut recurentul, in mod gresit a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, desi o atare calitate nu se justifica prin prisma H.G. nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si nici a H.G. nr. 1415/2004 si nr. 1580/2005, deoarece legitimarea sa procesuala exista doar in ipoteza in care s-ar parcurge procedura prevazuta de legile speciale aplicabile in aceasta materie si in masura in care aceasta procedura ar fi fost finalizata, ceea ce in speta nu a fost cazul .

O alta critica vizeaza modul de solutionare a exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune si inadmisibilitatii actiunii, exceptii insuficient motivate.

In privinta fondului litigiului, concluzia instantei de apel este, de asemenea, eronata si insuficient argumentata, deoarece reclamanta a beneficiat de despagubirile acordate in conformitate cu legea speciala, iar prejudiciul la data identificarii lui a fost evaluat de o comisie special constituita in acest scop, s-au intocmit procese-verbale insusite de reclamanta, care nu le-a contestat ceea ce demonstreaza faptul ca prejudiciul a fost acoperit in intregime cu sumele incasate de la bugetul de stat .

In aceste conditii, a apreciat recurenta, fiind o situatie de exceptie, reglementata prin acte normative edictate in acest scop, pe calea dreptului comun nu se pot acorda alte despagubiri decat acelea stabilite in conditiile legii speciale si pe care reclamanta le-a incasat.

De altfel, prin decizia recurata, fara o motivare corespunzatoare, s-a mentionat doar ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, iar referirea la dispozitiile art. 1 din Protocolul aditional la Conventie nu este suficienta pentru justificarea solutiei pronuntate, avand in vedere ca reclamanta a beneficiat de repararea prejudiciului cauzat.

Recurentul-parat Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, invocand prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a criticat decizia sub aspectul modului de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive aratand ca prin O.U.G. nr. 27/2009 si chiar anterior intrarii in vigoare a ordonantei, in temeiul subrogatiei legale, calitatea de autoritate publica centrala a fost preluata de A.N.S.V.S.A., cu consecinta dobandirii calitatii procesuale pasive, adica parata in cauza si, respectiv sub aspectul dreptului substantial, de dobandire a calitatii de autoritate din bugetul careia se asigura sumele pentru plata despagubirilor date in aplicarea H.G. nr. 1415/2004.

In privinta modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 998-999 C. civ., a aratat recurentul, este eronata concluzia instantei de apel potrivit careia sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, deoarece sacrificarea pasarilor nu poate fi calificata ca fiind un fapt personal prin care a produs un prejudiciu reclamantei atat timp cat masurile luate pentru eradicarea epizootiei au fost dispuse pentru protejarea unui interes public, iar despagubirile acordate au fost suportate din bugetul statului.

Prin urmare, in mod gresit s-a apreciat ca, in speta, refuzul de a acorda despagubirile solicitate poate fi asimilat unei fapte ilicite culpabile, desi este evident ca masurile care au cauzat un prejudiciu reclamantei au fost dispuse la nivel national, in indeplinirea unei activitati impuse de lege astfel incat existenta unei fapte ilicite personale care sa atraga incidenta dispozitiilor art. 998-999 C. civ. este exclusa.

Pe de alta parte, a sustinut recurentul, prin decizia recurata, in mod gresit s-a inlaturat incidenta art. 1081, 1082 C. civ. deoarece raspunderea nu poate fi antrenata daca neexecutarea provine dintr-o cauza straina ce nu-i poate fi imputata. In speta, masurile pretins pagubitoare pentru reclamanta au fost luate in indeplinirea unei activitati prevazute de lege pentru protejarea unui interes public, general, astfel incat exista o cauza exoneratoare de raspundere si nu se poate sustine savarsirea unei fapte ilicite, conditie in absenta careia raspunderea civila delictuala nu opereaza avand in vedere si faptul ca reclamanta a fost despagubita in conformitate cu legea speciala.

Analizand recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate si dispozitiilor legale anterior mentionate, Inalta Curte constata ca sunt fondate recursurile paratilor, iar recursul reclamantei este nefondat, pentru considerentele ce vor fi in continuare expuse, cu urmatoarele precizari in privinta criticilor referitoare la modul de solutionare a exceptiilor invocate in cauza.

Astfel, reclamanta SC G.G. SRL Codlea a solicitat obligarea paratilor la plata despagubirilor pentru prejudiciul - compus din paguba produsa si beneficiul nerealizat - cauzat prin masurile luate pentru aducerea la indeplinire a actiunilor intreprinse pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, respectiv gripa aviara.

