Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Non bis in idem. Autoritate de lucru judecat

Non bis in idem. Autoritate de lucru judecat

  Publicat: 11 Nov 2014       6173 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
In conformitate cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, reflectata in Cauza C-491/07 Turansky, principiul non bis in idem nu este aplicabil unei decizii prin care, dupa examinarea pe fond a cauzei cu care este sesizat, un organ al unui stat contractant dispune incetarea urmaririi penale, intra€‘un stadiu prealabil punerii in miscare a actiunii penale impotriva unei persoane banuite ca ar fi comis o infractiune, in cazul in care aceasta decizie de incetare, potrivit dreptului national al acestui stat, nu stinge definitiv actiunea penala si nu constituie astfel un impediment in calea unei noi urmariri penale, pentru aceleasi fapte, in acest stat .

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Camera inferioara a Parlamentului englez,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Denumire data monedei unice europene.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Parti componente ale infractiunii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punctul de vedere al dreptului civil, o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod Civil).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act adoptat de organele de stat,
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Act adoptat de organele de stat,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act adoptat de organele de stat,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
modalitate de solutionare a actiunii penale si implicit de intrerupere a urmaririi penale,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punctul de vedere al dreptului civil, o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod Civil).
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Din punctul de vedere al dreptului civil, o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod Civil).
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In consecinta, instanta romana nu poate dispune incetarea procesului penal, pentru existenta autoritatii de lucru judecat, in aplicarea principiului non bis in idem, daca procedura penala intentata impotriva inculpatului intr-un stat membru al Uniunii Europene nu a fost inchisa definitiv, potrivit dreptului national al acestui stat, ci numai provizoriu.


Prin sentinta nr. 48 din 16 aprilie 2009, pronuntata de Tribunalul Olt, Sectia penala s-a dispus, in baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, condamnarea inculpatului R.M. la pedeapsa principala de 5 ani inchisoare si s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani, iar in baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe timpul detentiei.


S-a admis actiunea civila promovata de partile civile si a fost obligat inculpatul la plata urmatoarelor sume, cu titlu de despagubiri civile: 2.000 de euro catre partea civila M.V.; 2.000 de euro catre partea civila B.C.; 1.000 de euro catre partea civila Z.D.; 2.000 de euro catre partea civila M.G.; 2.000 de euro catre partea civila B.G.; 2.000 de euro catre partea civila R.C.; 2.000 de euro catre partea civila N.F. din care 1.000 de euro reprezinta daune materiale si 1.000 euro reprezinta daune morale; 3.000 de euro catre partea civila R.S.; 2.000 de euro catre partea civila M.P.


S-a luat act ca persoana vatamata R.N. nu a participat in proces in calitate de parte vatamata si nu s-a constituit parte civila in cauza.


In baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului, dispusa prin incheierea din Camera de Consiliu nr. 14 pronuntata de Tribunalul Olt la data de 14 aprilie 2008.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut urmatoarele:


Prin rechizitoriul nr. 45D/P/2007 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Olt, a fost trimis in judecata inculpatul R.M. pentru savarsirea infractiunii de trafic de persoane prevazuta in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.


In fapt, s-a retinut ca in luna septembrie 2005, inculpatul R.M., prin intermediul martorului R.P., a luat legatura cu partile vatamate, precum si cu martorul R.N., persoane carora le-a oferit locuri de munca la cules de masline in Spania, urmand sa fie platite cu suma de 4 euro pentru fiecare ladita de masline recoltata, media pe zi fiind de 20 - 25 ladite.


Martorul R.P. le-a comunicat persoanelor interesate sa mearga in Spania ca inculpatul le va asigura cazarea intr-o casa tip vila unde vor avea apa, gaze si energie electrica, transportul urmand sa fie asigurat de inculpatul R.M. caruia ii vor restitui contravaloarea in suma de 500 de euro.


Acceptand conditiile oferite, persoanele vatamate s-au imbarcat in autoturisme trimise de inculpatul R.M. de la Alexandria si au mers in Spania, unde au ajuns la data de 19 septembrie 2005, in localitatea Aznalcollar situata la circa 15 km de Sevilia, fiind preluate de inculpat, transportate la o casa a acestuia si cazate intr-o singura camera .


La data de 25 septembrie 2005, inculpatul R.M. a mutat partile vatamate intr-o livada amplasata la 30 - 40 km de localitatea unde erau cazati initial pentru a lucra la cules de masline si le-a obligat sa doarma sub cerul liber, fara a avea apa, energie electrica si conditii minime de igiena si intretinere, fiind obligate, de asemenea, sa munceasca 12 ore pe zi, timp de 6 zile pe saptamana.


In anumite perioade locuiau in casa inculpatului, insa, si in aceste conditii erau nevoite sa locuiasca intr-un numar foarte mare intr-o singura camera si sa doarma pe saltele pe jos, platind lumina, apa si gazele pentru timpul cat stateau in casa respectiva.


Inculpatul a determinat partile vatamate sa cumpere cu suma de 2.000 euro un microbuz cu ajutorul caruia sa le transporte de la casa acestuia la locul de munca, partile vatamate acceptand aceasta situatie.


Partile vatamate au fost obligate sa culeaga masline pentru a umple nu ladite mici asa cum li s-a spus la plecarea din tara, ci lazi care se umpleau foarte greu si pentru care era necesara depunerea unui efort substantial, iar banii pentru munca prestata erau insusiti de inculpat, acesta fiind cel care intermedia cu proprietarul spaniol al plantatiei sumele ce trebuiau platite pentru lazile umplute.


Inculpatul le-a dat sume de bani derizorii pentru necesitati stringente, respectiv pentru a telefona in tara sau pentru a-si cumpara mancare si tigari, iar toate asa-zisele datorii ale muncitorilor fata de acesta erau consemnate in evidente tinute intr-un un caiet. Inculpatul le aducea persoanelor vatamate mancare expirata pe care magazinele din orasul din apropiere o aruncau la tomberoane, fara insa a le solicita bani pentru aceasta.


Vazand ca nu le sunt asigurate conditiile de trai si de igiena promise si ca banii aferenti muncii prestate erau incasati de inculpat, persoanele vatamate Z.D. si N.F. au fugit de pe plantatia de masline reusind sa scape si sa se intoarca in tara, dupa ce au mers pe jos timp de doua saptamani aproximativ 500 de km.


Aceasta situatie de fapt a fost confirmata si de martora B.M., sora partii vatamate M.P., care a declarat ca in luna septembrie 2005 fratele sau a plecat in Spania si, discutand telefonic cu acesta, a aflat ca nu erau respectate conditiile de munca promise de inculpatul R.M., ca locuia sub cerul liber, nu avea conditii de igiena si hrana si era obligat sa munceasca de dimineata pana seara, banii fiind incasati de inculpat, ceea ce l-a determinat pe acesta sa fuga din colonia in care statea si sa se intoarca in Romania.


De asemenea, M.G. si M.P. au reusit sa fuga de pe plantatie, prima data fiind urmariti si prinsi de inculpat, iar a doua oara mergand pe jos 180 de km, pana la o statie PECO, unde au anuntat organele de politie. Inculpatul supraveghea permanent muncitorii si ii ameninta ca daca nu vor munci in conditiile impuse de acesta ``nu vor mai vedea Romania``, iar in situatia in care persoanele vatamate nu ar fi fost de acord cu cele impuse nu ar fi avut bani sa se intoarca in tara pentru ca sumele incasate pentru munca prestata de acestia erau insusite de inculpat.


S-a constatat ca fapta inculpatului R.M. de a fi recrutat, transportat si cazat partile vatamate, prin inselaciune, intr-o colonie pe o plantatie de masline in localitatea Aznalcollar din Spania, in scopul exploatarii acestora, persoanele vatamate fiind induse in eroare cu privire la conditiile de trai, igiena, munca si plata a muncii prestate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane prevazuta in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. Desi in cauza aceasta infractiune priveste mai multi subiecti pasivi, nu s-a impus retinerea unei pluralitati unei infractiuni sub forma concursului reglementat in art. 33 C. pen. si nici a unei infractiuni unice, continuate, in sensul prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen.


Procedand la o analiza completa, pe baza elementelor de fapt expuse, a conditiilor de loc si de timp in care s-au comis faptele la care se refera dispozitiile art. 12 din Legea nr. 678/2001, s-a constatat ca a existat o singura rezolutie infractionala, chiar daca aceasta privea mai multi subiecti pasivi ai infractiunii, existand o singura actiune desfasurata in realizarea aceleasi rezolutii pentru fiecare din modalitatile alternative de savarsire a infractiunii.


Impotriva sentintei Tribunalului Olt a declarat apel inculpatul R.M., solicitand, intre altele, recunoasterea hotararii judecatoresti straine pronuntata de Tribunalul Mixt nr. 3 din Sanlucar La Mayor (Spania) si, in consecinta, incetarea procesului penal pentru autoritate de lucru judecat, consecutiv aplicarii principiului non bis in idem.


Prin decizia nr. 10 din 21 ianuarie 2011, Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, a admis apelul inculpatului R.M., a desfiintat in parte sentinta nr. 48 din 16 aprilie 2009 pronuntata de Tribunalul Olt, Sectia penala. A inlaturat dispozitiile art. 350 alin. (1) C. proc. pen., privind mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului R.M. S-a constatat ca inculpatul a fost arestat in lipsa in prezenta cauza la data de 14 aprilie 2008, prin incheierea nr. 14 din 14 aprilie 2008 a Tribunalului Olt.


In baza art. 18 din Legea nr. 302/2004, art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului perioada arestarii in procedura executarii mandatului european de arestare emis in baza mandatului de arestare nr. 14 din 14 aprilie 2008 al Tribunalului Olt, de la data de 6 septembrie 2009 la 16 octombrie 2009.


S-a dispus ca plata despagubirilor civile catre partile civile sa se efectueze in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei la momentul platii efective, fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale atacate.


In ceea ce priveste hotararea pronuntata de autoritatile judiciare spaniole, invocata in aparare de apelantul-inculpat drept o cauza de incetare a procesului penal, in virtutea principiului non bis in idem, consacrat prin art. 1141 din Legea nr. 302/2004, s-a retinut:


In raport cu dispozitiile acestui text de lege, o persoana nu mai poate fi subiectul unei proceduri penale de urmarire sau judecata intr-un stat al Uniunii Europene, daca impotriva sa s-a pronuntat, intr-un alt stat membru, o hotarare definitiva cu privire la aceeasi fapta, fie in sensul condamnarii - iar in acest caz numai daca hotararea a fost executata, este in curs de executare sau nu mai poate fi executata potrivit legii satului care a pronuntat condamnarea, fie in sensul achitarii definitive.


Or, pentru stabilirea semnificatiei sintagmei ``hotarare definitiva``, in raport cu reglementarile juridice distincte din statele membre ale Uniunii Europene, fiecare stat aplicand dreptul national in jurisdictia penala, trebuie retinute interpretarile date de Curtea Europeana de Justitie in aceasta materie, in raport cu stadiul procedurii in discutie: urmarire penala fara trimitere in judecata, trimitere in judecata si solutionare prin decizie judiciara adoptata de un tribunal competent (C-367/05; C-491/07; C-261/09).


In speta, s-a retinut ca fata de inculpatul R.M. s-a declansat in Spania o procedura penala, in anul 2005, instrumentata de Tribunalul de Instructie din Sanlucar La Mayor, in dosarul nr. 1701/2005, in baza denunturilor formulate de cetatenii romani M.G. si M.P., impotriva cetatenilor romani R.M. si A.C. si a cetateanului spaniol M.J., pentru delict de munca impotriva drepturilor muncitorilor.


Aceasta cauza a fost finalizata prin hotararea judecatoreasca din 28 iulie 2008 adoptata de Tribunalul Mixt nr. 3 din Sanlucar La Mayor, dispunandu-se incheierea provizorie a cauzei, in privinta cetateanului R.M. retinandu-se ca ``inconsecventa versiunilor (faptelor) declarate de denuntatori fac ca numita diligenta (cercetare/urmarire penala) sa fie insuficienta pentru a oferi indicii autentice in ceea ce priveste faptul delictiv imputat.``


In aceste conditii, s-a retinut ca in privinta acestei decizii a autoritatilor spaniole a fost aplicabila interpretarea data de Curtea Europeana de Justitie prin hotararea C-491/07 Turansky, conform careia ``principiul ne bis in idem nu este aplicabil unei decizii prin care, dupa examinarea pe fond a cauzei cu care este sesizat, un organ al unui stat contractant dispune incetarea urmaririi penale, intr-un stadiu prealabil punerii in miscare a actiunii penale impotriva unei persoane banuite ca ar fi comis o infractiune, in cazul in care aceasta decizie de incetare, potrivit dreptului national al acestui stat, nu stinge definitiv actiunea penala si nu constituie astfel un impediment in calea unei noi urmariri penale, pentru aceleasi fapte, in acest stat .``


In acest sens - procedura penala din Spania nu a fost incheiata definitiv -, in argumentarea solutiei de respingere a cererii de executare a mandatului european de arestare emis in cauza de Tribunalul Olt, prin sentinta judecatoreasca din 16 octombrie 2009 emisa de Curtea Penala Centrala nr. 3 din Madrid, s-a retinut ca ``pentru faptele pentru care este acuzat R.M. dosarul ramane deschis in Spania (dosar nr. 1701/2005), urmand sa se comunice refuzul predarii, avand in vedere faptul ca persoana solicitata s-a opus predarii si continuarea, in Spania, pentru aceleasi fapte, a procedurii penale intentate impotriva acestuia, in prezent clasata pe perioada provizorie.``


Fata de acestea, solutia de respingere a cererii de recunoastere a hotararii straine, formulata de apelantul-inculpat, a fost intemeiata, nefiind indeplinite conditiile prevazute in art. 119 din Legea nr. 302/2004, raportat la art. 116 din aceeasi lege.


Impotriva deciziei penale nr. 10 din 21 ianuarie 2011 a Curtii de Apel Craiova a declarat recurs peste termen inculpatul R.M.


In motivare a sustinut ca in cauza isi gaseste aplicabilitatea principiul non bis in idem, intrucat pentru aceleasi fapte pentru care s-a dispus condamnarea sa de catre Tribunalul Olt s-a pronuntat si Tribunalul Mixt nr. 3 din Sanlucar la Mayor (Spania) prin hotararea din 28 iulie 2008, solicitand ca urmare recunoasterea hotararii penale straine si incetarea procesului penal, intrucat exista autoritate de lucru judecat.


Examinand motivele de recurs invocate, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul inculpatului R.M. este nefondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:


Principiul non bis in idem este prevazut expres intr-o serie de conventii si tratate internationale (art. 9 din Conventia europeana de extradare, Capitolul 3 din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen, Conventia de la Bruxelles cu privire la principiul non bis in idem, Conventia europeana privind transferul de proceduri in materie penala, Protocolul nr. 7 la Conventia europeana a drepturilor omului), precum si in legislatia interna.


Potrivit dispozitiilor art. 1141 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala, o persoana in privinta careia s-a pronuntat o hotarare definitiva pe teritoriul unui stat membru al spatiului Schengen nu poate fi urmarita sau judecata pentru aceleasi fapte daca, in caz de condamnare, hotararea a fost executata, este in curs de executare sau nu mai poate fi executata potrivit legii statului care a pronuntat condamnarea.


Dispozitiile legale enuntate au fost adoptate pentru punerea in practica a Conventiei din 19 iunie 1990 de punere in aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, Schengen, in aplicarea principiului non bis in idem.


In Legea nr. 302/2004, principiul non bis in idem este prevazut si in art. 10, conform caruia cooperarea judiciara internationala nu este admisibila daca in Romania sau in orice alt stat s-a desfasurat un proces penal pentru aceeasi fapta si daca printr-o hotarare definitiva s-a dispus achitarea sau incetarea procesului penal; pedeapsa aplicata in cauza, printr-o hotarare definitiva de condamnare, a fost executata sau a format obiectul unei gratieri sau amnistii, in totalitatea ei ori asupra partii neexecutate.


Astfel, in baza acestui principiu, orice stat este pus in imposibilitatea de a judeca o persoana de doua ori pentru aceeasi sau aceleasi fapte, sau de a obliga o persoana sa execute de doua ori o sanctiune pentru aceeasi fapta .


Articolul 6 din Tratatul Uniunii Europene prevede ca Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile prevazute in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptata la 12 decembrie 2007 la Strasbourg, care are aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor.


Articolul 50 din Carta prevede ca nimeni nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infractiune pentru care a fost deja achitat sau condamnat in cadrul Uniunii, prin hotarare judecatoreasca definitiva, in conformitate cu legea .


In jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene s-a statuat ca principiul non bis in idem nu poate fi aplicat cu privire la o decizie a autoritatilor judiciare dintr-un stat membru care declara inchiderea unui caz dupa ce procurorul a decis incetarea urmaririi penale pentru ca proceduri similare au fost initiate intr-un alt stat membru impotriva aceluiasi inculpat si pentru aceleasi fapte, fara pronuntarea unei hotarari in fond cu privire la prezentul caz (CEJ Cauza C-469/03). De asemenea, principiul nu este aplicabil unei decizii prin care, dupa examinarea in fond a cauzei cu care a fost sesizat, un organ al unui stat contractant dispune incetarea urmaririi penale, intr-un stadiu prealabil punerii in miscare a actiunii penale impotriva unei persoane banuite ca ar fi comis o infractiune, in cazul in care aceasta decizie de incetare, potrivit dreptului national al acestui stat, nu stinge definitiv actiunea penala si nu constituie astfel un impediment in calea unei noi urmariri penale, pentru aceleasi fapte, in acest stat (CEJ Cauza C-491/07).


Totodata, pentru aplicabilitatea principiului non bis in idem se impune ca faptele materiale si inculpatul sa fie aceleasi in ambele proceduri desfasurate in fata ambelor instante (CEJ Cauza C-467/04), in hotararea Van Esbroeck statuandu-se ca in ceea ce priveste coincidenta faptelor, aceasta trebuie inteleasa ca un ansamblu nediferentiat de circumstante, independent de incadrarea lor juridica.


In recurs, inculpatul R.M. sustine ca principiul non bis in idem ii este aplicabil, intrucat a fost supus urmaririi penale in Spania pentru aceleasi fapte pentru care s-a dispus condamnarea sa de catre instanta nationala, solicitand recunoasterea pe cale incidentala a hotararii Tribunalului Mixt nr. 3 din Sanlucar la Mayor, cu consecinta incetarii procesului penal pe motiv ca exista autoritate de lucru judecat.


In cauza dedusa judecatii, inculpatul R.M. a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Olt din 22 aprilie 2008 pentru savarsirea infractiunii de trafic de persoane, prevazuta in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, in raport cu 12 parti vatamate - Z.D., M.P., B.G., R.S., V.V., B.C., M.G., R.C., R.N., N.F., V.S. si C.F.


In fapt, s-a retinut ca inculpatul a recrutat prin inselaciune si transportat in Spania partile vatamate, de unde au fost preluate, cazate si folosite la munci agricole pe mai multe plantatii, pe o perioada de 2 luni (septembrie - noiembrie 2005), inculpatul insusindu-si contravaloarea muncii prestate de partile vatamate. Pentru realizarea scopului urmarit - exploatarea partilor vatamate - inculpatul le-a creat acestora o stare de dependenta, retinand actele de identitate si remitandu-le sume infime (intre 1 si 10 euro), insuficiente pentru a le permite revenirea in tara, in acelasi timp supraveghind partile vatamate, inclusiv in timpul convorbirilor telefonice ale acestora.


Totodata, s-a retinut ca partile vatamate au fost supuse unui regim de viata degradant, locuind in conditii improprii (sub cerul liber, fara acces la apa curenta ori grupuri sanitare), hrana fiind asigurata de catre inculpat contra cost, din alimente expirate, preluate din deseurile aruncate de magazinele din localitate.


Aceeasi situatie de fapt a fost retinuta si de prima instanta si, constatand ca vinovatia inculpatului a fost dovedita si intrunite conditiile legale pentru raspunderea penala a inculpatului R.M. pentru comiterea infractiunii de trafic de persoane, prevazuta in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, a dispus condamnarea acestuia la 5 ani inchisoare.


In anul 2005, fata de inculpatul R.M., autoritatile judiciare spaniole au declansat in Spania o procedura penala instrumentata de Tribunalul de Instructie din Sanlucar La Mayor in dosarul nr. 1701/2005, pe baza denunturilor formulate de M.G. si M.P. impotriva inculpatului R.M., C.A. si a cetateanului spaniol M.J. pentru delict de munca impotriva drepturilor muncitorilor.


Prin hotararea judecatoreasca din 28 iulie 2008 a Tribunalului Mixt nr. 3 din Sanlucar La Mayor s-a dispus inchiderea provizorie a cauzei in ceea ce-l priveste pe R.M., retinandu-se ca ``inconsecventa versiunilor declarate`` de cei doi denuntatori M.G. si M.P. ``fac ca numita diligenta (cercetare/urmarire penala) sa fie insuficienta pentru a oferi indicii autentice in ceea ce priveste faptul delictiv imputat.``


Prin sentinta din 16 octombrie 2009 emisa de Curtea Penala Centrala nr. 3 din Madrid s-a retinut in considerente ca pentru faptele pentru care este acuzat R.M. dosarul ramane deschis in Spania (dosar nr. 1701/2005), urmand sa se comunice refuzul predarii, avand in vedere ca persoana solicitata - R.M. - s-a opus predarii si continuarea in Spania, pentru aceleasi fapte, a procedurii penale intentate impotriva acestuia, in prezent clasata pe perioada provizorie.


Prin urmare, raportand cele enuntate la speta dedusa judecatii se constata ca inculpatului R.M. nu ii este aplicabila regula non bis in idem, intrucat prin hotararea Tribunalului Mixt nr. 3 din Sanlucar La Mayor nu s-a dispus definitiv achitarea sau condamnarea inculpatului pentru traficul de persoane a 12 parti vatamate in Spania in perioada septembrie - noiembrie 2005, ci numai o inchidere provizorie a cauzei privind pe acelasi inculpat referitoare la numai doua parti vatamate M.G. si M.P. pentru delict de munca impotriva drepturilor muncitorilor.


Dupa cum s-a mentionat si in hotararea Curtii Penale Centrale nr. 3 din Madrid, dosarul privindu-l pe R.M. a ramas deschis in Spania, urmand a continua procedura penala intentata impotriva acestuia pentru aceleasi fapte, procedura in prezent clasata pe perioada provizorie.


Asadar, prin hotararea Tribunalului Mixt nr. 3 din Sanlucar la Mayor nu a fost stinsa definitiv actiunea penala pornita impotriva inculpatului R.M. in Spania si nu constituie un impediment pentru o noua urmarire penala pentru aceleasi fapte, asa cum Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis in cauza Turansky C-491/07.


Pe de alta parte, pentru aplicabilitatea principiului non bis in idem este necesar ca faptele materiale si inculpatul sa fie aceleasi in ambele proceduri desfasurate in fata ambelor instante, coincidenta faptelor presupunand un ansamblu nediferentiat de circumstante.


Or, in speta, nu se poate vorbi de o identitate a faptelor inculpatului din cadrul celor doua proceduri, de vreme ce in fata autoritatilor judiciare spaniole faptele inculpatului R.M. se refera la doua parti vatamate M.G. si M.P., in cuprinsul hotararii nefiind mentionata nicio data a comiterii infractiunilor, iar hotararea de condamnare a inculpatului R.M. pentru trafic de persoane dispusa prin sentinta penala nr. 48 din 16 aprilie 2009 a Tribunalului Olt se refera la 12 parti vatamate - Z.D., M.P., B.G., R.S., V.V., B.C., M.G., R.C., R.N., N.F., V.S. si C.F. - savarsita in perioada septembrie - noiembrie 2005.


Concluzionand, instanta de apel a apreciat corect ca solutia de respingere a cererii de recunoastere a hotararii straine formulata de inculpatul R.M. este intemeiata, nefiind indeplinite conditiile prevazute in art. 119 din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 116 din acelasi act normativ, principiul non bis in idem nefiind aplicabil in cauza.


Constatand ca decizia atacata este legala si temeinica, in temeiul dispozitiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul peste termen declarat de inculpatul R.M. impotriva deciziei nr. 10 din 21 ianuarie 2011 a Curtii de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori.


Nota: In urma republicarii Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala in M. Of. nr. 377 din 31 mai 2011, dispozitiile art. 10 se regasesc in art. 8, dispozitiile art. 18 se regasesc in art. 15, dispozitiile art. 1141 se regasesc in art. 129, dispozitiile art. 116 se regasesc in art. 131, iar dispozitiile art. 119 se regasesc in art. 134.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 162 din 23 ianuarie 2012


Citeşte mai multe despre:    Non bis in idem    Autoritate de lucru judecat



Comentează: Non bis in idem. Autoritate de lucru judecat
Alte Speţe

Nelegalitatea hotararii de incetare de drept a contractului de munca. Inexistenta contractului valabil incheiat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3491/2016 din 23.06.2016

Imobil preluat de stat fara just titlu. Certificat de atestare a dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 107 din 22 ianuarie 2016

Invocarea incalcarii de catre instanta de apel a limitelor investirii. Contestatie formulata impotriva dispozitiei emise in temeiul Legii 10/2001
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 149 din 27 ianuarie 2016

Cerere de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 5 teza finala din CPC de la 1865, a unei hotarari prin care fusese admisa o alta revizuire pentru contrarietate de hotarari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 298 din 5 februarie 2016

Constituire de parte civila pentru despagubiri materiale in faza de urmarire penala. Persoana vatamata in urma unui accident rutier
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 350 din 17 februarie 2016

Conditiile si efectele autoritatii de lucru judecat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 501 din 8 martie 2016

Principiul non reformatio in pejus. Rejudecarea apelului dupa casare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1313 din 9 iunie 2016

Incheiere interlocutorie de respingere a exceptiei prescriptiei extinctive. Reiterarea exceptiei prin intampinarea depusa in calea de atac
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1248 din 28 iunie 2016

Neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 167 din Legea nr. 105/1992 in ceea ce priveste cererea de recunoastere a unei hotarari straine
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 397 din 10 februarie 2015

Conditii de admisibilitate in ceea ce priveste revizuirea intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 7 din VCPC
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1379 din 19 mai 2015



Articole Juridice

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Recuperare creante in domeniul transporturilor. Temei legal si Proceduri
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Recuperarea creantelor prin procedura Ordonantei de plata
Sursa: Radu Georgescu

Obiectul, exercitarea si conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale. Art. 14 - 15 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale. Art. 16 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Autoritatea hotararii penale in procesul civil si efectele hotararii civile in procesul penal. Art. 28 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Chestiunile prealabile. Art. 52 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro