Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Recurs in casatie admis pe motiv ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege

Recurs in casatie admis pe motiv ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege

  Publicat: 09 Nov 2015       2068 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Aplicarea gresita a dispozitiilor art. 43 din noul Cod penal privitoare la pedeapsa in caz de recidiva, prin cumulul aritmetic al pedepsei stabilite pentru noua infractiune cu un rest din pedeapsa anterioara conform regulii aplicabile in materia recidivei postcondamnatorii, in ipoteza in care in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 43 alin. (5) din noul Cod penal referitoare la recidiva postexecutorie, pedeapsa anterioara fiind considerata ca executata, se incadreaza in cazul de recurs in casatie prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 din noul Cod de procedura penala referitor la aplicarea pedepsei in alte limite decat cele prevazute de lege.

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Exprima tendinta existenta in cazul tarilor cu productivitate mai mare in sectorul bunurilor comercializabile (T) comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile (NT) de a inregistra niveluri mai ridicate ale inflatiei si apreciere reala a monedei nationale.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Reglementate in sectiunea I, cap. I, t. III, C. proc pen., partea speciala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sistem de organizare
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Daca sunt incidente atat dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, cat si dispozitiile privitoare la recidiva postcondamnatorie, conform ordinii stabilite in art. 43 alin. (2) din noul Cod penal, instanta aplica mai intai regulile referitoare la concursului de infractiuni si apoi regula referitoare la recidiva postcondamnatorie, cumuland aritmetic pedeapsa rezultanta aplicata pentru concursul de infractiuni cu pedeapsa anterioara neexecutata sau cu restul neexecutat din aceasta.


Prin Sentinta penala nr. 276 din 28 aprilie 2014, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, in temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost admisa cererea de schimbare a incadrarii juridice formulate de catre procuror si, in consecinta, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute prin rechizitoriu in sarcina inculpatului din infractiunea de tentativa la furt calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, in infractiunea de tentativa la furt in stare de recidiva postexecutorie prevazuta in art. 32 raportat la art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior si a art. 5 C. pen.


In baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului I.M. pentru savarsirea infractiunii de tentativa la furt in stare de recidiva postexecutorie prevazuta in art. 32 raportat la art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior si a art. 5 C. pen.


S-a constatat ca inculpatul se afla in executarea pedepsei de 3 ani inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013, pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia nr. 1601 din 11 septembrie 2013 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala.


Prin Decizia nr. 1345 din 30 octombrie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, s-a admis apelul formulat de procuror impotriva sentintei penale nr. 276 din 28 aprilie 2014, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti.


S-a desfiintat sentinta apelata si in fond, rejudecand:


In baza art. 32 C. pen. raportat la art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen. si art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul I.M. la 1 an si 6 luni inchisoare.


In baza art. 43 C. pen., s-a adaugat restul ramas neexecutat de 304 zile din pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 654 din 2 aprilie 2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti la pedeapsa aplicata prin prezenta, pedeapsa rezultanta fiind de 1 an si 6 luni si 304 zile inchisoare.


S-a constatat ca fapta pentru care a fost condamnat prin prezenta este concurenta cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat, prin sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, la 3 ani inchisoare.


In baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani, sporita cu 6 luni si 101 zile, pedeapsa rezultanta fiind de 3 ani, 6 luni si 101 zile inchisoare.


S-au interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a) si b) C. pen., pentru o perioada de 5 ani.


S-a facut aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a) si b) C. pen.


S-a luat act de retragerea apelului formulat de inculpat.


Impotriva hotararii definitive pronuntata de instanta de apel, a declarat recurs in casatie procurorul, invocand cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.


Prin incheierea nr. 85/RC pronuntata la data de 11 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, in baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a fost admisa in principiu cererea de recurs in casatie formulata de procuror impotriva deciziei nr. 1345 din 30 octombrie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia l penala, privind pe intimatul inculpat I.M.


S-a trimis cauza in vederea judecarii recursului in casatie completului; s-a fixat termen de judecata, cu citarea intimatului inculpat I.M. la locul de detinere si desemnarea unui aparator din oficiu .


Prevederi legale incidente in cauza:


Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotararile sunt supuse casarii, daca ``s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege."


Art. 5 C. pen. - Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei


``(1) In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila."


Art. 32 C. pen. - Tentativa


``(1) Tentativa consta in punerea in executare a intentiei de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul .


(2) Nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este consecinta modului cum a fost conceputa executarea ."


Art. 39 Cod penal - Pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni


``(1) In caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune in parte si se aplica pedeapsa, dupa cum urmeaza: (...) b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite."


Art. 40 C. pen. - Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente


``(1) Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 39.


(2) Dispozitiile art. 39 se aplica si in cazul in care, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta .


(3) Daca infractorul a executat integral sau partial pedeapsa aplicata prin hotararea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente."


Art. 41 C. pen. - Recidiva


``(1) Exista recidiva cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an si pana la reabilitare sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul savarseste din nou o infractiune cu intentie sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare."


Art. 43 C. pen. - Pedeapsa in caz de recidiva


``(5) Daca dupa ce pedeapsa anterioara a fost executata sau considerata ca executata se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate."


Art. 228 C. pen. - Furtul


``(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda."


Examinand recursul in casatie declarat de procuror, prin prisma motivelor invocate, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acesta este fondat, pentru urmatoarele considerente:


Pentru a solutiona recursul in casatie formulat de catre procuror, Inalta Curte de Casatie si Justitie va trebui sa stabileasca:


- daca fapta pentru care a fost condamnat inculpatul in prezenta cauza a fost savarsita in timpul liberarii conditionate din pedeapsa de 4 ani inchisoare, aplicata prin Sentinta penala nr. 654 din 2 aprilie 2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, avand un rest de 304 zile de inchisoare neexecutate si, in aceasta situatie, pedeapsa aplicata de instanta de apel este nelegala, intrucat nu au fost respectate dispozitiile art. 43 alin. (2) C. pen., instanta trebuind mai intai sa aplice regulile de la concursul de infractiuni, rezultand o pedeapsa de 3 ani si 6 luni (3 ani+1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni), la care se adauga restul de 304 zile ramase neexecutate, in final inculpatul urmand sa execute 3 ani, 6 luni si 304 zile inchisoare (nu 3 ani, 6 luni si 101 zile inchisoare, cum a stabilit instanta);


- daca fapta pentru care a fost condamnat inculpatul in prezenta cauza este concurenta cu fapta pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la pedeapsa de 3 ani inchisoare si, in aceasta situatie, potrivit dispozitiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., in caz de concurs de infractiuni, instanta trebuia sa aplice pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.


Procurorul a invocat urmatoarele: nelegalitatea cuantumului pedepsei principale aplicata inculpatului de catre instanta de apel; casarea in parte a Deciziei nr. 1345 din 30 octombrie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia l penala si, in rejudecare, in baza art. 32 C. pen. raportat la art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen., cu referire la art. 43 alin. (5) C. pen. si art. 5 C. pen., sa se dispuna condamnarea inculpatului I.M. la aceeasi pedeapsa aplicata de catre instanta de apel, respectiv in cuantum de 1 an si 6 luni inchisoare.


In baza art. 40 alin. (1) C. pen., sa se constate ca fapta pentru care a fost condamnat inculpatul in prezenta cauza este concurenta cu fapta pentru care a fost condamnat prin Sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la pedeapsa de 3 ani inchisoare.


In baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., sa se dispuna contopirea pedepsei aplicata inculpatului I.M. in prezenta cauza, cu pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin Sentinta Penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare, la care sa se adauge sporul de 6 luni inchisoare, reprezentand 1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare aplicata in prezenta cauza, pedeapsa rezultanta ce urmeaza a se executa fiind de 3 ani si 6 luni inchisoare, cu mentinerea restului dispozitiilor deciziei recurate care nu contravin prezentei decizii.


Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca, desi instanta de fond a schimbat incadrarea juridica in sensul retinerii recidivei postexecutorii si nu postcondamnatorii, aspect care nu a fost contestat de niciunul dintre participantii la procesul penal, instanta de apel, retinand in mod global dispozitiile art. 43 C. pen. si fara a motiva in niciun mod aceste dispozitii legale cu privire la felul recidivei, a adaugat restul de 304 zile ramas neexecutat din pedeapsa anterioara, stabilind astfel o pedeapsa rezultanta nelegala.


Astfel, se retine ca fapta pentru care a fost condamnat inculpatul in prezenta cauza a fost savarsita la data de 31 mai 2013.


De asemenea, se retine ca fapta pentru care a fost condamnat acelasi inculpat prin Sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a fost savarsita la data de 12 iunie 2013 si a constat in aceea ca, la data de 12 iunie 2013, in jurul orelor 13.30, in timp ce partea vatamata B.M. se afla in incinta magazinului apartinand societatii M., inculpatul I.M., profitand de neatentia acesteia, i-a sustras din sacosa pe care partea vatamata o tinea in mana stanga o borseta de culoare neagra.


Totodata, se retine din fisa de cazier judiciar a inculpatului ca acesta a mai fost condamnat, anterior comiterii faptei pentru care a fost condamnat la 3 ani inchisoare prin sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, la o pedeapsa de 4 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prin Sentinta penala nr. 654 din 2 aprilie 2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, fiind liberat conditionat la data de 27 martie 2012, in baza Sentintei penale nr. 745/2012 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, cu un rest de pedeapsa neexecutat de 304 zile.


Asadar, la data comiterii faptei ce a format obiectul cauzei aflate pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, inculpatul se afla in situatia prevazuta in art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, pedeapsa anterioara fiind considerata ca executata, dar nefiind implinit termenul de reabilitare judecatoreasca prevazut in art. 135 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior. In consecinta, instanta a retinut comiterea de catre inculpat a infractiunii de furt calificat in stare de recidiva postexecutorie.


De asemenea, se retine ca inculpatul a fost liberat conditionat din executarea pedepsei de 4 ani inchisoare, aplicata prin Sentinta penala nr. 654 din 2 aprilie 2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, la data 27 martie 2012, avand un rest de 304 zile de inchisoare neexecutate, insa fapta care formeaza obiectul prezentei cauze a fost savarsita la data de 31 mai 2013, la aproximativ 4 luni dupa ce pedeapsa anterioara era considerata ca executata, astfel ca instanta de apel nu mai putea sa dispuna cumulul aritmetic intre pedeapsa aplicata in prezenta cauza si restul ramas neexecutat.


Astfel, se retine ca instanta de apel nu a respectat dispozitiile art. 43 alin. (5) C. pen.; pedeapsa de 3 ani, 6 luni si 101 zile inchisoare aplicata inculpatului este nelegala, intrucat, potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (1) C. pen., fapta pentru care a fost condamnat inculpatul in prezenta cauza a fost savarsita la data de 31 mai 2013 si este concurenta cu fapta savarsita la data de 12 iunie 2013 pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la pedeapsa de 3 ani inchisoare, iar prin aplicarea regulilor de la concursul de infractiuni, cu privire la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare aplicata in prezenta cauza si pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, rezulta o pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare (3 ani+1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni), fara a mai fi posibil cumulul aritmetic cu restul de pedeapsa neexecutat din pedeapsa de 4 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 654 din 2 aprilie 2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, intrucat din actele si lucrarile dosarului rezulta ca s-au implinit aproximativ 4 luni de la momentul in care pedeapsa anterioara a fost considerata ca executata.


Asadar, din actele si lucrarile dosarului rezulta ca inculpatului I.M. i s-a dat spre executare de catre instanta de apel pedeapsa principala cea mai grea, de 3 ani, sporita cu 6 luni si 101 zile, pedeapsa care este nelegala, astfel cum s-a aratat anterior.


Pentru aceste considerente, in baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) teza finala raportat la art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in casatie declarat de procuror impotriva deciziei nr. 1345 din 30 octombrie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia l penala, privind pe intimatul inculpat I.M.


A casat, in parte, decizia recurata si rejudecand:


In baza art. 32 C. pen. raportat la art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen., cu referire la art. 43 alin. (5) C. pen. si art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul I.M. la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.


In baza art. 40 alin. (1) C. pen., a constatat ca fapta pentru care a fost condamnat inculpatul in prezenta cauza este concurenta cu fapta pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la pedeapsa de 3 ani inchisoare.


In baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa aplicata inculpatului I.M. in prezenta cauza cu pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1245 din 23 iulie 2013 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, inculpatul executand pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare, la care se adauga sporul de 6 luni inchisoare, reprezentand 1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare aplicata in prezenta cauza, pedeapsa rezultanta de executat fiind de 3 ani si 6 luni inchisoare.


A mentinut restul dispozitiilor deciziei recurate care nu contravin prezentei decizii.


A dispus anularea formelor de executare emise anterior in cauza si emiterea unui nou mandat, in sensul prezentei decizii.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, decizia nr. 124/RC din 8 aprilie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    recurs in casatie    cai extraordinare de atac    drept procesual penal    recidiva    concursul de infractiuni    judecata    tentativa    legea penala mai favorabila    liberarea conditionata    Codul penal    Codul de procedura penala



Comentează: Recurs in casatie admis pe motiv ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege
Alte Speţe

Decizia CCR referitoare la subiectul activ al infractiunii de spalare de bani
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Dezlegarea unei chestiuni de drept. Cazurile si efectele reducerii limitei de pedeapsa martorului denuntator in temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002
Pronuntaţă de: ICCJ

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Demisie pentru nerespectarea obligatiilor contractuale de catre angajator. Obligarea indeplinirii de sarcini din afara competentei profesionale
Pronuntaţă de: Tribunalul G, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 98 din 05.02.2016

Anularea deciziei de concediere. Reintegrarea salariatului pe postul detinut anterior concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 132 din 03.03.2016

Angajarea raspunderii contractuale a angajatorului. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1152 din 28.06.2016

Individualizarea netemeinica a sanctiunii disciplinare. Inlocuirea cu avertisment
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi, Sectia I Civila, Sentinta nr. 1085/2016 din 15.06.2016

Fisa de aptitudini necontestata de catre salariat, temei suficient pentru constatarea de catre angajator a inaptitudinii fizice sau psihice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3067/2016 din 08.06.2016

Desfiintarea aparenta, fictiva, a postului ocupat de salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Decizia nr. 721/CM din 11.09.2013



Articole Juridice

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

ICCJ. La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara hotararea AGA ori a celuilalt administrator
Sursa: Euroavocatura.ro

Aprecieri referitoare la tema “Dreptul la informare al actionarilor este un moft”
Sursa: Dana Dumitrescu