Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Denuntare calomnioasa. Conditia existentei vinovatiei sub forma intentiei

Denuntare calomnioasa. Conditia existentei vinovatiei sub forma intentiei

  Publicat: 07 Aug 2013       7756 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava si partea civila B. O. impotriva deciziei penale nr. 282 din 22.09.2008 a Tribunalului Suceava.
La apelul nominal se prezinta inculpatul S. N. G. asistat de avocat S. D. care substituie pe avocat D. E., lipsa fiind partea civila B. O..
S-a facut referatul cauzei, dupa care:


Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitei,
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ramura a sistemului de drept cu privire la totalitatea normelor juridice
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Parti componente ale infractiunii.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parti componente ale infractiunii.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pāna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobānditorul subsecvent
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
(lat. divulgare "a face cunoscut multimii"). Termen care desemneaza unele infractiuni care se comit prin destainuirea,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni,
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala


Intrebat fiind daca doreste sa dea o noua declaratie in fata instantei de recurs, inculpatul S. N. a aratat ca doreste, sustinerile acestuia fiind consemnate intr-un proces verbal atasat la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri, instanta acorda cuvantul la dezbateri.
Procurorul, avand cuvantul, dupa ce a prezentat situatia de fapt si incadrarea juridica retinuta in actul de sesizare a instantei, a aratat ca decizia atacata este nelegala si netemeinica intrucat inculpatul a formulat plangere penala impotriva partii civile B. O. pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 292 alin. 2 Cod penal, 196 Cod penal, 289 Cod penal, 291 Cod penal, 292 Cod penal, 215 alin. 3 Cod penal si 259 alin. 2 Cod penal, iar prin rezolutia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava nr. 180/P/2006 din 05 februarie 2007 s-a dispus in temeiul art. 228 alin. 6 Cod procedura penala si art. 10 lit. a si d Cod procedura penala neinceperea urmaririi penale fata de B. O. pentru infractiunile mentionate. Impotriva solutiei date s-a formulate plangere care prin rezolutia nr. 173/II/2 din 17 iulie 2007 a fost respinsa ca neintemeiata. Fata de cele mentionate a aratat ca inculpatul a formulat plangeri penale impotriva fostei sotii cu rea credinta, fapta de denuntare calomnioasa prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal, fiind savarsita cu intentie. Pentru motivele prezentate, a solicitat admiterea recursului in sensul casarii deciziei penale atacate si mentinerea sentintei penale nr. 134 din 19 mai 2008 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc. Fata de recursul declarat de B. O. a pus concluzii de admitere a recursului declarat.
Avocat S. D., avand cuvantul a pus concluzii de respingere a recursurilor declarate, intrucat decizia atacata este legala si temeinica. A mai aratat ca instanta de apel a apreciat in mod corect probele administrate in cauza si in mod corect a dispus achitarea inculpatului. Pentru a se stabili vinovatia inculpatului, in primul rand trebuia sa se stabileasca daca infractiunea a fost savarsita cu intentie sau nu, ori atat parchetul cat si instanta de fond nu au analizat acea plangere formulata, respectiv probele administrate, daca inculpatului ii revine aceasta culpa in ceea ce priveste savarsirea acestei infractiuni . Fata de probatoriul administrat in cauza, a aratat ca inculpatului ii lipseste intentia in denuntarea calomnioasa. A mai aratat ca situatia premisa a infractiunii de denuntare calomnioasa o reprezinta invinuirea nedreapta, iar la momentul formularii plangerii autorul trebuie sa stie ca invinuirea este nedreapta. Invinuirea este mincinoasa atunci cand se refera la o fapta inexistenta. Cerinta esentiala pentru ca elementul material al infractiunii de denuntare calomnioasa sa fie realizat este ca invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere sa priveasca savarsirea unei infractiuni . Este absolut necesar ca latura obiectiva a infractiunii asupra careia poarta invinuirea sa reiasa din modul in care este descrisa fapta nefiind necesare indicarea infractiunii prin numele ei sau prin textul de lege care o incrimineaza. Aceasta exigenta deriva din faptul ca cetatenii care se adreseaza cu plangeri penale sau denunturi nu sunt licentiati in dreptul penal si nu li se poate imputa acestora erorile in ceea ce priveste denumirea infractiunii si calificarea juridica. Infractiunea de denuntare calomnioasa se savarseste numai cu intentie, insa intentia lipseste atunci cand denuntatorul a retinut de buna credinta ca invinuitul a comis o infractiune, chiar daca ulterior el a aflat ca a comis o eroare. Din rezolutia Parchetului de pe langa Curtea de A p e l S u c e a v a rezulta ca pentru infractiunile sesizate de catre inculpat, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de B. O. pentru ca ar fi utilizat numele de S. in loc de B. dupa ramanerea definitiva a hotararii de divort in temeiul art. 10 lit. d Cod procedura penala, in ideea ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii sesizate, fara insa a se preciza daca este vorba despre latura obiectiva sau latura subiectiva. In aceasta situatie este evident ca latura subiectiva ale infractiunilor mai sus indicate, s-a realizat in realitatea materiala, motiv pentru care nu se poate retine existenta infractiunii de denuntare calomnioasa din moment ce situatia de fapt reclamata de inculpat este cea reala. A mai aratat ca este greu de crezut motivatia fostei sotii ca nu si-a putut schimba numele din pricina vacantei judecatoresti, in conditiile in conditiile in care se putea elibera o copie dupa minuta cu mentiunea irevocabila a hotararii. In mod similar s-a dispus neinceperea urmaririi penale si pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii. S-a retinut ca actele depusa de B. O. nu aveau caracter secret, insa inculpatul a facut dovada ca acele documente depuse in dosarul de divort, erau secrete. In mod evident aceasta infractiune exista si in prezent, chiar daca exista rezolutiile de neincepere a urmaririi penale. Asadar nici cu privire la aceasta infractiune nu se poate retine in sarcina inculpatului intentia, intrucat in plangerea penala, inculpatul a descris o situatie de fapt reala nu imaginara, mai mult, actele depuse nu aveau un caracter public, motiv pentru care nu puteau fi depuse intr-un dosar civil. In concluzie a aratat ca plangerea penala a fost de buna credinta, situatiile descrise de catre inculpat sunt reale, iar daca in legatura cu faptul ca s-a efectuat o incadrare gresita de catre inculpat, aceasta nu este vina lui, organul de cercetare penala era dator sa stabileasca calificarea juridica corecta a faptelor, in aceasta situatie impunandu-se achitarea inculpatului. Fata de recursul declarat de partea civila B. O., a pus concluzii de respingere ca nemotivat, intrucat nu a fost motivat in termen legal. In subsidiar a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de partea civila, intrucat probatoriul administrat in cauza si sentinta Tribunalului este legala si temeinica. A solicitat cheltuieli de judecata .
Inculpatul S. N., avand ultimul cuvant, a solicitat achitarea sa, scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit. d Cod procedura penala, respingerea recursului formulat de Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava conform art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, ca nefondat. A solicitat respingerea recursului declarat de partea civila B. O. ca tardiv intrucat nu a fost motivat in termen legal. Respingerea pretentiilor de natura civila constand in daune morale si despagubiri civile ca nefondate. A mai solicitat obligarea partii civile la plata cheltuielilor judiciare catre stat, cat si catre inculpat a sumei de 1500 lei ce reprezinta onorariu avocat.
Declarand inchise dezbaterile care au fost inregistrate in sistem audio conform art. 304 Cod procedura penala,
Dupa deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 134 din 19 mai 2008 pronuntata de Judecatoria C-M. M in dosarul nr(...), a fost condamnat inculpatul S. N. G., fiul lui D. si E., nascut la data de 13.10.1958 in S, domiciliat in Campulung M,(...), judetul S, divortat, studii superioare, CNP - (...), pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 259 alin.1Cod penal, la pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare.
Potrivit art. 71 Cod penal pe durata executarii pedepsei inculpatul a fost lipsit de drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a si b Cod penal.
In temeiul art. 81 Cod penal s-a suspendat conditionat executarea pedepsei pe durata prev. de art. 82 Cod penal si s-a atras atentia acestuia asupra consecintelor ce decurg din nerespectarea prev. art. 83 Cod penal.
In temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei s-a suspendat si executarea pedepsei accesorii.
S-a respins cererea partii civile B. O. privind plata daunelor morale, ca nefondata, iar inculpatul a fost obligat sa plateasca statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Probatoriul administrat in cauza a relevat faptul ca inculpatul a fost casatorit cu petenta B. O., prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Saveni, intre acestia existand mai multe litigii pe rolul instantelor.

Pe fondul starii conflictuale existente ca urmare a deteriorarii relatiilor dintre ei, inculpatul a formulat mai multe reclamatii si plangeri penale impotriva fostei sale sotii, fiindu-i aplicata acestuia si o sanctiune cu caracter administrativ prin Ordonanta din 14 decembrie 2006 pronuntata in dosarul nr. 885/P/2006 a Parchetului de pe langa Judecatoria Campulung Moldovenesc, ca urmare a scoaterii de sub urmarirea penala pentru fapta prevazuta de art. 259 alin. 1 Cod penal, considerandu-se ca prin continutul ei concret si avand in vedere imprejurarile in care fapta a fost comisa, precum si persoana si conduita invinuitului, aceasta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (fila 15 dosar).

In prezentul dosar petenta B. O. a solicitat condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, avand in vedere plangerile formulate de catre acesta impotriva sa, pentru care s-a pronuntat rezolutia din 5 februarie 2007 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava in care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de ea, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1, 2, art. 196, art. 289, art. 291, art. 292, art. 215 alin. 3 si art. 259 alin. 2 Cod penal.

Solutia pronuntata a ramas definitiva prin sentinta penala nr. 35 din 5 octombrie 2007 a Curtii de Apel Suceava si decizia nr. 5852 din 5 decembrie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca urmare a respingeri plangerilor formulate de catre S. N. G., potrivit art. 278 ind. 1 Cod procedura penala.

Conform art. 259 alin. 1 Cod penal constituie infractiune de denuntare calomnioasa invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana, pentru existenta infractiunii sub aspectul laturii subiective fiind necesara intentia.

Inculpatul a invocat prin aparator cu ocazia concluziilor scrise, ca in cauza nu se poate retine intentia sa in savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, intrucat in plangerea penala formulata a descris situatii de fapt reale, nu imaginare si potrivit practicii judiciare, lipseste intentia atunci cand denuntatorul a retinut de buna credinta ca invinuitul a comis o infractiune, si asta, chiar daca ulterior el a aflat ca a comis o eroare.

Interesul infaptuirii justitiei reclama o atitudine corecta, sincera si cinstita din partea persoanelor care se adreseaza organelor judiciare in legatura cu savarsirea unei infractiuni, o atitudine contrara aducand prejudicii organelor judiciare si infaptuirii justitiei, punand aceste organe in situatia de a risipi timpul in mod inutil sau de a actiona impotriva unei persoane nevinovate.

Din acest motiv pentru existenta infractiunii de denuntare calomnioasa, nu este necesar ca invinuirea sa se refere la o fapta inexistenta, infractiunea existand chiar si atunci cand cel care face plangerea sau denuntul se refera la o fapta reala, pe care insa o denatureaza in asa fel incat din aceasta denaturare sa rezulte pe deplin trasaturile continutului unei infractiuni .

In cauza inculpatul a formulat plangeri penale, impotriva lui B. O. pentru infractiunile prevazute de art. 293 alin. 1, 2, art.196, 289, 291, 292, 215 alin. 3 si art. 259 alin. 2 Cod penal, denaturand faptele prezentate si adaugand unele plasmuiri de natura a crea aparenta ca s-au savarsit infractiuni, cum ar fi cea referitoare la fapta de inselaciune prev. de art. 215 alin. 3 Cod penal privind inducerea in eroare a completului de judecata sau cea privind infractiunea de denuntare calomnioasa, cu toate ca nu s-a formulat impotriva sa un denunt sau plangere penala prin care sa i se aduca invinuiri mincinoase.

Inculpatul a invocat buna sa credinta in plangerile pe care le-a formulat si faptul ca nu i se poate imputa ca a facut o calificare juridica eronata a unei situatii de fapt, data fiind lipsa cunostintelor juridice, insa caracterul intentionat al actiunii inculpatului rezulta si din faptul ca acesta, desi a luat la cunostinta de solutiile si motivarile pronuntate chiar de instantele judecatoresti, persista in continuare prin introducerea altor cereri cum ar fi: contestatie in anulare, respinsa ca inadmisibila, sentinta definitiva impotriva careia a declarat recurs.

In consecinta, instanta de fond a considerat ca fapta inculpatului intruneste atat sub aspectul laturii obiective cat si sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infractiunii de denuntare calomnioasa prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal

Vinovatia inculpatului fiind dovedita, s-a procedat la condamnarea acestuia la o pedeapsa cu inchisoare, individualizata in raport de criteriile generale prev.de art.72 cod penal, insa neprivativa de libertate, fiind intrunite cerintele prev.de art.81 cod penal.

Conform art. 71 Cod penal pe durata executarii pedepsei inculpatul a fost lipsit de drepturile prev. de art. 64 lit.a teza II si b Cod penal, avand in vedere principiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului si Hotararea Curtii in cauza Hirst/Regatul Unit, instanta tinand cont la stabilirea pedepsei accesorii de natura si gravitatea infractiunii pe care a comis-o inculpatul si de situatia lui personala.

Executarea pedepsei accesorii urmeaza a fost suspendata pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale, potrivit art. 71 alin. 5 Cod penal.

In cauza, B. O. s-a constituit parte civila, solicitand obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 lei daune morale, insa instanta de fond a respins aceasta cerere deoarece infractiunea de denuntare calomnioasa vizeaza in principal apararea relatiilor sociale referitoare la infaptuirea justitiei si chiar daca prin savarsirea faptei sunt incalcate si relatiile sociale referitoare la demnitatea persoanei acuzate pe nedrept, apreciind ca tragerea la raspunderea penala a inculpatului si condamnarea acestuia constituie in sine o reparatie echitabila suficienta a prejudiciului moral suferit de aceasta si nu se impune acordarea unor despagubiri cu acest titlu .

Impotriva acestei sentinte au declarat apel in termen legal inculpatul S. N. G., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, reiterand concluziile puse si in fata instantei de fond, aflate in scris la f. 136-138 dosar fond, precizand faptul ca inculpatul a actionat cu buna credinta, ca in cauza nu este data latura subiectiva a infractiunii prev. de art. 259 Cod penal - sens in care a depus la instanta de fond si o hotarare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie -, solicitand achitarea acestuia in baza art.10 lit. d Cod proc.penala, pentru urmatoarele motive: considera ca faptele de evaziune si inselaciune reclamate de inculpat au o baza reala si ca fapta de divulgare de secrete, subzista si astazi. Invedereaza faptul ca inculpatul a solicitat Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava sa i se comunice documentele despre care a facut vorbire - dat fiind ca neinceperea urmaririi penale fata de intimata s-a bazat pe faptul ca aceste documente au un caracter public - insa i s-a refuzat cererea cu motivarea ca documentele nu au caracter public. Totodata, a aratat ca infractiunea de denuntare calomnioasa nu exista, avand in vedere faptul ca prima instanta nu a obligat inculpatul la daune morale ca partea vatamata intimata.

Tribunalul Suceava - sectia penala - prin decizia penala nr. 282 din 22 septembrie 2008 a admis apelul declarat de inculpat, desfiintand in totalitate sentinta atacata si in rejudecare: in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala l-a achitat pe inculpatul S. N. G. pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal si a respins cererea de constituire de parte civila formulata de partea civila B. O..
Pentru a hotari astfel tribunalul a retinut urmatoarele:
La data 18.06.2007, prin rechizitoriu nr. 394/P/2007, Parchetul de pe langa Judecatoria C-M. M a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului S. N. G., pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal, retinandu-se in fapt ca prin invinuiri mincinoase, facute prin plangeri adresate Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a adus vatamari unei persoane nevinovate, in cauza fostei sale sotii B. O., fata de care in dosarul nr. 180/P/2006 s-a dispus neinceperea urmaririi penale pentru art. 293 alin.1 si 2 Cod penal, art. 196, art. 289, art. 291, art. 292, art. 215 alin. 3 si art. 259 alin. 2 Cod penal.
Prima instanta, prin sentinta penala apelata, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 6 luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei in conditiile art. 81 Cod penal, retinand ca fiind corecte situatia de fapt si incadrarea juridica din actul de sesizare a instantei.
Solutia primei instante este nelegala, deoarece in ceea ce priveste infractiunea de denuntare calomnioasa, prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal, pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, este incidenta cauza de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale, prev. de art. 10 lit. d Cod de procedura penala ``faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii``, respectiv, sub aspectul laturii subiective, intentia inculpatului.
Conform art. 259 alin. 1 Cod penal, constituie infractiunea de denuntare calomnioasa, invinuirea mincinoasa facuta prin plangere sau denunt cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anume persoana .
Asa cum rezulta din textul incriminator enuntat pentru infractiunea de denuntare calomnioasa, prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal, forma vinovatiei necesara pentru existenta faptei este intentia, care poate fi directa sau indirecta.
Existenta intentiei directe sau indirecte presupune ca inculpatul dandu-si seama de caracterul mincinos (nereal) al celor reclamate, cu buna stiinta sesizeaza organele judiciare competente, prin plangere sau denunt, urmarind sau acceptand un act de injustitie (in speta tragerea la raspundere penala pe nedrept a numitei B. O.). Practic, invinuirea mincinoasa presupune un denuntator care stie de la inceput ca fapta nu exista sau ca nu este savarsita de catre persoana invinuita.
Ori in cauza de fata nu se poate retine ca inculpatul, in momentul in care a formulat plangerile penale ce au facut obiectul dosarului penal nr. 180/P/2006 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava, a urmarit ori acceptat eventualitatea realizarii unui act de injustitie, in sensul celor precizate mai sus.
Nici unul dintre mijloacele de proba administrate in cauza nu conduc insa la aceasta concluzie.
Intr-adevar, invinuirea mincinoasa presupune un denuntator care stie de la inceput ca fapta nu exista sau ca nu este savarsita de catre persoana invinuita, insa simplul fapt ca pentru infractiunile reclamate de catre inculpat ca fiind savarsite de catre B. O., Parchetul de pe langa Curtea de Apel Suceava a dispus neinceperea urmaririi penale nu presupune automat angajarea raspunderii penale a acestuia pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal. Trebuie dovedit si faptul ca inculpatul a avut atitudinea psihica ceruta de norma de incriminare, pentru ca acesta sa poata raspunde penal.
Analizand plangerile formulate de catre inculpat (care au facut obiectul dosarului penal nr. 180/P/2006 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava) rezulta ca pentru unele infractiuni reclamate acesta avut o baza faptica materializata in realitate iar cu privire la altele din insasi modul cum au fost redactate motivele plangerilor rezulta ca nu erau susceptibile de a atrage raspunderea penala a persoanei invinuite.
Astfel, in ceea ce priveste infractiunile prev. de art. 293 alin. 1 si 2, de art. 289 Cod penal si de art. 291 Cod penal, reclamate de catre inculpat, acesta a avut o baza faptica reala atunci cand a formulat plangerea impotriva fostei sale sotii, respectiv faptul ca aceasta si-a schimbat actele de identitate ulterior ramanerii irevocabile a hotararii de divort (si a folosit in toata aceasta perioada identitatea veche, cu care a si semnat diverse acte procedurale in calitate de procuror), prin care s-a dispus sa revina la numele purtat anterior casatoriei.
Si in ceea ce priveste infractiunea prev. de art. 196 Cod penal reclamata de catre inculpat ca fiind savarsita acesta a avut o baza faptica reala, respectiv faptul ca B. O. ar fi depus la dosarul de divort copii de pe unele acte cu caracter oficial, legate de activitatea de procuror a acesteia.
In ceea ce priveste infractiunile, prev. de art. 215 alin. 3 Cod penal, de art. 292 Cod penal si de art. 259 alin. 2 Cod penal, reclamate de catre inculpat ca fiind savarsite de catre numita B. O., din insasi modul de redactare a plangerii si a motivelor invocate, nu erau susceptibile de a atrage raspunderea penala a susnumitei (ex.: declararea unor neadevaruri in fata instantei de divort, inselarea instantei de judecata, sustinerea ca inculpatul ar fi fost securist facuta tot in fata instantei care a pronuntat divortul de catre fosta sa sotie).
Referitor la latura civila a cauzei tribunalul a apreciat ca nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prev. de art. 998 si urmatoarele Cod civil (lipseste conditia existentei unui prejudiciu suferit de catre partea civila) motiv pentru care a respins actiunea civila formulata de partea civila B. O., ca nefondata.
Impotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava si partea civila B. O..
Parchetul a solicitat casarea deciziei si mentinerea sentintei ca legala si temeinica.
Partea civila nu si-a motivat recursul in termenul prev. de art. 38510 alin. 2 Cod procedura penala, si nici nu l-a sustinut oral lipsind de la dezbateri, desi a fost legal citata.
Prin memoriul depus la data de 15 ianuarie 2008 B. O. a aratat ca are in cauza calitatea si de parte vatamata, cheltuielile judiciare la care a fost obligata sunt exagerate si ca solutia de achitare a inculpatului este gresita.
Recursurile sunt nefondate.
Verificand actele si lucrarile din dosarul cauzei Curtea retine aceeasi situatie de fapt expusa in decizia atacata, constatand ca hotararea de achitare a inculpatului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. d Cod procedura penala, este legala si temeinica.
Pentru infractiunea de denuntare calomnioasa prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal, forma vinovatiei necesara pentru existenta faptei este intentia, care poate fi directa sau indirecta.
Existenta intentiei sub cele doua forme presupune ca inculpatul dandu-si seama de caracterul mincinos (nereal) al celor reclamate, cu buna stiinta sesizeaza organele judiciare competente, prin plangere sau denunt, urmarind sau acceptand un act de injustitie, desi, stia de la inceput ca fapta nu exista sau ca nu este savarsita de catre persoana invinuita.
Ori, in speta, asa dupa cum in mod just a retinut tribunalul, nu se poate retine ca inculpatul, in momentul in care a formulat plangerile penale ce au facut obiectul dosarului penale nr. 180/P/2006 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava, cu intentie directa sau indirecta ar fi urmarit ori acceptat eventualitatea realizarii unui act de injustitie, respectiv tragerea la raspundere penala pe nedrept, a numitei B. O..
Examinand plangerile formulate de catre inculpat si care au facut obiectul dosarului penal nr. 180/P/2006 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava rezulta ca pentru infractiunile prev. de art. 293 alin. 1 si 2 Cod penal, art. 289 Cod penal, art. 291 Cod penal si art. 196 Cod penal, acesta a avut o baza faptica reala atunci cand a formulat plangere impotriva fostei sotii respectiv faptul ca aceasta si-a schimbat actele de identitate ulterior ramanerii irevocabile a hotararii de divort, prin care s-a dispus sa revina la numele purtat anterior casatoriei, folosind o perioada de timp identitatea veche, cu care a si semnat diverse acte, ca procuror si ca B. O. ar fi depus la dosarul de divort copii de pe acte cu caracter oficial, legate de activitatea sa de procuror.
Referitor la infractiunile prev. de art. 215 alin. 3 Cod penal, art. 292 Cod penal si art. 259 alin. 2 Cod penal este a se vedea ca din insasi modul de redactare a plangerii si motivelor invocate nu era posibila atragerea raspunderii penale a partii civile.
In consecinta, reanalizand situatia de fapt amplu descrisa in motivarea deciziei si intreg materialul probator administrat in cauza, Curtea constata ca motivele de recurs invocate de parchet si partea civila si care vizeaza casarea hotararii tribunalului si mentinerea sentintei, nu pot fi primite.
Mai mult decat atat partea civila nu si-a motivat recursul in termenul prev. de art. 38510 alin. 2 Cod procedura penala si in cauza nu sunt date cazurile de casare care, potrivit art. 3859 alin. 3 Cod procedura penala se iau in considerare, din oficiu .
Asa fiind in temeiul art. 38515 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedura penala recursurile declarate de parchet si partea civila, se vor respinge, ca nefondate.
Vazand si disp. art. 192 alin. 2 Cod procedura penala.
Pentru aceste motive,
In numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile
declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava si partea civila B. O..
Obliga partea civila recurenta sa plateasca statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Respinge cererea privind cheltuielile judiciare formulata de inculpat.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica azi 26 ianuarie 2009.


Pronuntata de: Curtea de Apel Suceava, Sectia Penala, Decizia nr. 34 din 26.01.2009


Citeşte mai multe despre:    Denuntare calomnioasa    Fals in declaratii    Intentie    Inselaciune    Suspendarea conditionata a executarii pedepsei    Curtea de Apel Suceava
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Consecintele incalcarii dreptului la demnitate, la propria imagine si la respectarea vietii private. Plata daunelor morale si publicarea dispozitivului sentintei pronuntate intr-un ziar de circulatie nationala
Pronuntaţă de: Judecatoria Piatra Neamt, Sentinta nr.1807/2016 din 14.04.2016

Cauza Cazan impotriva Romaniei. Rele tratamente aplicate unui avocat in timpul reprezentarii unui client in faza de urmariere penala
Pronuntaţă de: CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI, SECTIA A PATRA - HOTARAREA din 5 aprilie 2016

Aplicarea unei pedepse in alte limite decat cele prevazut de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 63/RC din 2 martie 2016

Contestatie impotriva rezolutiei prim-procurorului
Pronuntaţă de: Judecatoria Sinaia - Sentinta penala nr. 17 din data 28.01.2009

Infractiunea de fals in declaratii si uz de fals
Pronuntaţă de: Judecatoria Giurgiu - Sentinta penala nr. 343 din data 11.03.2009



Articole Juridice

Inducerea in eroare a organelor judiciare in Noul Cod Penal (art. 266)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut