Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Cerere de interventie principala. Analiza conditiilor de admisibilitate

Cerere de interventie principala. Analiza conditiilor de admisibilitate

  Publicat: 15 Jul 2013       11129 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
O data ce a fost incuviintata in principiu o cerere de interventie principala, instanta, prin solutia finala de respingere a aceleiasi cereri, retinand ca nu este posibila analiza pe fond a pretentiilor formulate de intervenient, a realizat in fapt, rediscutarea conditiilor de admisibilitate in principiu, or, acest lucru reprezinta o incalcare a efectului procesual al incuviintarii in principiu a cererii de interventie principala.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Persoana care primeste un legat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Instiintare scrisa a beneficiarului unui acreditiv de catre banca emitenta, asupra faptului ca in favoarea sa a fost deschis un acreditiv;
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Prin sentinta nr. 1638 din 10 noiembrie 2010, Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila a admis cererea precizata, formulata de reclamanta Academia Romana in contradictoriu cu parata Primaria municipiului Bucuresti. A obligat paratii la emiterea dispozitiei cu propunere de acordare de masuri reparatorii in echivalent, in conditiile legii speciale, pentru cota de 3/4 din apartamentele nr. 2, 10, 15, 16, 17, 19, 23, 24, 25, 26, 27, din imobilul situat in Bucuresti. A respins ca neintemeiate cererile de interventie principala formulate de D.R. Dumitru, D.V.G. si I.A.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca, prin notificarea din 1 iunie 2005, reclamanta a solicitat restituirea in natura a apartamentelor in litigiu, iar prin dispozitia nr. 4617 din 26 septembrie 2005, emisa de parata, notificarea a fost respinsa ca inadmisibila.

Prin sentinta nr. 1142 din 30 octombrie 2006, definitiva si irevocabila, Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila a admis contestatia formulata de reclamanta, a anulat dispozitia emisa si a constatat ca Academia Romana are calitatea de persoana indreptatita.

Tribunalul a mai retinut ca, prin testamentul din 23 ianuarie 1943, V.D. a instituit ca legatar universal Academia Romana asupra intregii sale averi mobile si imobile, printre care si asupra a 11 apartamente din imobilul in litigiu, acceptarea legatului fiind autorizata prin decizia nr. 7807/1944 a Ministerului Culturii si Cultelor.

Prin sentinta civila nr. 14 din 12 ianuarie 1945, pronuntata de Tribunalul Ilfov, s-a retinut ca Academiei Romane ii revine 3/4 din legatul lasat de V.D.

In anul 1948, prin decizie a Consiliului de Ministri, imobilul a fost preluat de catre stat si transmis la Ministerul Afacerilor Interne, temeiul legal constituindu-1 Decretul nr. 224/1951.

In prezent, apartamentele nu mai pot fi restituite in natura, pentru ca au fost instrainate, motiv pentru care se impune acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, in conditiile legii speciale.

In ceea ce priveste cererile de interventie principala, tribunalul a constatat ca intervenientii au solicitat sa se constate ca sunt coproprietari ai imobilului alaturi de reclamanta si sa se dispuna restituirea in natura a cotei parte care li se cuvine.

Analiza pe fond a notificarii este impiedicata de faptul ca notificarea a fost formulata si de alte persoane, respectiv P.C. si S.F.M., care nu au formulat cerere de interventie, stabilirea calitatii de mostenitor fiind o problema de drept care nu poate fi solutionata decat in contradictoriu cu toti pretinsii mostenitori ce apar in notificare .

Pe de alta parte, prin sentinta civila nr. 14 din 12 ianuarie 1945 a Tribunalului Ilfov, s-a retinut calitatea de mostenitor pentru mai multe persoane, fata de care intervenientii nu justifica calitatea de mostenitori.

Prin decizia nr. 750A din 27 septembrie 2011, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila a respins, ca nefondat, apelul declarat de intervenienti.

Instanta de apel a retinut ca, prin notificarea din 14 august 2001, intervenientii si numitii P.C. si S.F.M. au solicitat restituirea imobilului. Notificarea nu a fost inca solutionata, desi prin sentinta nr. 1721/F din 14 noiembrie 2008, definitiva si irevocabila, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila a dispus obligarea Primariei municipiului Bucuresti la emiterea unei decizii sau dispozitii.

Instanta de fond a apreciat in mod corect ca solutionarea notificarii nu se poate realiza decat in prezenta tuturor persoanelor care au formulat notificare, atata timp cat instantele de judecata au competenta de a analiza fondul raportului juridic atunci cand unitatea detinatoare refuza sa solutioneze notificarea .

Solutionarea fondului notificarii nu se poate realiza decat intr-un cadru procesual in care sa figureze toate persoanele care au formulat notificare si care au dreptul la masuri reparatorii, deoarece formularea cererii de interventie doar de catre o parte din notificatori nu-i exclude pe ceilalti de la beneficiul reparatiilor legale.

In acest sens exista distinctie intre sesizarea unitatii detinatoare prin notificare si sesizarea instantei, astfel incat, fata si de dispozitiile art. 4.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, cererea de interventie nu poate fi primita.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs intervenientii.

