Prima pagină » Jurisprudenţă » Insolventa si Faliment » Conditiile si efectele suspendarii judecarii cauzei in temeiul dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/200

Conditiile si efectele suspendarii judecarii cauzei in temeiul dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/200

Publicat: 06 Nov 2015 4017 citiri Secţiunea: Insolventa si Faliment

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

In cazul in care reclamantul nu a investit instanta cu o actiune in realizarea unei creante asupra unei societati fata de care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei, pretentiile acestuia privind doar constatarea desfasurarii unor raporturi de munca, este gresita solutia instantei de suspendare a judecarii cauzei in temeiul dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, motivat de faptul ca s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotriva altei societati decat cea asupra careia se urmarea realizarea unor creante, incheierea astfel pronuntata fiind data cu aplicarea gresita a acestor dispozitii legale.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.

Denumire data monedei unice europene.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din exploatare (produse, lucrari, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al intreprinderii

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Recursul are ca obiect incheierea din 15.04.2014, prin care Curtea de Apel Timisoara, Sectia de litigii de munca si asigurari sociale, in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, a suspendat judecarea apelului declarat de reclamantul P.I. impotriva sentintei civile nr. 2832/12.12.2013, pronuntata de Tribunalul Timis, Sectia I civila in contradictoriu cu paratele SC C. SA si SC C.F.T. SRL.

In motivarea caii de atac, recurenta a sustinut ca incheierea atacata a fost data cu aplicarea gresita a normelor de drept material; a fost invocat, astfel, motivul de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

In concret, a aratat ca incheierea atacata a fost pronuntata cu aplicarea gresita a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 conform carora ``de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale"; or, in speta, instanta nu a fost investita cu o actiune in realizarea unei creante asupra intimatei SC C. SA (societate fata de care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei), ci cu una in constatare.

Astfel, recurenta a aratat ca pretentiile fata de SC C. SA se rezuma la constatarea desfasurarii unor raporturi de munca, nevizand realizarea unor creante asupra acesteia, singurele drepturi de creanta invocate de reclamant privind exclusiv pe parata SC C.F.T. SRL, societate fata de care nu a fost deschisa procedura insolventei.

In acest context, recurenta a apreciat ca nu opera suspendarea judecatii procesului in temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, curtea de apel pronuntand incheierea atacata cu aplicarea gresita a textului de lege mai sus mentionat.

Inalta Curte, in temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la intocmirea raportului asupra admisibilitatii in principiu a recursului.

Apreciind ca cererea de recurs indeplineste atat conditiile de forma intrinseci, cat si cele extrinseci statuate de art. 486 alin. (1) si (2) C. proc. civ., iar criticile formulate se circumscriu motivului de casare invocat, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelasi Cod, magistratul-asistent raportor a apreciat ca recursul este admisibil in principiu.

La 13.02.2015, recurenta-parata si intimata-parata au depus puncte de vedere la raport, aratand ca sunt de acord cu argumentele prezentate de raportor.

Prin incheierea din 24.04.2015, Inalta Curte a admis in principiu recursul si a fixat termen pentru solutionarea pe fond a acestuia la 05.06.2015.

Astazi, in sedinta publica, in aplicarea art. 489 C. proc. civ., Inalta Curte, constatand ca norma legala a carei aplicare gresita se invoca este una de procedura, iar nu de drept material, a reincadrat motivul de casare invocat de recurenta in cel prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Astfel, analizand recursul prin prisma motivului de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Inalta Curte retine urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotarari se poate cere cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.

Avand in vedere ca textul de lege nu face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa, nulitatea conditionata si cea neconditionata de existenta unei vatamari, orice pretinsa incalcare a unei reguli de procedura, indiferent de regimul sau juridic, va fi analizata din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

In concret, recurenta a aratat ca incheierea atacata a fost pronuntata cu aplicarea gresita a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Astfel, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006, ``de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale."

Inalta Curte constata insa ca, in speta, instanta nu a fost investita cu o actiune in realizarea unei creante asupra intimatei SC C. SA, societate fata de care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei.

Aceasta intrucat, prin cererea de chemare in judecata, asa cum a fost precizata, intimatul-reclamant a solicitat sa se constate ca a desfasurat raporturi de munca cu SC C. SA, anularea, iar in subsidiar, rezilierea contractului de formare profesionala ``type rating" nr. 251/29.04.2011 incheiat cu SC C.F.T. SRL si obligarea acestei din urma societati la restituirea sumei de 26.700 euro.

Prin urmare, in mod gresit a procedat curtea de apel la suspendarea judecatii cauzei, in conditiile in care pretentiile reclamantului fata de SC C. SA se rezuma la constatarea desfasurarii unor raporturi de munca, nevizand realizarea unor creante asupra acesteia, singurele drepturi de creanta invocate privind exclusiv pe SC C.F.T. SRL, societate fata de care nu a fost deschisa procedura generala a insolventei.

Astfel, Inalta Curte a apreciat ca fiind intemeiate criticile recurentei vizand gresita aplicare a art. 36 din Legea nr. 85/2006.

In alta ordine de idei, se impune subliniat ca suspendarea judecatii in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, motivat de faptul ca impotriva SC C. SA s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei, releva faptul ca instanta nu a procedat la coroborarea situatiei de fapt cu probele administrate in cauza si cu regulile de drept procesual, de o maniera care sa conduca in mod logic la solutia pronuntata.

Or, obligatia de motivare, statuata la art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., impune o apreciere intotdeauna atasata de natura cauzei, de circumstantele acesteia, stilul judiciar si tipologia actului de justitie; motivarea unei hotarari trebuie, deci, inteleasa ca un silogism logic, de natura a explica inteligibil hotararea luata.

In speta, insa, analiza incheierii atacate conduce spre concluzia ca aceasta cuprinde motive straine de natura pricinii, instanta dispunand suspendarea judecatii cauzei motivat de faptul ca s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei impotriva altei societati decat cea asupra careia se urmarea realizarea unor creante .

De aceea, instanta suprema a apreciat ca incheierea atacata a fost pronuntata cu incalcarea regulilor de procedura, fiind astfel incident motivul de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Asa fiind, Inalta Curte, in temeiul art. 497 C. proc. civ., a admis recursul declarat de recurenta-parata SC C. SA, prin administrator judiciar RTZP SPRL, a casat incheierea atacata si a trimis cauza aceleiasi instante, pentru continuarea judecatii.

Nota: Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei a fost abrogata de Legea nr. 85/2014 la data de 28 iunie 2014.