In drept s-au invocat dispozitiile art. 998-999 C. civ. raportat la H.G. nr. 1415/2004 modificata si completata si art. 3 alin. (3) O.G. nr. 9/2000, ulterior reclamanta precizandu-si actiunea in privinta cuantumului pretentiilor.

In acest context, in mod corect prin decizia recurata - confirmand in aceasta privinta solutia primei instante - s-au respins exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Ministerul Finantelor Publice si respectiv Ministerul Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu motivarea ca reclamanta a solicitat despagubiri pentru masurile dispune in anul 2006, astfel ca potrivit art. 1 C. civ. care consacra principiul neretroactivitatii legii civile si in conformitate cu art. 26 alin. (7) din O.G. nr. 42/2004, in forma in vigoare la acea data, plata despagubirilor pentru animalele sacrificate in vederea prevenirii si combaterii epizootiilor se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Forma modificata a legii, in care calitatea procesuala apartine ANSVSA se aplica doar situatiilor ivite dupa intrarea in vigoare a acestei modificari.

De asemenea, si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune a fost corect solutionata in sensul respingerii in considerarea faptului ca despagubirile solicitate vizeaza prejudiciul suferit ulterior datei de 28 septembrie 2006, astfel incat actiunea inregistrata la data de 28 septembrie 2009 se incadreaza in termenul general de prescriptie de trei ani prevazut de art. 1 si 3 din Decretul nr. 167/1958.

Referitor la exceptia inadmisibilitatii actiunii s-a argumentat prin decizia recurata ca procedura concilierii directe prevazute de art. 7201 C. proc. civ. a fost indeplinita, motiv pentru care in mod corect a fost inlaturata si aceasta critica.

Prin urmare, contrar sustinerilor recurentilor-parati, instanta de apel a solutionat corect aceste exceptii argumentand corespunzator decizia sub acest aspect, motiv pentru care vor fi inlaturate criticile reluate in recurs in aceasta privinta.

Referitor la criticile de fond, se impune precizarea ca recurenta-reclamanta, apreciind ca sunt indeplinite conditiile cerute de art. 998-999 C. civ., critica decizia sub aspectul cuantumului despagubirilor acordate, iar recurentii-parati, prin criticile formulate, invoca nelegalitatea deciziei prin care s-au aplicat dispozitiile dreptului comun in conditiile in care reclamanta a beneficiat de despagubiri acordate in conformitate cu legea speciala, respectiv H.G. nr. 1415/2004. In acest context se va analiza in ce masura, prin decizia recurata, aceste dispozitii legale au fost corect aplicate, respectiv, daca este posibil cumulul despagubirilor acordate in conformitate cu legea speciala cu cele reglementate de art. 998-999 C. civ., urmand a se raspunde printr-un considerent comun.

De mentionat ca, desi recurenta-reclamanta SC G.G. SRL a invocat nelegalitatea deciziei si din perspectiva modului de aplicare a dispozitiilor art. 167, 201, 211 si 212 C. proc. civ., dezvoltarea motivelor nu cuprinde critici concrete in aceasta privinta. Sustinerea recurentei potrivit careia inlaturarea unor concluzii ale expertizei efectuate in cauza echivaleaza cu incalcarea dispozitiilor legale anterior mentionate nu reprezinta o critica de nelegalitate, ci vizeaza interpretarea probelor administrate in cauza, atribut ce revine instantei de apel in considerarea caracterului devolutiv al acestei cai de atac.

In conformitate cu art. 1 din H.G. nr. 1415/2004 abrogata prin H.G. nr. 1214/2009 privind acordarea despagubirilor pentru animalele taiate, ucise sau altfel afectate, in vederea lichidarii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, apararea sanatatii animalelor, prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om, siguranta alimentelor de origine animala destinate consumului uman, salubritatea furajelor si protectia mediului constituie o problema de stat si o indatorire pentru toti locuitorii tarii.

Potrivit art. 2 din ordonanta, in cazul masurilor ce se intreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, ce implica taierea sau uciderea acestora, se acorda despagubiri proprietarilor de animale, in afara celor cuvenite prin asigurari si a sumelor recuperate prin valorificarea produselor si supraproduselor.

Despagubirile se acorda, conform art. 3 alin. (3) din actul normativ mentionat, pe baza documentatiei intocmite de Directia Judeteana Sanitar-Veterinara si pentru siguranta alimentelor, avizata de Directia pentru Agricultura si Dezvoltarii Rurale, iar potrivit art. 4 alin. (1) din acelasi act normativ, modificat si completat prin H.G. nr. 1580/2005, plata acestora se face din fondurile prevazute in bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, acestea fiind asigurate de Ministerul Finantelor Publice.

Valorificandu-si drepturile conferite de legea speciala, reclamanta a obtinut despagubiri in conformitate cu actele normative evocate, insa apreciaza ca despagubirile acordate potrivit legii speciale reprezinta doar o reparare partiala a prejudiciului, care poate fi acoperit in intregime doar in conditiile dreptului comun, respectiv potrivit art. 998-999 C. civ. raportat la art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru Drepturile Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Din aceasta perspectiva, pentru angajarea raspunderii civile delictuale urmeaza a se verifica in ce masura sunt indeplinite cumulativ conditiile privind existenta faptei ilicite, prejudiciul, raportul de cauzalitate si culpa.

S-a sustinut ca fapta ilicita este determinata de masurile luate pentru uciderea pasarilor, distrugerea furajelor, cu consecinta paralizarii activitatii reclamantei si a imposibilitatii onorarii obligatiilor contractuale si a realizarii de profit, iar vinovatia exista sub forma culpei, prejudiciul fiind previzibil cand s-au luat masurile respective si in raport de cauzalitate cu actiunile intreprinse.

In acest context, se va retine, contrar sustinerilor recurentei-reclamante si argumentelor avute in vedere de instantele anterioare, ca, in speta, nu sunt indeplinite cerintele art. 998-999 C. civ., criticile formulate de recurentii-parati fiind fondate sub acest aspect.

Astfel, pentru angajarea raspunderii civile delictuale nu este suficienta existenta unei fapte prejudiciabile, ci aceasta trebuie sa aiba un caracter ilicit, pentru ca, in caz contrar, raspunderea civila reparatorie nu poate exista.

In aceasta ordine de idei, se va avea in vedere faptul ca masurile aplicate de autoritatile statului pentru lichidarea focarelor de gripa aviara au fost luate potrivit art. 1 din H.G. nr. 1415/2004 anterior evocat, pentru protejarea unui interes public, respectiv apararea sanatatii animalelor, siguranta alimentelor, protectia mediului, care ,,constituie o problema de stat si o indatorire pentru toti locuitorii tarii``.

In alti termeni, savarsirea faptei prejudiciabile in exercitarea unor obligatii legale si pentru protejarea unui interes general constituie o cauza care inlatura caracterul ilicit al faptei, fiind o cauza exoneratoare de raspundere, cu exceptia abuzului de drept . Prin urmare, intr-o astfel de ipoteza este exclusa antrenarea raspunderii civile delictuale chiar si in conditiile dreptului comun.

Cu toate acestea, prin H.G. nr. 1415/2004 s-a reglementat acordarea despagubirilor in conditiile si dupa metodologia data in aplicarea acestui act normativ.

In acest context se impune precizarea ca recurenta-reclamanta a invocat, prin concluziile scrise depuse ulterior inchiderii dezbaterilor, si faptul ca dreptul la despagubirile suplimentare este intemeiat si pe abuzul autoritatilor publice in aplicarea masurilor de combatere a gripei aviare. Avand in vedere momentul procedural la care a fost formulata aceasta sustinere, ea nu va putea fi examinata, in absenta unui astfel de motiv de recurs si in conditiile in care prin actiunea introductiva si, ulterior, pe parcursul dezbaterilor nu s-a invocat acest aspect, iar instantele anterioare nu au verificat cauza din aceasta perspectiva .

Totusi, Inalta Curte observa ca, in principiu, este recunoscuta posibilitatea autoritatilor publice de a adopta masuri ce urmaresc un scop de interes public, prin care se aduc atingere dreptului de proprietate privata, cu conditia pastrarii unui just echilibru intre cerintele interesului general al comunitatii si imperativele drepturilor fundamentale ale individului.

In aplicarea acestui principiu, in cauza M.Atanasiu si altii impotriva Romaniei, CEDO a statuat ca ,,art. 1 din Protocolul 1 nu garanteaza un drept la o compensatie integrala in orice circumstante, o compensatie numai partiala nefacand privarea de proprietate nelegitima eo ipso in toate cazurile. In mod special, niste obiective legitime, de utilitate publica pot milita pentru o rambursare mai mica decat valoarea de piata integrala``.

In concluzie, Inalta Curte constata ca dispozitiile art. 998-999 C. civ. au fost gresit aplicate, decizia fiind nelegala pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. astfel incat recursurile paratilor au fost admise in conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ. cu consecinta modificarii in parte a deciziei si schimbarii sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantei. Ca urmare, pentru identitate de ratiune rezulta ca recursul reclamantei este nefondat si a fost respins conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 635 din 19 februarie 2013


Citeşte mai multe despre:    HG 1415/2004    Tribunalul Brasov    Legea 554/2004    Raspundere delictuala



Comentează: Criterii de apreciere a caracterului ilicit al faptei. Cauza exoneratoare de raspundere
Alte Speţe