Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Incalcarea de catre instanta de apel a dispozitiilor procedurale relative la trimiterea cauzei spre rejudecare

Incalcarea de catre instanta de apel a dispozitiilor procedurale relative la trimiterea cauzei spre rejudecare

  Publicat: 16 Nov 2015       1480 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dispunand trimiterea spre rejudecare a procesului - urmare a constatarii incalcarii prevederilor art. 105 alin. (2) C.proc.civ. - instanta de apel a interpretat eronat dispozitiile art. 297 alin. (1) teza a II-a C.proc.civ., in conditiile in care cererea reconventionala fusese respinsa ca inadmisibila, pronuntand astfel o solutie nelegala.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Moment al procesului, care marcheaza terminarea discutiilor contradictorii ale partilor, intrucat constituie un moment de referinta
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Conform textului sus aratat, in cazul in care prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare. Cum insa, prin cererile lor partile nu s-au manifestat in sensul cerut de text, dupa ce admitea apelul, instanta trebuia sa retina cauza pentru judecata procesului, evocand fondul, asa cum stabileste, cu valoare de principiu, teza I din art. 297 alin. (1) C.proc.civ.


Prin decizia civila nr. 457/A din 28 octombrie 2014, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie a admis apelul declarat de paratii G.I. si G.M. impotriva sentintei civile nr. 1961 din 07 noiembrie 2013, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila, a anulat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare, aceleasi instante.


Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut ca din dispozitivul hotararii apelate reiese ca prima instanta a solutionat exceptiile invocate de parati prin intampinare, si anume exceptia lipsei calitatii procesuale active si cea privind lipsa calitatii procesual pasive, iar in motivarea sentintei se regasesc considerentele pe care instanta le-a avut in vedere spre a retine lipsa de temeinicie a acestor exceptii procesuale.


Insa, din practicaua hotararii - in care se regasesc consemnarile privind discutiile purtate in sedinta publica - reiese ca instanta a acordat cuvantul partilor si a luat concluziile acestora numai in privinta fondului pricinii, nu si in privinta apararilor pe care paratii apelanti le-au sustinut pe calea celor doua exceptii .


Curtea a apreciat ca solutionarea celor doua exceptii procesuale, fara a se lua concluziile partilor asupra lor, reprezinta o atingere adusa principiului contradictorialitatii, dar, in egala masura, si principiului respectarii dreptului la aparare.


Conform prevederilor art. 128 alin. (2) C.pr.civ., instanta este tinuta a acorda partilor cuvantul cu privire la toate chestiunile asupra carora a fost investita a se pronunta, in acest mod asigurandu-se posibilitatea partilor ce se afla in litigiu de a-si sustine pretentiile si, respectiv de a se apara impotriva pretentiilor ce le sunt opuse de adversarul procesual. Dreptul partilor de a pune concluzii cu privire la chestiunile care formeaza obiect al litigiului pe care instanta este chemata sa il solutioneze constituie un element al exercitarii dreptului la aparare (drept fundamental consacrat prin art. 24 din Constitutie), pentru ca numai in acest mod ele pot cunoaste pretentiile si apararile care li se opun, si limitele in care instanta urmeaza a se pronunta, avand astfel posibilitatea de a sustine propriile aparari in aceleasi limite.


In ce priveste cererea reconventionala, Curtea a retinut ca solutia ce a fost pronuntata de instanta fondului in privinta acesteia a fost de respingere. In conditiile in care, astfel cum reiese din practicaua hotararii, la inchiderea dezbaterilor s-a acordat partilor cuvantul exclusiv pe fondul cauzei, iar cauza/litigiul implica, in conformitate cu prevederile art. 129 alin. ultim C.pr.civ., solutionarea atat a cererii principale, cat si a cererii reconventionale sub aspectul temeiniciei lor, apare ca fiind vadit nefondata sustinerea apelantilor in sensul ca nu li s-ar fi acordat cuvantul relativ la sustinerea cererii reconventionale.


Insa, in privinta aceleasi cereri, Curtea a constatat ca motivarea instantei de fond in privinta solicitarilor din continutul cererii reconventionale este in sensul unui fine de neprimire, respectiv al inadmisibilitatii pretentiilor formulate prin aceasta cerere .


Or, un atare incident procedural nu a fost pus in discutia partilor, situatie in care apelantii parati reclamanti nu au avut posibilitatea de a formula aparari relativ la aspectul asupra caruia instanta s-a pronuntat. Astfel fiind, si prin solutionarea in acest mod a cererii reconventionale s-a adus atingere dreptului la aparare al apelantilor parati reclamanti.


Principiul contradictorialitatii si principiul respectarii dreptului la aparare dau expresie intregului complex de garantii si drepturi procesuale instituite de lege spre a servi partilor la apararea intereselor lor legitime; printre aceste drepturi si garantii se inscriu: dreptul partilor de a face cereri, de a cunoaste actele de la dosar, de a propune probe, de a recuza pe judecatori sau pe procuror etc., precum si dreptul lor de a participa la dezbateri si de a pune concluzii in legatura cu problemele dezbatute, dreptul de a exercita caile de atac etc.


Principiul garantarii dreptului la aparare este de ordin constitutional, fiind consacrat prin art. 24 al Legii fundamentale si depaseste interesul partilor intrucat respectarea sa tinde la aflarea adevarului in procesul civil, incalcarea lui atragand casarea hotararii.


Contradictorialitatea consta in posibilitatea conferita de lege partilor de a discuta si combate orice element de fapt sau de drept al procesului civil. Existenta contradictorialitatii impune cerinta ca nicio masura sa nu fie ordonata de instanta inainte ca aceasta sa fie pusa in discutia contradictorie a partilor, pentru ca nicio masura nu poate fi dispusa de judecator fara a acorda partilor dreptul de a se apara, asigurandu-le acestora posibilitatea de a a-si sustine si de a-si argumenta cererile, de a solicita administrarea de probe, de a combate sustinerile adversarului, nerespectarea principiului contradictorialitatii si al garantarii dreptului la aparare fiind sanctionata cu nulitatea hotararii.


Date fiind aceste coordonate ale celor doua principii proprii procesului civil, se impune concluzia ca nesocotirea de catre instanta a garantiilor procesuale constituie incalcari care atrag nulitatea hotararii, vatamarea produsa partilor rezultand cu evidenta din lipsa posibilitatii de a-si sustine apararile si cererile in coordonatele deduse judecatii, iar aceasta vatamare nu poate fi inlaturata decat prin reluarea judecatii in etapa procesuala in care s-a produs incalcarea mentionatelor drepturi, spre a exista astfel posibilitatea de a avea beneficiul unei judecati care parcurge toate gradele de jurisdictie permise de lege.


Avand in vedere ca se impune a fi anulata sentinta pentru a fi puse in discutia partilor atat exceptiile privind lipsa calitatii procesual active si lipsa calitatii procesual pasive a ambilor parati reclamanti, precum si exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale, iar solutia relativa la fondul cererii principale este intr-o legatura indisolubila cu solutia ce urmeaza a se pronunta asupra acestor exceptii, dar si cu solutia care, in masura in care exceptiile mentionate ar fi gasite nefondate, se va pronunta pe fondul cererii reconventionale, Curtea urmeaza a dispune anularea in tot a sentintei (in privinta solutiei date cererii principale, aceasta dispozitie impunandu-se ca si consecinta a anularii solutiei date asupra cererii reconventionale). In aceste conditii, criticile formulate de apelanti cu privire la considerentele ce sunt expuse in sentinta apelata in analiza fondului cererii principale au ramas fara obiect, astfel ca nu se mai subzista suportul realizarii controlului judiciar din aceasta perspectiva .


Reclamantul P.A.L. a declarat recurs, prin care a formulat urmatoarele critici:


Instanta de apel a aplicat gresit legea, respectiv art. 24 din Constitutie, art. 6 din CEDO si art. 297 alin. (1) C.proc.civ.


Instanta fondului a procedat in mod legal, pentru ca a solutionat cauza dupa ce a acordat partilor cuvantul pe toate cererile si apararile formulate.


Faptul ca in practicaua hotararii nu se face vorbire despre imprejurarea ca partilor li s-a acordat cuvantul si asupra exceptiilor si asupra cererii reconventionale odata cu acordarea cuvantului pe cererea principala reprezinta o simpla eroare materiala care poate fi indreptata pe calea procedurii prevazute de art. 281 C.proc.civ. Or, un asemenea motiv de apel este inadmisibil, avand in vedere prevederile art. 282 C.proc.civ.


Instanta de apel a facut o interpretare excesiva a art. 24 din Constitutie si art. 6 din Conventia europeana, atunci cand a considerat ca prima instanta a incalcat principiile contradictorialitatii si al dreptului la aparare. In realitate, apelantii nu au suferit nicio vatamare procesuala si nu au fost incalcate prevederile art. 105 alin. (2) C.proc.civ., singurul lor scop fiind acela de a tergiversa judecata . Chiar daca partilor nu li s-ar fi acordat cuvantul asupra exceptiilor procesuale, cata vreme acestea au fost analizate in considerentele hotararii nu li s-a produs nicio vatamare procesuala.


Au fost incalcate prevederile art. 297 C.proc.civ., in cauza neexistand niciuna dintre ipotezele inscrise in acest text.


Prima instanta s-a pronuntat asupra exceptiilor procesuale si asupra cererii reconventionale, astfel incat nimic nu justifica solutia de casare in tot a sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.


Recursul este intemeiat, in sensul urmatoarelor considerente:


Este cert ca in practicaua sentintei civile nr. 1961/2013, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila, nu apare nicio mentiune vizand acordarea cuvantului partilor asupra exceptiilor lipsei de calitate procesuala activa si pasiva, analizate in considerente si solutionate prin dispozitiv.


O asemenea omisiune ar fi putut avea natura unei simple erori materiale, de indreptat in cadrul procedurii reglementate de art. 281 C.proc.civ., numai in masura in care, la ultimul termen de judecata partile si-ar fi exprimat opinia asupra exceptiilor procesuale, insa din eroare aceasta nu ar fi fost consemnata in practica.


In litigiul de fata, insa, nu suntem in prezenta unei asemenea situatii, cata vreme partile nu s-au exprimat deloc asupra exceptiilor procesuale, nepuse in dezbaterea lor contradictorie.


Prin urmare, instanta de apel a apreciat in mod corect faptul ca au fost nesocotite principii procesuale fundamentale, respectiv principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare.


Or, incalcarea unor principii fundamentale este de natura sa produca partii ocrotite prin instituirea lor, o vatamare procesuala care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului de procedura savarsit in aceste conditii . Asadar, interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (2) C.proc.civ. a fost corect facuta, iar admiterea apelului este legala.


Dispunand insa trimiterea spre rejudecare a procesului, instanta de apel a interpretat eronat dispozitiile art. 297 alin. (1) teza a II-a C.proc.civ. - aplicabile in cauza, fata de faptul ca, astfel cum rezulta din considerentele sentintei, cererea reconventionala a fost respinsa ca inadmisibila.


Conform acestui text, in cazul in care prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie,daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare.


Cum prin cererile lor, partile nu s-au manifestat in sensul cerut de text, dupa ce admitea apelul, instanta trebuia sa retina cauza pentru judecata procesului, evocand fondul, asa cum stabileste, cu valoare de principiu, teza I din art. 297 alin. (1) C.proc.civ.


Fata de cele ce preced, instanta de apel a pronuntat o solutie nelegala, ce decurge din nesocotirea cerintelor unui text procedural, astfel incat criticile formulate in recurs intrunesc cerintele art. 304 pct. 5 C.proc.civ.


In raport cu dispozitiile art. 312 alin. (3) C.proc.civ., recursul a fost admis si hotararea a fost casata cu trimitere spre judecare la aceeasi instanta.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 681 din 12 martie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    drept procesual civil    cai de atac    apelul    cerere reconventionala    trimitere spre rejudecare    casare    principiul contradictorialitatii    dreptul la aparare    recurs    CEDO    Codul de procedura civila



Comentează: Incalcarea de catre instanta de apel a dispozitiilor procedurale relative la trimiterea cauzei spre rejudecare
Alte Speţe

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 14/2019. RIL: competenta instantei de judecata sa solutioneze actiunea prin care expropriatul contesta despagubirile si solicita stabilirea acestora si obligarea expropriatorului la plata.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 9/2019 - RIL: activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran nu poate fi considerata activitate desfasurata in "unitate miniera"
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 13/2019: Lipsa autorizatiei de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia - impedimente pentru recunoasterea dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor