Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Talharie. Delimitare intre vatamare corporala grava si provocarea ilegala a avortului

Talharie. Delimitare intre vatamare corporala grava si provocarea ilegala a avortului

  Publicat: 31 Jul 2013       2714 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Deliberand asupra recursurilor de fata constata urmatoarele:

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiunea prin care o persoana determina,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Actiunea prin care o persoana determina,
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Actiunea prin care o persoana determina,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Actiunea prin care o persoana determina,
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Data la care este platibil (incasat, rascumparat, rambursat) un instrument financiar (depozit, certificat de depozit, obligatiune, bon de trezorerie, credit si altele).
Actiunea prin care o persoana determina,
Actiunea prin care o persoana determina,
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Actiunea prin care o persoana determina,
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Actiunea prin care o persoana determina,
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Parti componente ale infractiunii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Participant la savarsirea infractiunii, prevazut in cap. III, t. II, art. 26, C. pen., partea generala.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Actiunea prin care o persoana determina,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Actiunea prin care o persoana determina,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Categorie de operatiuni intalnita in clasa 1 de conturi si care se refera la operatiunile de casa, operatiunile care se realizeaza in relatie cu BNR;
Actiunea prin care o persoana determina,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,


Prin sentinta penala nr.50/04.02.2009, pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 B, in dosarul penal nr.11449/301l2008, in baza art. 334 Cod de procedura penala, s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor savarsite de inculpatul M. H. S. din infractiunea prev. de art. 25 rap. la art. 20 rap. la ar!. 182 alin. 2, 3 Cod penal, in infractiunea prev. de art. 25 rap. la art. 20 rap. Ia art, 182 alin. 2, 3 Cod penal cu aplic. alt.75 lit. a Cod penal si din infractiunea prev, de art. 25 rap. la art, 26 rap. la art. 20 rap. la art. 182 alin. 2, 3 Cod penal, in infractiunea prev. de art. 25 rap. la art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 182 alin. 2, 3 Cod penal. cu aplic. art. 75 lit.a Cod penal.
Impotriva acestei decizii a Tribunalului, in termen legal, au formulat recurs inculpatii M. H. S. (la data de 23 aprilie 2009), D. H. D. (la data de 29 aprilie 2009) si E. H. (la data de 23 aprilie 2009).
Atat, in cuprinsul motivelor scrise de recurs, cat si in cadrul dezbaterilor orale asupra recursului, inculpatul M. H. S., prin intermediul aparatorului ales, a criticat cele doua hotarari pronuntate in cauza de catre instantele inferioare sub urmatoarele aspecte:
S-a realizat o gresita incadrare juridica a infractiunilor retinute in sarcina sa, in sensul ca pentru infractiunile de instigare la tentativa de vatamare corporala grava prev. de art.25 Cod penal rap. la art.20 Cod penal rap. la art.182 alin.2 si 3 Cod penal si instigare la complicitate la tentativa de vatamare corporala grava prev. de art. 25 Cod penal rap. la art.26 Cod penal rap. la art.20 Cod penal rap. la art.182 alin.2 si 3 Cod penal, trebuia sa se dispuna conform art.334 Cod de procedura penala schimbarea incadrarii juridice in infractiunile de instigare la tentativa de provocare ilegala a avortului prev. de art.25 Cod penal rap. la art.20 Cod penal rap. la art.185 alin.2 Cod penal si instigare la complicitate la tentativa de provocare ilegala a avortului prev. de art. 25 Cod penal rap. la art.26 Cod penal rap. la art.20 Cod penal rap. la art.185 alin.2 Cod penal, intrucat din actele dosarului rezulta ca pe fondul lipsei de maturitate si a faptului ca nu era pregatit sa devina tata, i-a determinat pe ceilalti doi inculpati sa provoace avortul partii vatamate prin mijloace externe respectiv prin lovire, aspect ce nu a fost analizat de catre instantele inferioare, care au avut in vedere numai elementele subiective ale infractiunii, iar pentru infractiunile de instigare la talharie prev. de art. 25 Cod penal rap. Ia art. 211 alin.1,2 lit. c si alin. 21 lit. a Cod penal si instigare la complicitate la talharie prev. de art.25 Cod penal rap. Ia art. 26 Cod penal rap. la art. 211 alin.1,2 lit. c si alin. 21 lit. a Cod penal se impunea schimbarea incadrarii juridice in infractiunile de instigare la furt calificat prev. de art. 25 Cod penal rap. Ia art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a si e Cod penal si instigare la complicitate la furt calificat prev. de art.25 Cod penal rap. Ia art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e Cod penal, intrucat in mod cert nu a existat intentia de insusire a bunului prin violenta, ci prin sustragerea posetei s-a urmarit ascunderea infractiunii de provocare ilegala a avortului, astfel ca nu exista mobilul specific al infractiunii de talharie, respectiv deposedarea si insusirea prin violenta, si mai mult decat atat intre inculpati nu a existat o intelegere privind savarsirea acestei infractiuni, astfel ca in mod eronat instantele inferioare au retinut ca ar fi existat un scop subsecvent, violentele exercitate asupra partii vatamate, nefiind savarsite pentru comiterea furtului si nici pentru ca inculpatii sa-si asigure scaparea, ci pentru provocarea avortului, acest motiv de recurs fiind intemeiat pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 17 Cod de procedura penala;
S-a efectuat o gresita individualizare atat a pedepselor principale, cat si a celor accesorii, in sensul ca in privinta pedepselor accesorii, in conformitate cu dispozitiile art.11 alin.2 si 20 alin.2 din Constitutia Romaniei, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta avea obligatia sa individualizeze si aceste pedepse, aratand temeiurile in baza carora este interzisa exercitarea anumitor drepturi, iar in privinta pedepselor principale, la stabilirea intinderii acestora si a modalitatii de executare, nu s-a tinut seama de circumstantele sale personale, referitoare la conduita buna avuta inainte de savarsirea faptelor deduse judecatii, la atitudinea sincera si cooperanta manifestata pe parcursul procesului penal, care a usurat demersul organelor judiciare in descoperirea adevarului, precum si la faptul ca este tanar, este absolvent de studii superioare, are un loc de munca si o familie organizata, fiind singurul intretinator al parintilor sai aflati in stare de nevoie, imprejurari cu privire la care a solicitat a fi retinute drept circumstante atenuante in favoarea sa, conform art.74-76 Cod penal, astfel incat prin reindividualizarea pedepselor sa-i fie aplicata o pedeapsa rezultanta dozata intr-un cuantum care sa permita aplicarea disp.art.861 Cod penal, referitoare la suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere, acest motiv de recurs fiind intemeiat pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 Cod de procedura penala;
Recurentul inculpat D. H. D., asistat juridic de catre un aparator desemnat din oficiu, cu prilejul dezbaterilor orale ce au avut loc in sedinta publica din data de 23 iunie 2009, a invocat urmatoarele motive de recurs:
Gresita incadrare juridica a infractiunilor retinute in sarcina sa, in sensul ca se impunea schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de tentativa de vatamare corporala grava prev. de art.20 Cod penal, rap. la art.182 alin.2 si 3 Cod penal, in infractiunea de tentativa la provocarea ilegala a avortului prev. de art.20 Cod penal, rap. la art.185 alin.2 Cod penal si din infractiunea de talharie prev. de art. 211 alin.1,2 lit. c si alin. 21 lit. a Cod penal, in infractiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a si e Cod penal - motiv de recurs intemeiat pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 17 Cod de procedura penala;
Gresita individualizare a pedepselor ce i-au fost aplicate, atat cu privire la cuantumul acestora, cat si cu privire la modalitatea de executare, ignorandu-se in aceasta privinta lipsa antecedentelor penale, varsta sa foarte tanara, pozitia procesuala constanta de recunoastere si regret al savarsirii faptelor, solicitand sub acest aspect reindividualizarea pedepselor prin retinerea de largi circumstante atenuante, in conformitate cu prevederile art.74 lit.a si c Cod penal, precum si acordarea beneficiului suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, in temeiul disp. art.861 Cod penal - motiv de recurs intemeiat pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 Cod de procedura penala;
De asemenea si recurentul inculpat E. H., prin intermediul aparatorului sau ales a invocat impotriva hotararilor recurate, aceleasi cazuri de casare ca si ceilalti doi inculpati recurenti, respectiv cele prev. de art. 3859 pct. 17 si pct. 14 din C o d u l d e procedura penala, in sustinerea acestora aducand urmatoarele argumente:
Instantele inferioare au dat o gresita incadrare juridica faptelor retinute in sarcina sa, deoarece pe de o parte se impunea retinerea infractiunii de complicitate la tentativa de provocare ilegala a avortului conform art.26 Cod penal rap. la art.30 Cod penal rap. la art.185 alin.2 Cod penal, in conditiile in care intentia delictuala pe care au avut-o la momentul conceperii planului, a fost aceea de a determina provocarea avortului, iar in ceea ce priveste infractiunea de complicitate la talharie, considera ca aceasta nici macar nu poate fi retinuta in sarcina sa, intrucat a fost o decizie de moment a inculpatului D. H. D., astfel incat nici nu ar trebui sa fie condamnat pentru o astfel de fapta;
S-a realizat o gresita individualizare a pedepselor, intrucat pedeapsa ce i-a fost aplicata in cauza este mult prea mare in raport de circumstantele reale in care au fost savarsite faptele, de contributia sa efectiva la comiterea acestora si de circumstantele sale personale, solicitand sub acest aspect, ca prin aplicarea de largi circumstante atenuante in favoarea sa, in considerarea pozitiei procesuale sincere manifestata pe ot parcursul procesului penal si a faptului ca a colaborat cu organele de cercetare, ajutand la aflarea adevarului, dar si prin aprecierea contributiei efective la realizarea faptelor, sa se dispuna reindividualizarea pedepsei in sensul reducerii cuantumului acesteia.
Analizand actele si lucrarile dosarului, conform disp. art. 38510 alin. 21 din Codul de procedura penala, in raport cu motivele de recurs astfel invocate, precum si din oficiu, in limita celorlalte cazuri de casare prev. de art.3859 alin. 3 din C o d u l d e procedura penala, Curtea constata ca recursurile formulate de inculpatii M. H. S., D. H. D. si E. H. sunt nefondate, considerentele care justifica o atare solutie fiind urmatoarele:
Cu privire la cazul de casare prev. de art.3859 pct. 17 Cod de procedura penala, referitor la gresita incadrare juridica pe care ar fi dat-o instantele inferioare faptelor retinute in sarcina fiecarui inculpat, Curtea constata ca incidenta acestui caz de casare nu se verifica in privinta nici unuia dintre ei.
Astfel, in ceea ce priveste infractiunea de tentativa de vatamare corporala grava prev. de art.20 Cod penal, rap. la art.182 alin.2 si 3 Cod penal, comisa de catre cei trei inculpati in diferite forme de participatie (respectiv de catre inculpatul D. H. D. in calitate de autor, de catre inculpatul E. H. in calitate de complice, iar de catre inculpatul M. H. S. in calitate de instigator, atat fata de autorul D. H. D., cat si fata de complicele E. H.), in raport cu modul in care a fost conceput intregul plan infractional, cu imprejurarile si modalitatea concreta in care acesta a fost pus in executare, dar si cu atitudinea psihica pe care au adoptat-o cei trei inculpati in toata perioada conceperii si derularii planului infractional, Curtea constata ca aceasta incadrare juridica retinuta atat prin actul de sesizare a instantei, cat si prin hotararea instantei de fond, insusita ca atare si de catre instanta de prim control judiciar este corecta, intrucat, inca din momentul in care cei trei inculpati au pus la cale exercitarea de agresiuni fizice asupra victimei, nu numai ca au prevazut consecintele grave care s-ar fi putut produce - avortul spontan, dar au si urmarit in mod necesar producerea acesteia, aspect ce rezulta cu claritate din insasi declaratiile inculpatilor cu privire la modul de operare pe care l-au conceput de comun acord, in urma documentarii pe care inculpatul M. o realizase in prealabil pe internet, constand in aplicarea de lovituri puternice in zona abdomenului victimei insarcinate in aproximativ 6 luni.
In cauza nu poate fi retinuta incadrarea juridica a acestei fapte in infractiunea de tentativa de provocare ilegala a avortului prev. de art.20 Cod penal rap. la art.185 alin.2 Cod penal (cu formele de participatie specifice fiecarui inculpat raportat la contributia efectiva avuta de acestia in derularea planului infractional), intrucat elementul material al laturii obiective a acestei infractiuni presupune utilizarea unor mijloace si metode avortive adecvate provocarii intreruperii cursului sarcinii, fara consimtamantul femeii insarcinate, cum ar fi spre exemplu administrarea unor substante cu risc letal pentru sarcina, introducerea intrauterina a unor substante, interventii chirurgicale, spalaturi fierbinti etc., iar din modalitatea in care sunt definite cele doua infractiuni incriminate prin dispozitiile art.182 alin.2 si 3 Cod penal si respectiv art.185 alin.2 Cod penal, rezulta ca vointa legiuitorului a fost in sensul ca atunci cand manoperele avortive au constat in exercitarea de agresiuni indreptate impotriva integritatii corporale a victimei, cu scopul deliberat al provocarii unui avort spontan, infractiunea sa intre sub incidenta prevederilor art.182 alin.2 si 3 Cod penal pentru care s-a prevazut un tratament juridic sanctionator mai drastic (pedeapsa inchisorii de la 3 la 12 ani, spre deosebire de infractiunea prev.de art.185 alin.2 Cod penal, sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani).
De asemenea si in ceea ce priveste fapta de sustragere a gentii partii vatamate, pe baza unui plan prestabilit de comun acord de catre inculpati, in contextul exercitarii de agresiuni fizice asupra acesteia, Curtea constata ca instantele inferioare au realizat o incadrare juridica corecta, retinand ca aceasta intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art. 211 alin.1,2 lit. c si alin. 21 lit. a Cod penal, comisa in forma autoratului de catre inculpatul D. H. D. si respectiv in forma complicitatii de catre inculpatul E. H., iar de catre inculpatul M. in forma de participatie a instigarii exercitata pe de o parte fata de autor, iar pe de alta parte fata de complice.
Astfel, potrivit art.211 alin.1 Cod penal, latura obiectiva a infractiunii de talharie, intr-una din modalitatile normative incriminate de acest text de lege, se realizeaza printr-o actiune complexa de sustragere de bunuri prin intrebuintarea de violente sau amenintari, or in raport de imprejurarea ca in cauza de fata sustragerea gentii partii vatamate a avut loc pe fondul agresiunilor fizice exercitate impotriva acesteia, in scopul provocarii avortului, iar din probele administrate in cauza (declaratiile date de inculpatii D. H. si E. H. atat in faza urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, precum si declaratiile inculpatului M. facute pe parcursul urmaririi penale) rezulta ca inca din momentul in care inculpatii au conceput modul de operare, au hotarat de comun acord ca actele de violenta exercitate asupra victimei insarcinate, sa fie dublate si de sustragerea gentii acesteia, este evident ca actiunea de deposedare a victimei de bunuri, s-a petrecut in circumstantele incriminate prin dispozitiile art.211 alin.1 Cod penal, respectiv prin intrebuintarea violentei si a reprezentat vointa comuna a tuturor inculpatilor.
Totodata, imprejurarea ca dupa comiterea faptei, inculpatii au savarsit si acte de insusire pe nedrept in legatura cu bunurile sustrase din posesia victimei prin intrebuintarea de violente (inculpatul M. dandu-i inculpatului D. suma de 300 lei aflata in portmoneul din geanta partii vatamate, iar inculpatul E. a luat din geanta partii vatamate telefonul mobil marca LG T. pe care ulterior l-a vandut martorului E. U. B.), infirma apararea acestora in sensul ca sustragerea gentii victimei s-ar fi facut exclusiv in scopul de a disimula mobilul urmarit in realitate - provocarea avortului si inlaturarea eventualelor suspiciuni care ar fi condus catre inculpatul M. daca partea vatamata ar fi fost numai lovita, sustinand teza ca actiunea de deposedare a urmarit satisfacerea scopului specific al furtului prev.de art.208 alin.1 Cod penal, astfel ca, alaturi de actiunea conjugata de exercitare de violente asupra victimei, este apta sa formeze elementul material al infractiunii complexe de talharie.
Drept urmare, in considerarea argumentelor anterior expuse, solicitarea recurentilor inculpati D. H. D. si M. H. S., de schimbare a incadrarii juridice a acestei fapte in infractiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a si e Cod penal, cu incadrarile corespunzatoare fiecarei forme de participatie nu poate fi acceptata.
In acelasi context, fara a fi o problema neaparat legara de incadrarea juridica a faptelor, se retine ca inculpatul E. H. a sustinut ca in sarcina sa nici macar nu ar putea fi retinuta savarsirea infractiunii de complicitate la talharie, intrucat sustragerea gentii partii vatamate ar fi fost o decizie de moment a inculpatului D. H. D..
Avand in vedere ansamblul probelor administrate in cauza, Curtea gaseste ca aceasta aparare este lipsita de orice fundament faptic real, deoarece din insasi declaratiile acestui inculpat, confirmate si de relatarile celorlalti doi coinculpati, rezulta ca actiunea de sustragere a gentii partii vatamate in contextul agresarii fizice a acesteia in scopul provocarii avortului, a constituit o circumstanta reala prevazuta si urmarita deopotriva de toti inculpatii, facand parte din chiar conceptia derularii planului infractional.
In ceea ce priveste aspectul invocat de catre reprezentantul Ministerului Public in favoarea inculpatului M. H. S., referitor la faptul ca activitatea infractionala desfasurata de acesta ar intruni elementele constitutive ale unei pluralitati de doar doua infractiuni - instigare la tentativa de vatamare corporala grava si instigare la talharie, iar nu ale unei pluralitati de patru infractiuni cum s-a retinut prin hotararile recurate, pe motiv ca incadrarea juridica este data de fapta ca atare si nu de modalitatea de participatie, Curtea nu impartaseste acest punct de vedere, intrucat inocularea hotararii infractionale luate de autorul moral al faptelor, inculpatul M. H. S. s-a realizat in mod individual si diferentiat fata de fiecare din ceilalti doi inculpati, in momentul conceperii planului infractional inculpatul M. determinandu-i in mod separat pe ceilalti doi participanti sa-si asume roluri diferite in infaptuirea acestui plan, respectiv pe inculpatul D. H. D. sa savarseasca el insusi faptele planuite, iar pe inculpatul E. H. sa-l ajute pe inculpatul D. H. in vederea asigurarii reusitei intregii operatiuni .
De altfel, opinia majoritara exprimata in literatura de specialitate referitor la aceasta chestiune este in sensul ca atunci cand activitatea de determinare este adresata unei singure persoane sau unor persoane determinate, avem de-a face cu o instigare individuala (D. N. - Drept Penal Roman, Partea Generala si D. E. - Drept Penal Roman, Partea Generala).
Cu privire la critica comuna a celor trei inculpati recurenti, referitoare la gresita individualizare a pedepselor ce le-au fost aplicate, apreciate ca fiind prea severe, atat sub aspectul cuantumului, cat si sub aspectul modalitatii de executare (acest din urma aspect fiind invocat doar de inculpatii M. H. S. si D. H. D.) - critica ce se circumscrie cazului de casare prevazut in art.3859 alin.1 pct.14 din C o d u l d e procedura penala, Curtea constata ca acest motiv de recurs nu poate fi acceptat, intrucat instantele de fond si respectiv apel au apreciat in mod just asupra intinderii pedepselor aplicate celor trei inculpati, dand eficienta corespunzatoare la stabilirea duratei acestora, dar si a modalitatii lor de executare, tuturor criteriilor de individualizare judiciara prevazute in art.72 din Codul penal.
Astfel, Curtea apreciaza ca fiind just modul de individualizare a pedepselor aplicate in cauza inculpatilor M. H. S., D. H. D. si E. H., intrucat la determinarea cuantumului acestora instantele inferioare au tinut seama, atat de limitele speciale de pedeapsa prevazute in norma de incriminare pentru faptele savarsite, de gradul sporit de pericol social al acestora, de contributia efectiva adusa de fiecare inculpat la desfasurarea activitatii infractionale, de imprejurarile concrete de comitere a actiunilor prohibite si de modul de actiune folosit si scopul urmarit (fiind vorba despre conceperea si punerea in executare, cu vointa comuna si cu asumarea de roluri prestabilite, a unui plan laborios avand drept obiectiv agresarea puternica a victimei, in scopul provocarii unui avort spontan si sustragerea unor bunuri din posesia acesteia, in principal in scopul disimularii mobilului urmarit prin lovirea partii vatamate, dar si in scopul insusirii acestora pe nedrept, activitate realizata pe baza unei minutioase documentari prealabile facute de inculpatul M. cu privire la metodele la care se putea apela pentru a produce partii vatamate un avort impotriva vointei acesteia), de urmarile grave produse sau care s-ar fi putut produce (constand in agresarea fizica a partii vatamate insarcinata in 25 de saptamani prin aplicarea de lovituri puternice in zona capului, dar si a abdomenului, care au generat acesteia leziuni traumatice pentru vindecarea carora a avut nevoie de 12 -14 zile de ingrijiri medicale, dar care au determinat si un anumit risc de pierdere a sarcinii aflata intr-un stadiu destul de avansat, coroborat si cu traumele psihice pe care le-a incercat victima in urma acestui incident, precum si afectarea patrimoniului victimei prin sustragerea de bunuri), dar in acelasi timp, si de circumstantele personale ale recurentilor inculpati.
Sub acest din urma aspect, in ceea ce-l priveste pe inculpatul M. H. S., Curtea constata ca intr-adevar aceste se bucura de niste referinte personale favorabile, constand in aceea ca nu este cunoscut cu antecedente penale, este absolvent de studii superioare si desfasura la data arestarii sale in cauza de fata o activitate socialmente utila, este integrat intr-o familie organizata si este apreciat de membrii comunitatii careia ii apartine, insa aceste date ce caracterizeaza in mod favorabil persoana sa nu pot fi valorificate drept circumstante atenuante judiciare, in conditiile art.74 Cod penal spre a produce efectele stabilite de art.76 Codul penal - coborarea pedepselor sub limita minimului special prevazut in norma de incriminare, intrucat conduita sa sociala nu poate fi evaluata decat in contextul periculozitatii sociale de care a dat dovada prin rolul pe care si l-a asumat si indeplinit in elaborarea si infaptuirea planului infractional, precum si prin raportare la caracterul josnic si profund imoral pe care l-a infatisat prin scopul inuman urmarit.
Din aceasta perspectiva, se impune a fi observat faptul ca inculpatul M. a fost singurul interesat in obtinerea rezultatului urmarit ca mobil principal al activitatii infractionale - curmarea vietii unei fiinte nevinovate aflata in pantecul mamei, iar daca acesta nu ar fi dorit si nu ar fi persistat in aceasta dorinta absurda, pentru indeplinirea careia a fost in stare sa accepte chiar si remunerarea atacatorului, nici ceilalti doi inculpati nu ar fi trecut la comiterea faptelor.
Totodata, cu toate ca scopul urmarit cu atata inversunare de catre acest inculpat, printr-o imensa sansa oferita de destin, nu a fost atins, nu pot fi ignorate consecintele dramatice pe care comportamentul infractional al inculpatului le genereaza pe termen indelungat, avand in vedere in acest sens traumele pe care le-ar putea suferi copilul care s-a nascut impotriva vointei inculpatului, in momentul in care ar putea afla, despre intentia criminala a celui care poate ii este tata.
Nu in ultimul rand, referitor la atitudinea procesuala a aceluiasi inculpat, Curtea observa ca desi in faza urmarii penale acesta a recunoscut neconditionat propria activitate infractionala, oferind informatii importante cu privire la derularea intregului plan infractional, prin declaratia data in faza cercetarii judecatoresti, acesta a incercat in mod necredibil sa-si minimalizeze pe cat posibil contributia infractionala, plasand responsabilitatea comiterii faptelor in modalitatea retinuta de instanta, in sarcina celorlalti doi inculpati, ceea ce conduce la concluzia ca ne aflam in prezenta unei recunoasteri pur formale din partea inculpatului, care nu este rezultatul constientizarii si asumarii consecintelor antisociale ale faptelor respective, cu atat mai mult cu cat o atare conduita procesuala nu a facut altceva decat sa confirme ceea ce probele de vinovatie existente in cauza demonstrau cu prisosinta, urmare nici din aceasta perspectiva neputandu-se justifica retinerea in favoarea recurentului inculpat de circumstante atenuante judiciare conform art. 74 Cod penal.
De asemenea, nici in privinta inculpatului D. H. D., faptul ca se afla la primul conflict cu legea penala si ca a manifestat o atitudine sincera si cooperanta pe tot parcursul procesului penal, nu poate fi valorificat in sensul retinerii in favoarea acestuia de circumstante atenuante judiciare, conform art.74 alin.1 lit a si c Cod penal, deoarece privite prin prisma usurintei cu care acest inculpat s-a lasat angrenat in activitatea infractionala initiata de inculpatul M., dar si a profundului comportament antisocial, inuman si imoral de care acesta a dat dovada prin lipsa totala de respect fata de importante valori sociale ocrotite de lege, susbsumat unui scop josnic - obtinerea unor foloase materiale, respectivele imprejurari au primit deja semnificatia cuvenita in cadrul procesului de individualizare judiciara a pedepselor, contribuind la orientarea acestora catre minim sau mediu dupa caz, in raport cu limitele speciale de pedeapsa prevazute de lege pentru faptele comise.
Totodata si in ceea ce-l priveste pe inculpatul E. H., Curtea considera ca nu poate fi dat curs favorabil nici solicitarii acestuia de reducere a cuantumului pedepsei in considerarea atitudinii sale sincere si cooperante manifestata in mod constant pe parcursul procesului penal, deoarece aceasta conduita procesuala a inculpatului nu poate fi evaluata decat in concurs cu existenta cauzei legale de agravare a raspunderii penale pe care o reprezinta starea de recidiva postcondamnatorie in care au fost comise infractiunile pentru care a fost trimis in judecata in prezenta cauza. In plus, perseverenta de care a dat dovada inculpatul in sfera aceluiasi ilicit penal, prin savarsirea infractiunilor deduse judecatii inauntrul termenului de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata tot pentru infractiunea prev.de art.182 alin.2 Cod penal, pune in evidenta lipsa oricaror efecte educative ale pedepsei precedente si justifica aplicarea, pentru noile infractiuni, a unor pedepse mai drastice, tocmai in scopul de a asigura indreptarea sociala a acestuia.
Ca atare, considerand ca pedepsele aplicate inculpatilor sunt proportionale cu gravitatea faptelor savarsite si reflecta in mod corespunzator atat circumstantele concrete de comitere a acestora, cat si circumstantele personale ale inculpatilor, raspunzand deopotriva necesitatii realizarii scopului lor legal - sanctionator, dar si educativ-preventiv - astfel cum prevad dispozitiile art.52 din Codul penal, Curtea va respinge criticile acestora vizand gresita individualizare a pedepselor.
E. nefondata este considerata si critica inculpatului recurent M. H. S. privitoare la gresita individualizare a pedepsei accesorii, intrucat interzicand acestuia conformart.71 alin.2 Cod penal exercitiul drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal, instanta de fond a dat satisfactie deplina atat prevederilor Conventiei Europene a Drepturile si Libertatile Fundamentale ale Omului si Protocoalelor aditionale la aceasta Conventie, cat si jurisprudentei Curtii europene de contencios al drepturilor omului, in aceasta materie, neaplicand in mod absolut si automat interzicerea drepturilor respective, ci exercitandu-si controlul asupra continutului pedepsei accesorii prin luarea in considerare a tipului infractiunii si a interesului legitim proteguit in cauza.
In ceea ce priveste cererea subsidiara a recurentilor inculpati M. H. S. si D. H. D., de a se efectua si reindividualizarea modalitatii de executare a pedepsei, prin acordarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei sub supraveghere conform 861 Cod penal, dincolo de faptul ca acest lucru nu este posibil din pricina neindeplinirii cerintei stipulate prin disp. art. 861 alin. 1 lit. a Cod penal, in sensul ca pedeapsa rezultanta aplicata fiecaruia este mai mare de 4 ani inchisoare, Curtea considera ca fata de profilul moral reprobabil al inculpatilor, predispus la incalcarea unor atribute esentiale ale persoanei umane, in cauza nu exista suficiente garantii pentru a se putea aprecia in mod rezonabil ca simpla pronuntare a unei hotarari de condamnare ar constitui un avertisment serios pentru acestia si ca, chiar si fara executarea pedepsei inculpatii, vor capata respectul cuvenit fata de valorile sociale proteguite de lege si nu vor mai periclita ordinea de drept prin savarsirea de noi infractiuni, indreptarea lor sociala putand fi obtinuta doar prin executarea efectiva a pedepselor respective, in regim de detentie .
Fata de toate considerentele expuse in cele ce preced si avand in vedere ca, din oficiu, nu se constata existenta vreunui motiv de casare a hotararilor pronuntate in cauza, Curtea, in temeiul dispozitiilor art.38515 pct.1 lit.b din C o d u l d e procedura penala, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatii M. H. S., D. H. D. si E. H. impotriva deciziei penale nr.255/A din 22 aprilie 2009, pronuntata de T r i b u n a l u l B u c u r e s t i - Sectia I Penala in dosarul penal nr(...).
In temeiul art.38517 alin.4 rap. la art.383 alin.2 din Codul de procedura penala, va deduce din pedeapsa aplicata recurentilor inculpati M. H. S. si D. H. D. durata preventiei de la 04 septembrie 2008 la zi.
Fata de solutia ce urmeaza a se pronunta si constatand culpa procesuala a inculpatilor, Curtea va face aplicarea dispozitiilor art.192 alin.2 Cod procedura penala, obligandu-i pe acestia la plata cheltuielilor judiciare datorate statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
In temeiul art.38515 pct.1 lit.b din C o d u l d e procedura penala, respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpatii M. H. S., D. H. D. si E. H. impotriva deciziei penale nr.255/A din 22 aprilie 2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala in dosarul penal nr(...).
In temeiul art.38517 alin.4 rap. la art.383 alin.2 din Codul de procedura penala, deduce preventia de la data de 04 septembrie 2008 la zi, pentru inculpatii M. H. S. si D. H. D..
In temeiul art.192 alin.2 si 4 Cod de procedura penala, obliga pe inculpatul M. H. S. la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare catre stat, pe inculpatul E. H., la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare catre stat, din care 100 lei, onorariul partial al aparatorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei, iar pe inculpatul D. H. D., la plata sumei de 600 lei, cheltuieli judiciare catre stat, din care 300 de lei, onorariul aparatorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 26 iunie 2009.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Decizia nr. 947 din 23.06.2009


Citeşte mai multe despre:    Provocare ilegala a avortului    Vatamare corporala grava    Instigare    Furt calificat    Talharie    Complicitate    Curtea de Apel Bucuresti
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Accident de munca. Angajatorul vinovat de a nu fi asigurat un program de verificari ale echipamentelor si de a nu fi prevazut responsabilitatile S.S.M. in fisa postului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1104/2017, in sedinta din 23 februarie 2017

Elementele constitutive ale infractiunii de santaj
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov, Incheierea nr. 1/F din 16.03.2011

Neinlaturarea indoielii asupra vinovatiei inculpatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Decizia nr. 100/P din 31.01.2012

Lipsire de libertate in mod ilegal. Inselaciune. Declinarea competentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Incheierea nr. 1084 din 01.08.2012

Omor deosebit de grav. Delimitare fata de provocarea ilegala a avortului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 252 din 27.01.2012

Tentativa la omor calificat. Neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 38 din 09.01.2013

Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Recunoasterea faptei
Pronuntaţă de: Tribunalul Brasov, Sentinta penala nr. 53/S/06.03.2012

Vatamare corporala grava. Tentativa la omor calificat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 103 din data 04.11.2009

Lovire.Vatamare corporala grava. Violare de domiciliu. Recidiva postcondamnatorie
Pronuntaţă de: Judecatoria Baia Mare - Sentinta penala nr. 170 din data 10.02.2010



Articole Juridice

Asocierile prejudiciului estetic
Sursa: EuroAvocatura.ro

Prejudiciul estetic
Sursa: EuroAvocatura.ro

Evaluarea obiectiva a prejudiciului estetic (slutirea)
Sursa: EuroAvocatura.ro