Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Grup infractional organizat. Sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat

Grup infractional organizat. Sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat

  Publicat: 25 Nov 2014       6418 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
In conformitate cu dispozitiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, pedeapsa pentru initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup nu poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termenul de "skimming" este alocat unui anume gen de infractiuni informationale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termenul de "skimming" este alocat unui anume gen de infractiuni informationale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parti componente ale infractiunii.
Termenul de "skimming" este alocat unui anume gen de infractiuni informationale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Mandatul de arestare european reprezinta o decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termenul de "skimming" este alocat unui anume gen de infractiuni informationale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Parte dintr-un proces
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In cazul in care, in scopul grupului infractional organizat, intra infractiunea de falsificare a instrumentelor de plata electronica prevazuta in art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, infractiunea de detinere de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica prevazuta in art. 25 din Legea nr. 365/2002 si infractiunea de efectuare de operatiuni financiare in mod fraudulos prevazuta in art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat, in sensul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, este sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare a instrumentelor de plata electronica (inchisoarea de la 3 la 12 ani), chiar daca inculpatii sunt condamnati numai pentru infractiunea de detinere de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica, savarsirea infractiunii de falsificare a instrumentelor de plata electronica si savarsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare in mod fraudulos fiind impiedicate de interventia organelor de urmarire penala.



Prin sentinta nr. 197 din 11 mai 2012 pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia penala, s-a dispus, in baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, condamnarea inculpatului M.I. la pedeapsa de 5 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., pe o durata de 3 ani ca pedeapsa complementara.


In baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani inchisoare.


In baza dispozitiilor art. 33 lit. a) si art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul M.I. sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe o durata de 3 ani, ca pedeapsa complementara.


S-au aplicat dispozitiile art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.


In baza dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. si art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M. la pedeapsa de 2 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe o durata de 2 ani, ca pedeapsa complementara.


In baza dispozitiilor art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 3 luni inchisoare.


In baza dispozitiilor art. 33 lit. a) si art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul B.M. sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., ca pedeapsa complementara pe o durata de 2 ani.


In baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea conditionata a pedepsei pe durata unui termen de incercare de 4 ani.


In baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., iar in baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.


Pentru a hotari astfel, instanta de fond a constatat urmatoarele:


Pe rolul Tribunalului Dolj a fost inregistrata cauza avand ca obiect actiunea penala pornita impotriva inculpatilor P.M., C.T., S.M., Z.L., pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2003 si art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., precum si a inculpatilor B.M., O.R. si B.F., pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2003 si art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.


Totodata, actiunea penala a fost pornita si impotriva inculpatului M.I., pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2003 si art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.


Cauza a fost solutionata prin sentinta penala nr. 355 din 13 iulie 2011 de catre Tribunalul Dolj, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 269/2011 a Curtii de Apel Craiova si irevocabila prin decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inculpatii C.T., P.M., Z.L., S.M., B.F. si O.R. fiind condamnati la pedeapsa inchisorii in conditiile aplicarii art. 861 C. pen.


De asemenea, s-a constatat ca pe parcursul solutionarii cauzei de mai sus, instanta de fond a dispus disjungerea actiunii penale pornita impotriva inculpatilor M.I. si B.M.


In faza de cercetare judecatoreasca a fost audiat in instanta inculpatul B.M., care nu a recunoscut savarsirea faptelor deduse judecatii.


Inculpatul M.I., desi a fost legal citat la ultimul domiciliu cunoscut, precum si prin afisare, nu s-a prezentat in instanta in vederea audierii, iar tatal acestuia prezent la unele termene de judecata a invederat ca fiul sau locuieste in Statele Unite ale Americii, dar nu ii cunoaste adresa, ca au vorbit la telefon, instiintandu-l despre acest dosar si i-a spus ca nu este vinovat.


In raport cu materialul probator administrat in faza de urmarire penala si probele din faza de cercetare judecatoreasca, prima instanta a aratat ca, desi atat inculpatul B.M., cat si inculpatul M.I. au solicitat achitarea pentru ambele infractiuni, deoarece nu exista dovezi ca s-au constituit intr-un grup infractional organizat, cu roluri prestabilite in vederea desfasurarii unor operatiuni avand drept scop deplasarea in strainatate a unor persoane si a unor echipamente de skimming in vederea derularii unor tranzactii frauduloase cu carduri contrafacute ori ca ar fi sprijinit activitatea unui astfel de grup (in ceea ce-l priveste pe inculpatul B.M.), sustinerile si apararile lor sunt contrazise de probatoriul administrat, inclusiv de declaratiile celorlalti inculpati care au facut parte din acest grup infractional organizat si care au fost deja condamnati pe baza recunoasterii vinovatiei.


Astfel, a fost indubitabil dovedit ca inculpatul M.I., care avea numeroase legaturi in mediul infractional specializat in astfel de tranzactii frauduloase cu carduri, a fost cel care a initiat si pregatit o operatiune ce a avut drept scop deplasarea unor echipamente de skimming si a unor persoane in Statele Unite ale Americii, in aceasta activitate implicandu-i si pe ceilalti inculpati, inclusiv pe inculpatul B.M., rolul inculpatului M.I. - de lider al grupului fiind reliefat de continutul convorbirilor telefonice redate in procesele-verbale anexate la dosar, celelalte probe materiale, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica intocmite in cauza si declaratiile celorlalti inculpati care au actionat in cadrul grupului si care si-au recunoscut vinovatia cu prilejul audierii in instanta.


Prin urmare, in ceea ce-l priveste pe inculpatul M.I., s-a constatat ca activitatea infractionala intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2003 si respectiv ale infractiunii prevazute in art. 25 din Legea nr. 365/2002.


De asemenea, faptele inculpatului B.M., care i-a sprijinit pe ceilalti inculpati, cunoscand ca acestia detin si incearca sa puna in functiune echipamente de skimming ce urmau sa fie expediate inculpatului M.I. aflat in Statele Unite ale Americii, de unde coordona activitatea grupului infractional si unde intentiona de altfel sa ajunga si inculpatul B.M, care primise o propunere in acest sens de la M.I., intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de aderare la un grup infractional organizat prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003 si respectiv complicitate la detinerea de echipamente necesare copierii datelor de pe instrumentele de plata electronica, prevazuta in art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, fapte aflate in concurs.


Prin decizia nr. 30 din 29 ianuarie 2013, Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Craiova si inculpatul M.I. impotriva sentintei nr. 197 din 11 mai 2012, pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia penala.


A respins apelul inculpatului B.M., ca nefondat.


A desfiintat, in parte, sentinta apelata, pe latura penala.


A descontopit pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului M.I.


In baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (1) si (7) C. proc. pen., a condamnat pe acest inculpat la pedeapsa de 3 ani si 4 luni inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe o durata de 3 ani.


In baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 3201 alin. (1) si (7) C. proc. pen., a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de un an si 6 luni inchisoare.


In baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 35 C. pen., a recontopit pedepsele aplicate, urmand ca inculpatul M.I. sa execute pedeapsa rezultanta de 3 ani si 4 luni inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.


A inlaturat aplicarea art. 81 - art. 82 C. pen. pentru inculpatul B.M.


In baza art. 861 C. pen. si art. 862 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei rezultante principale de 2 ani inchisoare, pe durata termenului de incercare de 5 ani.


A facut aplicarea art. 863 alin. (1) lit. a) - d) C. pen.


A mentinut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.


A mentinut aplicarea celorlalte dispozitii ale sentintei apelate.


Curtea de apel a retinut ca starea de fapt, astfel cum a fost retinuta de prima instanta, identica cu starea de fapt descrisa in actul de sesizare a instantei, a fost judicios apreciata si lamurita pe baza probelor administrate pe parcursul procesului penal, raspunzand exigentelor art. 62 si urm. C. proc. pen.


S-a constatat ca starea de fapt retinuta de prima instanta este rezultatul interpretarii rationale si judicioase a probelor administrate in cauza, corect fiind aplicate si dispozitiile legale ce vizeaza incadrarea in drept a faptelor savarsite de cei doi inculpati.


Aratand cele de mai sus cu privire la incadrarea in drept si in fapt a activitatilor infractionale desfasurate ce cei doi inculpati, mai departe s-a analizat daca in cazul inculpatului M.I. sunt aplicabile dispozitiile legale ce au vizat procedura simplificata prevazuta in art. 3201 C. proc. pen., cerere formulata de inculpat cu prilejul solutionarii apelului.


In conditiile in care s-a recunoscut ca admisibila, din punct de vedere legal, aplicarea procedurii simplificate dupa admiterea rejudecarii cauzei in conditiile art. 5221 C. proc. pen., inculpatul M.I. a aratat ca pentru aceleasi ratiuni s-a putut recurge la procedura simplificata si in cauza de fata, in conditiile in care judecata si condamnarea sa de catre prima instanta a survenit in lipsa, iar inculpatul s-a prezentat pentru prima data cu prilejul solutionarii apelului, in instanta.


In raport cu sustinerea inculpatului, s-a mentionat, cu titlu prealabil, ca desi art. 5221 C. proc. pen. nu conditioneaza in mod expres rejudecarea cauzei de pozitia procesuala a celui judecat si condamnat in lipsa - persoana ce se sustrage sau persoana care efectiv nu are cunostinta de procesul penal pornit impotriva sa -, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 624/2012, a stabilit ca cererea de rejudecare formulata de persoana judecata si condamnata in lipsa, care a avut cunostinta de existenta procedurilor penale impotriva sa, a avut posibilitatea de a-si exercita dreptul la aparare si a fost reprezentata de un aparator in tot cursul procesului penal, insa nu s-a prezentat in fata instantelor judecatoresti, este inadmisibila.


S-a observat, astfel, ca rejudecarea dupa extradare nu este admisibila in orice conditii, cum gresit sustine apelantul.


S-a constatat ca si in situatia de fata se pune practic aceeasi problema: daca inculpatul a avut cunostinta de existenta procedurilor penale pornite impotriva sa, a avut posibilitatea de a-si exercita dreptul la aparare, insa de aceasta data, prin prisma dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen., ce a vizat termenul de judecata anterior inceperii cercetarii judecatoresti, termen la care inculpatul a fost legal citat, iar procedura de citare a fost legal indeplinita.


Observand cerintele impuse de aplicarea art. 3201 C. proc. pen., s-a constatat ca legea conditioneaza aplicarea procedurii simplificate de momentul anterior inceperii cercetarii judecatoresti, moment descris, de asemenea, de lege, prin art. 291 C. proc. pen., ca termen la care partile au fost legal citate si procedura de citare a fost legal indeplinita.


Or, in cauza de fata, s-a observat ca inculpatul nu a fost prezent nici in faza de urmarire penala si nici in faza de cercetare judecatoreasca.


Citat la domiciliul cunoscut, pe parcursul urmaririi penale, in conditiile art. 179 C. proc. pen., instanta de judecata a dispus si citarea acestuia prin mandat de aducere, potrivit dispozitiilor art. 183 C. proc. pen., pentru ca la termenul de judecata, pe fond, sa se realizeze procedura de citare prin publicitate.


Asa cum a rezultat din referatul intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Dolj, precum si din incheierile de sedinta ale primei instante, inculpatul M.I., in cele doua faze procesuale, nu s-a aflat in Romania, acesta fiind plecat in Statele Unite ale Americii, fara a putea fi precizata resedinta.


In referatul intocmit a fost mentionat si domiciliul din Italia, unde inculpatul este casatorit, dar fara ca autoritatile romane sau familia acestuia sa aiba cunostinta de locul unde domiciliaza, in realitate, inculpatul.


Totodata, s-a constatat ca familia inculpatului i-a angajat acestuia aparator ales, atat cu prilejul solutionarii fondului cauzei, cat si in apel.


Observand dispozitiile art. 291 C. proc. pen., potrivit carora judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita, iar infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea reprezentata, acopera orice nelegalitate survenita in procedura de citare, s-a constatat ca in prezenta cauza nu a fost indeplinita conditia pozitiva in ceea ce priveste luarea legaturii avocatului ales cu inculpatul.


Existenta delegatiei avocatiale, ce face dovada contractului de mandat, prin care sunt angajate serviciile aparatorului ales, in conditiile in care actul doveditor, delegatia avocatiala, nu poarta semnatura inculpatului si nici a vreunei persoane mandatate de inculpat in scopul angajarii unui aparator, in absenta oricaror alte dovezi contrare, nu a dus la concluzia luarii legaturii aparatorului ales cu inculpatul, atata timp cat nu exista acordul inculpatului in incheierea contractului de mandat .


Au fost avute in vedere inclusiv concluziile aparatorului ales depuse la instanta de fond in ceea ce priveste inexistenta legaturii cu inculpatul, concluzie ce s-a desprins si din actele de procedura efectuate in cauza, descrise mai sus.


De aceea, s-a apreciat ca in prezenta cauza isi pot gasi aplicare dispozitiile art. 3201 C. proc. pen., termenul la care inculpatul M.I. a recunoscut savarsirea faptei si a solicitat ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala - si fata de caracterul devolutiv, integral al caii de atac formulate - avand caracterele juridice ale termenului prevazut in art. 3201 C. proc. pen.


Impotriva hotararilor au declarat recurs, intre altii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Craiova si inculpatul M.I.


Parchetul a criticat hotararile pentru nelegalitate si netemeinicie, respectiv pentru gresita retinere a dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen. cu privire la inculpatul M.I. si gresita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului B.M.


Recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 si 172 C. proc. pen.


Inculpatul M.I. a solicitat aplicarea unor pedepse intr-un cuantum mai mic, cu aplicarea suspendarii executarii pedepsei rezultante.


Recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 si 172 C. proc. pen.


Analizand recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate si a celor ce pot fi invocate din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata urmatoarele:


Referitor la motivul de nelegalitate invocat in recursul parchetului privind gresita retinere a dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen. cu privire la inculpatul M.I., Inalta Curte de Casatie si Justitie il apreciaza ca fiind intemeiat.


Astfel, instanta de apel a constatat admisibilitatea aplicarii procedurii simplificate prevazute in art. 3201 C. proc. pen., facand o paralela cu institutia rejudecarii in caz de extradare sau predare pe baza unui mandat european de arestare prevazuta in art. 5221 C. proc. pen.


Pornind de la ipoteza, gresita in opinia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca inculpatul M.I. nu a avut cunostinta de existenta procedurilor pornite impotriva sa, neexistand dovada ca aparatorul ales a luat legatura cu acesta, iar termenul limita la care se putea solicita aplicarea procedurii simplificate presupune indeplinirea procedurii de citare (fapt ce nu s-a realizat in opinia curtii de apel) si raportat la caracterul devolutiv al caii de atac, instanta de apel a apreciat ca pot fi aplicate, direct in apel, dispozitiile art. 3201 C. proc. pen.


Inalta Curte de Casatie si Justitie considera, insa, ca aprecierile instantei de apel exced dispozitiilor legale incidente in speta.


In primul rand, nu se poate face o paralela intre institutia rejudecarii prevazuta in art. 5221 C. proc. pen. - care presupune reluarea procesului penal din faza judecatii in fata instantei de fond si situatia din prezenta cauza, care se afla in faza procesuala a apelului, nefiind vorba de situatii juridice identice, ci de faze diferite ale procesului penal.


De asemenea, este inexacta si aprecierea instantei de apel privitoare la incalcarea dispozitiilor art. 291 C. proc. pen., in conditiile in care procedura de citare cu inculpatul a fost legal indeplinita in fata instantei de fond . Inculpatul M.I. a fost citat la domiciliul cunoscut si prin afisare la Consiliul local in a carui raza teritoriala s-au savarsit infractiunile deduse judecatii.


Totodata, din mentiunile procesului-verbal de executare a mandatului de aducere a rezultat ca inculpatul a parasit teritoriul tarii, aflandu-se in Canada la o adresa necunoscuta.


Din concluziile raportului intocmit de consilierul de probatiune din cadrul Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Dolj a rezultat ca inculpatul avea cunostinta de procesul penal care se derula in Romania, aspect ce a reiesit din discutiile purtate cu tatal inculpatului.


Din mentiunile din incheierea de sedinta de la termenul din data de 12 iulie 2011, avand in vedere sustinerile aparatorul ales al inculpatului, rezulta ca inculpatul avea cunostinta de procesul din Romania.


Mai mult, interesele inculpatului au fost sustinute de un aparator ales, motiv pentru care, in conformitate cu dispozitiile art. 291 C. proc. pen., s-a considerat, in mod corect, ca procedura de citare cu inculpatul a fost legal indeplinita. Cerinta luarii legaturii cu partea reprezentata il vizeaza doar pe aparatorul din oficiu, nu si pe cel ales, asertiunea instantei de apel pe acest aspect fiind in contradictie cu dispozitiile art. 291 alin. (1) teza finala C. proc. pen.


Or, faptul ca inculpatul M.I. s-a sustras procesului penal, fiind prezentat instantei de apel, ca urmare a executarii mandatului de arestare preventiva emis in lipsa pe numele sau, moment la care a solicitat aplicarea procedurii simplificate, nu justifica prelungirea termenului prevazut de lege pentru a beneficia de dispozitiile favorabile, sub aspectul limitelor de pedeapsa, prevazute in art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.


Revenirea la o etapa procesuala anterioara este posibila doar in cazul in care legea prevede expres acest lucru, fapt ce nu este realizat in speta.


In concluzie, fiind depasit momentul procesual la care inculpatul M.I. putea solicita aplicarea procedurii simplificate, Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza a casa decizia penala pe acest aspect, iar critica parchetului vizand gresita retinere a dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen., circumscrisa cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., este intemeiata.


In ceea ce priveste individualizarea pedepselor, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine urmatoarele:


Referitor la pedepsele aplicate inculpatilor pentru infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca atat instanta de fond, cat si instanta de apel au stabilit ca minimul special al pedepsei este de 5 ani inchisoare.


In acest sens, este de constatat ca limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor pentru infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003 sunt cuprinse intre 5 si 20 de ani inchisoare.


Insa, aplicarea prevederilor statuate in alin. (1) al art. 7 nu poate fi independenta, ci in stransa corelatie cu cele prevazute in alin. (2), care limiteaza pedeapsa aplicata in concret pentru infractiunea prevazuta in art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 prin raportare la regimul sanctionator prevazut de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat.


Acest tratament sanctionator vizeaza ambele limite ale textului de lege incriminator al infractiunii scop si nu numai limita maxima a pedepsei, in conditiile in care legiuitorul foloseste termenul de ``sanctiune prevazuta de lege``, ceea ce implica atat limita maxima, dar si limita minima prevazuta de lege pentru infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat.


Daca legiuitorul ar fi intentionat sa limiteze doar maximul pedepsei ce poate fi aplicata pentru infractiunea prevazuta in art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, ar fi precizat in mod expres acest lucru. In lipsa unei dispozitii exprese a legii, o interpretare contrara ar excede dispozitiilor legale mentionate. Or, ``ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus`` (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem).


Avand in vedere ca scopul grupului infractional al carui lider era inculpatul M.I. era de a deplasa echipamente de skimming in strainatate pentru a fi montate la terminalele bancare, pentru ca apoi sa se procedeze la clonarea de carduri si la efectuarea de retrageri frauduloase, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat este inchisoarea de la 3 ani la 12 ani (art. 24 din Legea nr. 365/2002), Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca limita minima de pedeapsa pentru infractiunea prevazuta in art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este 3 ani inchisoare si nu 5 ani inchisoare, cum au stabilit instantele de fond si de apel.


Chiar daca inculpatii au fost condamnati doar pentru infractiunea de detinere de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica prevazuta in art. 25 din Legea nr. 365/2002, consumarea celeilalte infractiuni pentru care s-a constituit grupul infractional (falsificarea instrumentelor de plata electronica prevazuta in art. 24 din Legea nr. 365/2002 si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos prevazuta in art. 27 din aceeasi lege) fiind impiedicata de interventia organelor de urmarire penala, acest aspect nu are relevanta cu privire la limitele de pedeapsa ce trebuie aplicate in cauza pentru infractiunea prevazuta in art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.


Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca se impune reindividualizarea pedepselor ce urmeaza a fi aplicate in ceea ce-l priveste pe inculpatul M.I.


Avand in vedere, pe de o parte, rolul avut de inculpatul M.I. in activitatea infractionala, de coordonator si lider al grupului infractional organizat, modalitatea concreta de comitere a faptelor, urmarile ce se puteau produce, dar si persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale si a avut o pozitie sincera de recunoastere a faptelor la momentul la care a fost audiat, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca se impune aplicarea unor pedepse egale sau orientate spre minimul special prevazut de lege. Atitudinea procesuala a inculpatului, desi nu poate conduce la retinerea prevederilor favorabile sub aspectul limitelor de pedeapsa prevazute in art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pot fi valorificate in cadrul operatiunii de individualizare a pedepselor prin stabilirea unui cuantum just si echitabil, apt sa asigure realizarea scopului pedepsei prevazut in art. 52 C. pen.


Solicitarea recurentului de aplicarea unui tratament juridic egal cu al inculpatului B.M. sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei rezultante nu poate fi primita de instanta, in conditiile in care exista diferente evidente intre cei doi inculpati, atat sub aspectul contributiei si rolului avut in cadrul activitatii infractionale, dar si al comportamentului procesual al celor doi, inculpatul M.I. sustragandu-se urmaririi penale si judecatii in fata instantei de fond, prezenta sa la judecarea apelului datorandu-se punerii in executare a mandatului de arestare emis pe numele sau.


Fata de cele aratate, in baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Craiova si recurentul intimat inculpat M.I. impotriva deciziei nr. 30 din 29 ianuarie 2013 a Curtii de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, a casat, in parte, decizia penala atacata si sentinta nr. 197 din 11 mai 2012 pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia penala si, rejudecand:


A descontopit pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului M.I. in pedepsele componente, pe care le-a repus in individualitatea lor.


In baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe o durata de 2 ani.


In baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de un an si 6 luni inchisoare.


In baza art. 33, art. 34 si art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmand ca inculpatul M.I. sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe o durata de 2 ani.


In baza dispozitiilor art. 71 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului exercitiul drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.


A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei nr. 197 din 11 mai 2012 pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia penala si ale deciziei nr. 30 din 29 ianuarie 2013 a Curtii de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2325 din 2 iulie 2013


Citeşte mai multe despre:    Legea 39/2003    Grup infractional organizat    Legea 365/2002



Comentează: Grup infractional organizat. Sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat
Alte Speţe

Constituirea unui grup infractional organizat. Fapta prevazuta de legea penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 71/RC din 4 martie 2016

Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat. Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. Elemente constitutive
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1255 din 27 februarie 2006

Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat. Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. Elemente constitutive
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1255 din 27 februarie 2006

Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat. Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. Elemente constitutive
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1255 din 27 februarie 2006

Achitare. Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3116 din 3 octombrie 2012

Revocarea obligarii de a nu parasi tara. Grup infractional organizat. Inselaciune cu consecinte deosebit de grave
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.643/R din data 31.08.2010

Exceptia nulitatii tuturor actelor de urmarire penala. Exceptia neregularitatii actului de sesizare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.708 din data 06.11.2009

Contestatie la executarea pedepsei aplicate prin sentinta penala
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta penala nr.32 din data 01.03.2012

Arestare preventiva. Prezumtia de nevinovatie.
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova - Sentinta penala din data 06.02.2012



Articole Juridice

Criminalitatea fara violenta – fraudele informatice
Sursa: Inspectoratul General al Politiei si DIICOT

Infractiunile contra ordinii si linistii publice in Noul Cod Penal (art. 364 - 373)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut