din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1739 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Plangerea impotriva actelor si masurilor procurorului » Plangere impotriva procesului-verbal de incepere a urmaririi penale. Inadmisibilitate

Plangere impotriva procesului-verbal de incepere a urmaririi penale. Inadmisibilitate

  Publicat: 21 Nov 2007       7290 citiri        Secţiunea: Plangerea impotriva actelor si masurilor procurorului  


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Actele prin care procurorul pune capat conflictului de drept penal, cum sunt rezolutia de neincepere a urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, fiind modalitati de infaptuire a justitiei, trebuie sa fie supuse cenzurii instantelor judecatoresti.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie �n baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, �n schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Depasire a legalitatii,
Infractiune cpnstand in fapta unei persoane incadrate in munca sau care indeplineste o insarcinare in serviciul unei organizatii sau institutii de a insusi, folosi sau trafica, in interesul sau ori pentru altul, bani,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie �n baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, �n schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Legea privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Astfel, in raport cu ratiunea acestei interpretari, nu s-ar putea adresa direct instantelor judecatoresti, cu astfel de plangeri, cei impotriva carora s-a dispus inceperea urmaririi penale, pentru ca acestia, in cazul unei eventuale trimiteri in judecata, ajung oricum in fata instantei, unde apararile le sunt verificate in conditii de contradictorialitate si de publicitate a sedintei.

***


Prin procesul-verbal din 1 august 2003, Parchetul National Anticoruptie, Sectia de combatere a coruptiei, a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitul B.T. pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 248 raportat la art. 248 ind. 1, in referire la art. 248 alin. (2), cu aplicarea art. 13 si a art. 41 alin. (2) Codul penal , de fals intelectual, prevazuta de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Codul penal si de delapidare cu consecinte grave, prevazuta de art. 2151, cu aplicarea art. 13 Codul penal .

Impotriva acestui proces-verbal, invinuitul B.T. a formulat plangere adresata Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie a comunicat aparatorilor petitionarului, prin adresa nr. 184/C2/2003 din 20 august 2003, solutia de respingere a plangerii.
La data de 8 septembrie 2003, B.T. s-a adresat Curtii Supreme de Justitie, Sectia penala, cu plangere impotriva solutiei date de procurorul general, solicitand sa se constate nulitatea actului de incepere a urmaririi penale, precum si preluarea dosarului de catre Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, prin sentinta nr. 125 din 12 decembrie 2003, a respins plangerea formulata de peti-tionarui B.T., ca inadmisibila, cu motivarea ca impotriva actului procesual prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale, legea nu prevede calea plangerii la instanta de judecata, ci numai la procurorul ierarhic superior.
In acest sens, s-a relevat ca, in raport cu masura in care art. 278 Codul de procedura penala a fost considerat constitutional prin decizia Curtii Constitutionale nr. 486 din 2 decembrie 1997, persoana nemultumita de modul cum i-a fost solutionata plangerea impotriva masurilor luate sau actelor efectuate de procuror se poate adresa direct justitiei, in temeiul art. 21 din Constitutie, numai in masura in care cauza nu ar mai fi susceptibila de a ajunge in fata instantelor judecatoresti.

Or, s-a invederat, in esenta, prin considerentele sentintei, aplicarea directa a art. 21 din Constitutie nu-si are ratiune in cazul actului procesual prin care se dispune inceperea urmaririi penale, intrucat, dupa sesizarea instantei, orice eventual inculpat isi poate face apararile pe care le considera necesare in cursul judecatii.
Ca urmare, s-a apreciat ca plangerea este inadmisibila, deoarece, in raport cu obiectul acesteia, petitionarul nu are calea unei plangeri la instanta, ci numai Ia procurorul ierarhic superior.

Impotriva sentintei, petitionarul B.T. a declarat recurs.
In sprijinul recursului, a fost invocat un singur motiv de casare, prin care s-a sustinut ca procesul-verbal de incepere a urmaririi penale este lovit de nulitate absoluta, deoarece faptele imputate petitionarului nu sunt de coruptie, in sensul prevederilor din Legea 78/2000 , astfel ca urmarirea penala nu poate fi efectuata de procurori din cadrul Parchetului National Anticoruptie.

Recursul nu este fondat.
Potrivit dispozitiilor art. 278 Codul de procedura penala , in masura in care au fost considerate constitutionale prin Decizia nr. 486 din 2 decembrie 1997 a Curtii Constitutionale, persoana nemultumita de solutionarea plangerii impotriva masurilor dispuse sau actelor efectuate de procuror se poate adresa direct justitiei, in temeiul art. 21 din Constitutie, numai daca acea cauza nu ar mai fi susceptibila de a ajunge in fata instantelor judecatoresti.

Ratiunea acestei interpretari, astfel cum rezulta din considerentele deciziei mentionate, este aceea ca actele prin care procurorul pune capat conflictului de drept penal, cum sunt rezolutia de neincepere a urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, fiind modalitati de infaptuire a justitiei, sa fie supuse cenzurii instantelor judecatoresti, ca singure autoritati abilitate de Constitutie sa realizeze justitia prin activitatea ce o desfasoara.

Ca urmare, in raport cu ratiunea acestei interpretari, nu s-ar putea adresa direct instantelor judecatoresti, cu astfel de plangeri, cei impotriva carora s-a dispus inceperea urmaririi penale, pentru ca acestia, in cazul unei eventuale trimiteri in judecata, ajung oricum in fata instantei, unde apararile le sunt verificate in conditii de contra-dictorialitate si de publicitate a sedintei.

De altfel, prin art. 278 ind. 1 Codul de procedura penala (introdus prin Legea 281/2003 ), intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004, a fost reglementata plangerea in fata instantei numai impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, iar nu si impotriva unor acte procedurale, cum este procesul-verbal de incepere a urmaririi penale, care, in ipoteza trimiterii in judecata, nu scapa cenzurii instantei.

In atare situatie, se constata ca in mod corect s-a apreciat de prima instanta ca este inadmisibila plangerea formulata de petitionar impotriva solutiei procurorului ierarhic superior de respingere a plangerii prin care a atacat procesul-verbal de incepere a urmaririi penale.
Asa fiind si cum, in raport cu inadmisibilitatea plangerii, a devenit inutila examinarea criticii aduse sentintei, in sensul ca, in cauza, competenta de a efectua urmarirea penala nu ar reveni procurorilor care au emis actul atacat, s-a dispus respingerea recursului, ca nefondat.



Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE , Completul de 9 Judecatori, decizia nr. 147 din 26 aprilie 2004


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...