Invocand dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., recurentii au aratat ca art. 4.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 vizeaza doar situatia in care a fost emisa o decizie sau dispozitie, iar partile se adreseaza instantei in lipsa intelegerii lor.

Regula unanimitatii nu poate fi aplicata, deoarece, potrivit procedurilor instituite de Legea nr. 10/2001, doar cei care au formulat notificare au dreptul la masuri reparatorii . Prin urmare, nu are relevanta faptul ca mostenitorii din anul 1952 ai lui V.D. au sau nu mostenitori in anul 2001 sau 2011.

De asemenea, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului impune ca aplicarea regulii unanimitatii sa nu se faca in mod rigid, ci in functie de circumstantele fiecarei cauze .

Demersurile intreprinse de unul dintre coproprietari pentru restituirea imobilelor preluate in mod abuziv au caracterul unor acte de conservare a drepturilor celorlalti coproprietari, care, altfel, ar fi decazuti din drepturile lor.

Criticile formulate permit incadrarea recursului in dispozitiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila si sunt fondate, pentru cele ce se vor arata in continuare :

In cauza, la data de 3 februarie 2010, Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila a incuviintat in principiu, in temeiul art. 52 C.proc.civ., cererile de interventie formulate de numitii D.R.D., D.V.G. si I.A., motivat de faptul ca aceste persoane au dovedit ca au formulat notificare privind imobilul in litigiu.

Solutia incuviintarii in principiu a cererilor de interventie nu a fost atacata cu apel, potrivit dispozitiilor art. 52 alin. (2) C.proc.civ., astfel incat ea a intrat in puterea lucrului judecat.

Acest aspect este important, deoarece, prin incuviintarea in principiu a cererii de interventie, judecatorul nu analizeaza formal daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu, daca exista o legatura suficienta intre cererea principala si cererea de interventie sau daca intervenientul a respectat conditiile privind momentul la care o astfel de cerere poate fi formulata. incuviintarea in principiu presupune mai mult decat atat, si anume faptul ca pretentiile formulate de tertii intervenienti sunt analizate pe fond in litigiul in curs, deoarece dreptul pretins de intervenient devine drept litigios.

In cauza, Tribunalul Bucuresti a respins cererile de interventie, subliniind faptul ca analiza pe fond a notificarii este impiedicata de faptul ca notificarea a fost formulata si de alte persoane, care nu au formulat cerere de interventie si ca mai exista si alti mostenitori, iar instanta de apel a retinut ca solutionarea fondului notificarii nu se poate realiza decat intr-un cadru procesual in care sa figureze toate persoanele care au formulat notificare .

Prin urmare, ambele instante au constatat ca nu este posibila analiza pe fond a pretentiilor formulate de intervenienti, realizand, in fapt, rediscutarea conditiilor de admisibilitate in principiu a cererilor de interventie principala. Or, acest lucru reprezinta o incalcare a efectului procesual al incuviintarii in principiu a cererii de interventie principala, in conditiile in care, asa cum s-a aratat, legalitatea incuviintarii in principiu nu a constituit obiect al criticilor si analizei instantei in apel.

De aceea, s-a admis recursul declarat de intervenienti impotriva deciziei, care a fost casata in tot. S-a desfiintat sentinta pronuntata de tribunal doar in ceea ce priveste solutionarea cererilor de interventie, iar cauza a fost trimisa la tribunal pentru judecarea pe fond a acestora.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 5925 din 3 octombrie 2012


Citeşte mai multe despre:    Interventie principala    Admitere in principiu    Tribunalul Bucuresti    Intervenienti
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Procedura concordatului preventiv. Cerere de interventie principala. Admisibilitate. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 137/9.04.2020

Decizie de concediere a salariatilor. Procedura de evaluare unitara a acestora
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 58 din data de 26.01.2016

Cerere de interventie principala. Lipsa indeplinirii conditiei de a fi pretins pentru sine dreptul dedus judecatii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 71 din 22 ianuarie 2016

Procedura de filtrare a recursului. Caracterul interlocutoriu al incheierii de admitere in principiu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.1061 din 13 mai 2016

Admisibilitatea recursului formulat impotriva deciziei pronuntata in recurs ca urmare a gresitei calificari de catre instanta a caii de atac exercitata de parti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 401 din 11 februarie 2015

Actiune pentru constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 356 din 13 ianuarie 2006

Actiune pentru constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 356 din 13 ianuarie 2006

Actiune pentru constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 356 din 13 ianuarie 2006

Contestatie la titlu. Admiterea cererii si schimbarea debitorului obligatiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.3663 din 12 septembrie 2013

Contract de vanzare-cumparare. Bunuri proprietate publica administrate de o regie autonoma
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala, Decizia nr. 1273 din 23 martie 2011



Articole Juridice

Inregistrarea la EUIPO unei marci sonore prezentate in format audio
Sursa: EuroAvocatura.ro

CJUE: Noi instructiuni practice pentru parti. Faza scrisa si orala a procedurii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

Procedura de filtrare a recursurilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Sursa: EuroAvocatura.ro

Proprietatea periodica (Art. 687 - 692 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro