Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara Hotararea AGA ori a celuilalt administrator

La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara Hotararea AGA ori a celuilalt administrator

  Publicat: 21 Nov 2015       1108 citiri        Secţiunea: Drept Comercial  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Potrivit dispozitiilor art. 701 din Legea nr. 31/1990, actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati pot fi incheiate in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, prin lege, actul constitutiv sau hotararile organelor statutare ale societatii adoptate in conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv al societatii, nefiind necesara o procura speciala si in forma autentica in acest scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie incheiate in forma autentica.

Contract de garantie reala, avand ca obiect un bun imobiliar.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Clauza intr-un contract ori tratat international prin care partile stabilesc anumite drepturi
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Arhaism utilizat pentru a desemna pe oricare din partile unui contract in raport cu cealalta parte contractanta.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sintagma ce desemneaza ipoteca creata prin conventia partilor, cu respectarea formelor prevazute de lege.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Reprezinta ansamblul actelor cu caracter normativ emise de catre institutiile comunitare, in principal de catre Consiliul UE si Comisia Europeana, in cursul exercitarii competentelor ce le sunt atribuite prin Tratat. Tratatul CEE enumera cinci astfel de instrumente:
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Clauza intr-un contract ori tratat international prin care partile stabilesc anumite drepturi
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sintagma ce desemneaza ipoteca creata prin conventia partilor, cu respectarea formelor prevazute de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Clauza intr-un contract ori tratat international prin care partile stabilesc anumite drepturi
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Denuntarea unui inscris ca fiind un fals.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Sintagma ce desemneaza ipoteca creata prin conventia partilor, cu respectarea formelor prevazute de lege.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Viciu al unei hotarari,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Astfel, in cazul in care la incheierea unui contract de ipoteca societatea a fost reprezentata doar de catre unul dintre administratori, aceasta reprezentare respectand dispozitiile Legii nr. 31/1990 si actul constitutiv, nu se poate vorbi de lipsa consimtamantului la incheierea actului, faptul ca celalalt administrator nu si-a dat acordul neimpietand asupra valabilitatii actului incheiat intre societate - care a fost legal reprezentata - si o terta persoana .


Reclamanta SC M. SRL a chemat in judecata pe parata P. Bank Romania SA Bucuresti, solicitand sa se constate nulitatea absoluta a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 318/16.03.2008 la B.N.P. F.A.R. si, de asemenea, radierea ipotecii din CF nr. 2427 a loc. Chitila, judetul Ilfov, precum si obligarea paratei


Prin sentinta nr. 616 din 30.01.2014, Tribunalul Valcea, Sectia a II-a civila, a admis actiunea formulata de reclamanta SC M. SRL, a constatat nulitatea absoluta a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 318/2008 la B.N.P. F.A.R.; a dispus radierea ipotecii din C.F. nr. 2427 a localitatii Chitila, judetul Ilfov; a obligat parata la plata sumei de 7210,3 lei, cheltuieli de judecata catre reclamant.


Pentru a dispune astfel, instanta a retinut urmatoarele :


Conform actului constitutiv al firmei SC M. SRL, asociati in aceasta societate sunt I.M., D.E. si D.E.L., iar administratori sunt I.M. si D.E.


I.M. a contractat pe numele unei alte firme al carui asociat este, SC F.C. SRL, un imprumut bancar de 360.000 Ron, garantat insa cu bunurile firmei SC M. SRL, prin incheierea contractului de ipoteca din prezentul litigiu.


Acest contract este semnat numai de I.M., din partea SC M. SRL, desi conform actului constitutiv, D.E. si D.E.L. detin 50% din capitalul firmei.


Contractul de credit nr. 31.291/16.05.2008 este, de asemenea, semnat numai de I.M. din partea SC M. SRL Budesti, judetul Valcea. In finalul acestui contract de credit, prin art. 15 lit. f) se mentioneaza ca bunurile cu care a fost garantat imprumutul sunt bunurile proprietatea SC M.


D.E. si L. nu au avut cunoscut de existenta contractului de credit si a celui de ipoteca, ipoteza retinuta de tribunal ca reprezentand frauda in dauna societatii, imputabila numitului I.M. Pentru perfectarea contractului de ipoteca si credit incheiate cu parata, a invocat o hotarare nr. 2/9.05.2009, a Adunarii Generale a Asociatilor SC M. SRL, hotarare care sa-i justifice incheierea contractelor. In aceasta hotarare nr. 2/9.05.2008 (anterioara imprumutului bancar) erau semnate ca fiind de acord cu acest imprumut si garantarea lui, si asociatele D.E. si D.E.L. Insa, in urma expertizei de specialitate, efectuata in faza de cercetare penala, s-a constatat ca acestea nu au executat semnaturile de pe hotarare, chiar ca, nu le apartin lor.


Tribunalul a respins exceptia inadmisibilitatii cererii ca nefondata, retinand ca ratiunea textului prevazuta de art. 7201C. proc. civ. a fost degrevarea instantelor de judecata de solutionarea unor litigii ce ar putea fi solutionate pe cale amiabila. Or, in speta de fata litigiile dintre parti nu au putut fi astfel rezolvate (dimpotriva aceste litigii au avut natura penala, civila, etc. si au durat ani de zile). In plus, art. 7201C. proc. civ. priveste litigiile care au ca obiect sume de bani . Parata nu dovedeste vreo vatamare in speta, iar vointa sa a fost de rezolvare a litigiului pe cale judecatoreasca, iar nu amiabila.


Impotriva sentintei de mai sus, in termen legal, a formulat recurs paratul P. Bank Romania SA, criticand-o pentru motive incadrate in dispozitiile art. 304 pct. 3, 7 ,9 si art. 3041C. proc. civ.


Calea de atac a fost calificata la data de 30.10.2014 ca fiind apel,prin raportare la valoarea obiectului pricinii (360.000 lei) si la prevederile art. 282 C. proc. civ.


Analizand sentinta atacata, prin prisma criticilor invocate si in raport de probatoriul administrat in cauza, Curtea a constatat ca apelul este fondat, pentru urmatoarele considerente:


Au fost apreciate nefondate criticile care privesc gresita solutionare a exceptiilor de necompetenta teritoriala si inadmisibilitate.


In cauza, fiind vorba de o dispozitie de competenta de ordine privata, exceptia trebuia invocata prin intampinare, a carei depunere este obligatorie potrivit art. 7204C. proc. civ. Or, prin intampinarea depusa la dosarul de fond la data de 11.03.2011 parata nu a invocat aceasta exceptie, asa incat invocarea ei ulterioara, la data de 17.10.2013 este tardiva.


In ceea ce priveste inadmisibilitatea, Curtea a retinut ca obligatia reclamantei de a incerca solutionarea prealabila a litigiului trebuie examinata si din perspectiva celui convocat la conciliere. In cauza, prin intampinarea formulata, parata a solicitat suspendarea cauzei in fata instantei de fond pana la solutionarea definitiva si irevocabila a dosarului penal in care s-a cercetat falsificarea Hotararii adunarii generale a asociatilor nr. 2/2008, solicitare incuviintata de instanta de fond . Asadar, parata chemata in judecata a considerat ca dezlegarea cauzei este influentata de solutia din dosarul penal, cel putin sub aspectul modalitatii in care isi va face apararile in cauza; rezulta ca vointa partilor a fost aceea de a rezolva litigiul pe cale judecatoreasca, precedat de cercetarea veridicitatii hotararii A.G.A. de catre organele de cercetare penala, si nu pe cale amiabila, astfel incat parata se prevaleaza de neindeplinirea prevederilor art. 7201C. proc. civ., fara a dovedi o vatamare si fara a-si fi manifestat vointa de a rezolva litigiul pe cale amiabila, astfel incat sa paralizeze demersul in justitie al reclamantei.


Sub aspectul incalcarii de catre instanta de fond a prevederilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Curtea a constatat ca instanta de fond a motivat solutia adoptata, raportandu-se la motivul de nulitate invocat de reclamanta, lipsa consimtamantului, pe care l-a apreciat ca fiind fondat, fara a analiza si apararile paratei, care a precizat ca reclamanta si-a dat consimtamantul prin semnarea contractului de catre unul dintre administratori, in conditiile in care, potrivit legii si actului constitutiv, nu era necesara hotararea adunarii generale a asociatilor ori a celuilalt administrator.


Curtea, analizand aceste aparari, reiterate pe calea apelului, a constatat ca sunt fondate.


Astfel, potrivit art. 701din Legea nr. 31/1990, actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi incheiate in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, prin lege, actul constitutiv sau hotararile organelor statutare ale societatii adoptate in conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv al societatii, nefiind necesara o procura speciala si in forma autentica in acest scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie incheiate in forma autentica.


Potrivit art. 197 alin. (3) raportat la art. 75 din aceeasi lege, in caz de pluralitate de administratori, dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.


Aplicand aceste dispozitii legale la speta de fata, se constata ca, potrivit art. 17 din actul constitutiv al societatii SC M. SRL, ``administratorii societatii sunt I.M. si D.E., care pot lucra atat impreuna cat si separat" (art. 17).


Din coroborarea acestor dispozitii legale si statutare a rezultat ca pentru incheierea contractului de ipoteca era necesar si suficient consimtamantul oricaruia dintre cei doi administratori.


Cum, la autentificarea contactului, societatea a fost reprezentata de catre administratorul I.M., iar aceasta reprezentare respecta dispozitiile mentionate din lege si actul constitutiv, rezulta ca nu se poate vorbi de lipsa consimtamantului la incheierea contractului, asa cum a sustinut reclamanta.


Faptul ca celalalt administrator al societatii, si nici cel de-al treilea asociat, nu si-au dat consimtamantul la incheierea contractului nu impieteaza asupra valabilitatii contractului incheiat intre societate - care a fost legal reprezentata - si o terta persoana .


Nici anularea Hotararii A.G.A. M. nr. 2/9.05.2008 nu are relevanta sub aspectul validitatii contractului de ipoteca, deoarece existenta unei hotarari a adunarii generale a asociatilor nu era necesara pentru perfectarea contractului, fiind suficient consimtamantul exprimat de unul din cei doi administratori ai societatii garante, I.M.


Faptul ca acesta ar fi actionat in frauda societatii pe care a reprezentat-o la incheierea actului nu atrage nulitatea absoluta a actului decat daca s-ar fi facut dovada complicitatii la frauda a tertului cocontractant (fraus omnia corrumpit), ceea ce in speta nu s-a relevat.


Dimpotriva, exercitarea abuziva a dreptului de reprezentare, in contra intereselor mandantului, nu poate fi opusa cocontractantului care s-a increzut cu buna-credinta in dreptul de reprezentare izvorat din calitatea de administrator, coroborata si cu hotararea adunarii asociatilor, la a carei falsificare nu s-a sustinut ca ar fi fost partasa.


In consecinta, pentru toate aceste considerente, fata de dispozitiile legale mentionate, Curtea a retinut ca in cauza nu este incident motivul de nulitate invocat de catre reclamanta.


Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin decizia nr. 400/A-C/din 6 noiembrie 2014, a admis apelul declarat de paratul P. Bank Romania SA, aschimbat in tot sentinta, in sensul ca a respins actiunea formulata de reclamanta; a obligat intimata la plata sumei de 28.069,25 lei, cheltuieli de judecata la fond si in apel catre apelant.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC M. SRL solicitand admiterea recursului, modificarea deciziei recurata, in sensul admiterii apelului si actiunii astfel cum a fost formulata.


Cererea de recurs a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ.


In sustinerea motivului de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta-reclamanta a aratat ca instanta de apel a retinut in mod eronat situatia de fapt, motivarea fiind straina de natura pricinii.


Precizeaza ca instanta de apel nu s-a pronuntat cu privire la reaua-credinta cu care a actionat administratorul I.M. cu ocazia incheierii contractului de ipoteca, facand abstractie de faptul ca administratorul a garantat cu bunurile societatii imprumutul de 360.000 lei.


O alta critica subsumata acestui motiv de nelegalitate este reprezentata de faptul ca instanta de apel a nesocotit caracterul de oficialitate, obligativitate si executorialitate al unei hotarari judecatoresti intrata in puterea lucrului judecat, in ceea ce priveste anularea unui act juridic fals, cu referire la sentinta civila nr. 7979/2013 pronuntata de Judecatoria Ramnicu-Valcea, prin care a fost anulata hotararea A.G.A. care a stat la baza incheierii frauduloase a contractului de ipoteca .


In raport de motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta-reclamanta a invocat faptul ca hotararea atacata este lipsita de temei legal fiind data cu aplicarea gresita a dispozitiilor art. 1770, 1774, 1776, 1788, 970, 975 C. civ. raportat la art. 1533 si urm. C. civ., raportat la art. 20 din Actul Constitutiv si art. 5, art. 701art. 191, art. 204 din Legea nr. 31/1990.


Recurenta reclamanta sustine ca instanta de apel a facut o gresita interpretare a principiului bunei-credinte si a principiului validitatii aparentei in drept, raportat la existenta unei hotarari judecatoresti care a consfintit nulitatea actului principal, care a stat la baza incheierii actului subsecvent.


Instanta de apel nu a motivat hotararea pronuntata prin raportare la principiul bunei credinte a paratei la incheierea actului.


In sustinerea principiului simetriei actelor juridice civile, recurenta apreciaza ca actele de dispozitie cu privire la un teren se incheie in forma autentica. Aceste dispozitii sunt prevazute si de art. 5 pct. 6 teza a II-a din Legea nr. 31/1990 si art. 204 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.


In cauza de fata, administratorul I.M. nu a avut un mandat special din partea reclamantei de a efectua acte de dispozitie, prezentarea hotararii AGA nr. 2/2008 si aceea falsa nu era suficienta pentru incheierea legala a contractului de ipoteca, iar banca si notarul trebuiau sa actioneze cu buna-credinta si sa solicite toate aceste acte .


Desi recurenta-reclamanta admite incidenta dispozitiilor art. 701din Legea nr. 31/1990, arata ca acestea nu se refera la actele de dispozitie cu privire la terenuri. Din acest punct de vedere sunt gresite considerentele instantei de apel care au dat eficienta principiului validitatii aparentei in drept .


A mai aratat recurenta-reclamanta ca instanta de apel a facut o gresita interpretare a dispozitiilor art. 701din Legea nr. 31/1990, facand confuzie intre limitele mandatului general de administrare conferit administratorilor si dreptul de dispozitie asupra patrimoniului societatii, care in lipsa de stipulatie expresa in Actul Constitutiv nu apartine administratorilor decat in baza unui mandat expres acordat de societate .


Recurenta-reclamanta a mai invocat nerespectarea principiului securitatii raporturilor juridice, motivat de imprejurarea ca atat banca cat si notarul care a autentificat contractul de ipoteca, nu au respectat dispozitiile art. 1770 si art. 1533 C. civ. Recurenta-reclamanta a facut trimitere si la incidenta dispozitiilor art. 1173 C. civ., cu privire la neindeplinirea obligatiilor cerute de Legea nr. 36/1995 in ceea ce priveste notarul public.


O ultima critica a recurentei-reclamante vizeaza nesocotirea puterii de administrare de catre instanta de apel, intrucat administratorul I.M. nu a primit din partea societatii un mandat special, astfel cum prevad dispozitiile coroborate ale art. 72 din Legea nr. 31/1990, art. 1535, art. 1536, art. 1096 si art. 1115 C. civ.


In finalul recursului, recurenta-reclamanta a solicitat reducerea cuantumului cheltuielilor de judecata la care a fost obligata de catre instanta de apel, apreciind ca acestea au fost acordate intr-un cuantum exagerat.


In raport de cererea de recurs, intimata P. Bank Romania SA a formulat intampinare prin care a combatut, punctual, criticile de nelegalitate invocate si a solicitat respingerea recursului ca nefondat.


Recursul este nefondat.


Inalta Curte, analizand decizia recurata in raport de motivele invocate, de actele dosarului si de dispozitiile legale incidente, a constatat ca acestea nu sunt de natura sa conduca la modificarea sau casarea hotararii, in cauza nefiind intrunita niciuna din situatiile prevazute de dispozitiile invocate.


Motivul de nelegalitate vizand existenta motivelor contradictorii si straine de natura pricinii este nefondat, intrucat acest motiv de recurs vizeaza ipoteza in care hotararea nu cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei si argumentele pentru care au fost inlaturate sustinerile partilor.


Asadar, recurenta-reclamanta a sustinut ca instanta de apel nu a retinut in mod corect situatia de fapt, imprejurare care face ca hotararea sa fie straina de natura pricinii. De asemenea, instanta nu s-a pronuntat cu privire la reaua-credinta cu care a actionat administratorul I.M. cu ocazia incheierii contractului de ipoteca . Recurenta-reclamanta a mai precizat ca instanta nu s-a pronuntat asupra motivului de nulitate a actului juridic, cu referire la sentinta civila nr. 7979 din 28 octombrie 2013 pronuntata de Judecatoria Ramnicu-Valcea.


Criticile subsumate acestui motiv de nelegalitate nu pot fi retinute.


Asadar, instanta de apel a apreciat ca fiind corect retinuta situatia de fapt stabilita de catre prima instanta, dand o alta interpretare in ceea ce priveste motivul de nulitate invocat de catre reclamanta, privind lipsa consimtamantului. Instanta de apel si-a argumentat solutia pronuntata, raportandu-se la faptul ca potrivit legii si actului constitutiv nu era necesara hotararea adunarii generale a asociatilor ori a celuilalt administrator, ceea ce echivaleaza cu existenta consimtamantului la incheierea actului.


In ceea ce priveste lipsa considerentelor instantei de apel cu privire la aspectul privind reaua-credinta cu care a actionat administratorul I.M., cu ocazia incheierii contractului de ipoteca, se constata ca instanta de apel a apreciat ca nu poate fi retinuta frauda societatii reclamante, reprezentata de administratorul I.M. la incheierea actului, ca si motiv de nulitate absoluta, decat daca s-ar fi facut dovada complicitatii la frauda a tertului cocontractant, ceea ce in speta nu s-a demonstrat. In consecinta, nici aceasta critica nu subzista.


Criticile recurentei-reclamante privind lipsa considerentelor instantei de apel cu privire la nesocotirea argumentului prezentat prin intampinare, prin care a invocat puterea de lucru judecat a sentintei civile nr. 7979/2013 a Judecatoriei Ramnicu-Valcea nu sunt fondate. Instanta de apel trebuie sa raspunda motivelor de apel formulate, avand in vedere si apararile formulate in cauza, insa aceasta operatiune poate fi realizata si prin considerente comune.


In consecinta, se poate afirma ca hotararea instantei de apel este data cu respectarea dispozitiilor art. 261 alin. (1) C. proc. civ., motivarea acesteia este clara, precisa, in concordanta cu probele administrate in cauza, raspunzand in fapt si in drept la toate pretentiile formulate, conducand in mod logic si convingator la solutia din dispozitiv.


In ceea ce priveste motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. in sensul ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal si a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, recurenta-reclamanta a invocat dispozitiile art. 5 pct. 6, art. 204 alin. (2), art. 701din Legea nr. 31/1990, art. 1533 si art. 1770 C. civ.


Rationamentul recurentei-reclamante consta in faptul ca raportat la existenta unei hotarari judecatoresti care a consfintit nulitatea actului juridic reprezentat de Hotararea AGA nr. 2/2008 se impunea sa se dea eficienta principiului anularii actului subsecvent, in speta contractul de ipoteca, act care nu poate fi salvat de aparenta dreptului.


S-a mai sustinut ca instanta de apel a dat o interpretare gresita principiului bunei credinte si validitatii aparentei in drept .


S-a mai invocat principiul simetriei actelor juridice in sustinerea ideii ca pentru incheierea valabila a actului de ipoteca, administratorul avea nevoie de un mandat special, raportat la faptul ca bunul ipotecat era un teren .


De asemenea, s-a mai aratat ca instanta de apel, invocand dispozitiile art. 701din Legea nr. 31/1990 face confuzie intre mandatul general de administrare conferit administratorilor si dreptul de dispozitie asupra patrimoniului societatii.


In analiza acestui motiv de nelegalitate, Inalta Curte urmeaza a porni de la temeiul actiunii, respectiv constatarea nulitatii absolute a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 318 din 16 martie 2008, avand in vedere lipsa consimtamantului la incheierea actului, respectiv necesitatea acordarii unui mandat expres acordat de asociatii societatii.


Considerentele instantei de apel in sustinerea respingerii cererii de chemare in judecata au vizat dispozitiile art. 701din Legea nr. 31/1990 si art. 197 alin. (3) raportat la art. 75 din aceeasi lege, precum si dispozitiile art. 17 din Actul Constitutiv.


In ceea ce priveste teoria aparentei in drept invocata de catre recurenta-reclamanta, aceasta se bazeaza pe existenta erorii scuzabile fata de tertii beneficiari ai actelor incheiate de catre titularul aparent al dreptului. Pentru aplicarea teoriei aparentei este nevoie ca persoana sa se afle intr-o eroare legitima in care ar fi putut sa se afle orice persoana rezonabila. Inalta Curte retine ca instanta de apel a facut aplicarea ideii de buna-credinta, apreciind ca parata s-a increzut in dreptul de reprezentare izvorat din calitatea de administrator, coroborat cu hotararea adunarii generale. Astfel, banca a verificat actul constitutiv al societatii, Hotararea AGA nr. 2/2008 si extrasul informativ de la Registrul Comertului.


Desi hotararea adunarii generale nr. 2/9.05.2008 este actul de care a uzat administratorul I.M. la incheierea contractului de ipoteca si de credit, valabilitatea contractului de credit si a celui de ipoteca nu depindea de aceasta, intrucat puterea de reprezentare in relatiile cu tertii decurge din lege, respectiv art. 701si art. 75 din Legea nr. 31/1990, precum si din Actul Constitutiv.


Desi teoria anularii actului subsecvent a fost intemeiata pe puterea de lucru judecat a sentintei civile nr. 7979 din 28 octombrie 2013, a Judecatoriei Ramnicu-Valcea prin care a fost anulata Hotararea AGA nr. 2 din 9 mai 2008, in mod corect nu a fost retinuta de catre instanta de apel exercitarea abuziva a dreptului de reprezentare, in conditiile in care s-a demonstrat eroarea legitima in care s-a aflat cocontractantul la incheierea actului, ceea ce excede diligentele normale.


In continuarea rationamentului, Inalta Curte va analiza dreptul de dispozitie asupra patrimoniului societatii, reglementat de dispozitiile art. 701din Legea nr. 31/1990.


Prin textul legal sus evocat, legiuitorul societar a inteles sa extinda limitele mandatului administratorilor sociali si sa confere acestuia caracter special, in sensul ca pentru actele de dispozitie ce au ca obiect bunurile unei societati comerciale, indiferent de forma acesteia, nu este necesara o procura speciala si, mai mult, nu se impune ca procura sa imbrace forma autentica si nici chiar in acele situatii in care, potrivit legii, actele de dispozitie se incheie in mod obligatoriu in forma autentica.


Cu alte cuvinte, actele de dispozitie asupra bunurilor societatii se incheie de catre reprezentantii legali in temeiul puterilor conferite, dupa caz, prin lege sau actul constitutiv sau hotararile organelor statutare.


Revenind la speta de fata, potrivit art. 17 din actul constitutiv al SC M. SRL administratorii societatii sunt I.M. si D.E., care pot lucra atat impreuna, cat si separat.


Potrivit art. 197 alin. (3) raportat la art. 75 din Legea nr. 31/1990, in caz de pluralitate de administratori, dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.


Potrivit art. 70 din Legea nr. 31/1990, administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.


Asa fiind, trimiterile recurentei-reclamante cu privire la dispozitiile dreptului comun in ceea ce priveste limitele mandatului de reprezentare al administratorului nu au suport legal. In scopul realizarii obiectivelor propuse, legiuitorul societar a derogat de la prevederile dreptului comun sub aspectul actelor juridice incheiate (conservare, administrare, dispozitie) precum si sub aspectul modului de formare al actelor juridice (consensuale, solemne, reale).


Din acest punct de vedere, vor fi inlaturate sustinerile recurentei-reclamante privind aplicarea regulii privind simetria actelor juridice din punct de vedere al respectarii formei mandatului. Dispozitiile art. 5 pct. 6 teza a II-a si art. 204 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, precum si art. 1533 C. civ. nu sunt incidente in cauza.


In ceea ce priveste principiul asigurarii respectarii securitatii raporturilor juridice civile, Inalta Curte, in considerarea bunei-credinte retinuta in favoarea bancii si a incidentei principiului validitatii in drept va retine ca mentinerea contractului de ipoteca este tocmai expresia aplicarii acestui principiu.


De asemenea, dispozitiile art. 1173 C. civ., care confera dovada deplina pana la inscrierea in fals in privinta dispozitiilor si conventiilor ce constata, nu au incidenta in cauza, intrucat pana in prezent nu exista nici o rezolutie a unui organ de urmarire penala cu privire la existenta unui fals savarsit cu prilejul incheierii contractului de ipoteca .


Inalta Curte, examinand criticile formulate de catre recurenta parata prin care a sustinut lipsa puterii de reprezentare a administratorului I.M. retine ca sunt nefondate.


Potrivit dispozitiilor art. 20 lit. a din Actul Constitutiv, administratorul statutar al societatii, I.M., reprezinta societatea in relatiile cu tertii, in fata organelor judecatoresti, organelor administratiei publice centrale sau locale de stat, precum si in fata oricaror institutii legal constituite.


Din interpretarea acestor dispozitii, coroborate cu cele anterior aratate, se retine ca I.M., in calitate de administrator al societatii, putea sa semneze contractul de credit si contractul de ipoteca fara a fi nevoie sa fi fost imputernicit in acest sens printr-o hotarare a adunarii generale a asociatilor.


Este de mentionat in acest sens ca dispozitiile Legii nr. 31/1990 au caracter special in raport de prevederile Codului civil, iar astfel cum s-a aratat, dispozitiile art. 701din Legea nr. 31/1990 deroga de la regulile stabilite de Codul civil prin art. 1533 si urm.


In ceea ce priveste critica privind cheltuielile de judecata acordate de catre instanta de apel si solicitarea recurentei-reclamante de reducere a acestora, se constata ca desi au fost invocate dispozitiile art. 274 raportat la art. 129 alin. (5) C. proc. civ., aspectele criticate vizeaza aspecte de netemeinicie si de apreciere a probelor, care nu pot face obiect de analiza in aceasta etapa procesuala.


Operatiunea de stabilire a cheltuielilor de judecata ocazionate de exercitarea caii de atac a apelului presupune stabilirea onorariuluiinter partes,tinand seama de elementele prevazute in art. 132 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat, ceea ce cuprinde aspecte care vizeaza interpretarea probatoriilor administrate, care nu pot forma obiectul controlului de legalitate al instantei de recurs.


In ceea ce priveste obligarea la plata cheltuielilor de judecata, se constata ca aceasta s-a facut conform art. 274 C. proc. civ., potrivit caruia ``Partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata".


Inalta Curte, in ceea ce priveste cererea accesorie formulata de intimata P. Bank Romania SA, privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata, a facut aplicarea dispozitiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., si a redus cuantumul acestora la suma de 4.000 lei.


Pentru aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Inalta Curte a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M. SRL impotriva deciziei nr. 400/A-C din 6 noiembrie 2014 a Curtii de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 731 din 5 martie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    drept comercial    functionarea societatilor    actiune in constatare    nulitate absoluta    contract de ipoteca    lipsa consimtamantului    act constitutiv    hotararea AGA    contract de credit    exceptia de necompetenta    Legea nr. 31/1990    Codul Civil



Comentează: La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara Hotararea AGA ori a celuilalt administrator
Alte Speţe

Dezlegarea unei chestiuni de drept. Cazurile si efectele reducerii limitei de pedeapsa martorului denuntator in temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002
Pronuntaţă de: ICCJ

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Demisie pentru nerespectarea obligatiilor contractuale de catre angajator. Obligarea indeplinirii de sarcini din afara competentei profesionale
Pronuntaţă de: Tribunalul G, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 98 din 05.02.2016

Anularea deciziei de concediere. Reintegrarea salariatului pe postul detinut anterior concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 132 din 03.03.2016

Angajarea raspunderii contractuale a angajatorului. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1152 din 28.06.2016

Individualizarea netemeinica a sanctiunii disciplinare. Inlocuirea cu avertisment
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi, Sectia I Civila, Sentinta nr. 1085/2016 din 15.06.2016

Fisa de aptitudini necontestata de catre salariat, temei suficient pentru constatarea de catre angajator a inaptitudinii fizice sau psihice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3067/2016 din 08.06.2016

Desfiintarea aparenta, fictiva, a postului ocupat de salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Decizia nr. 721/CM din 11.09.2013

Intarzierea nejustificata a platii salariului. Recuperarea prejudiciului produs angajatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 6207 din 16.06.2016



Articole Juridice

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

ICCJ. La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara hotararea AGA ori a celuilalt administrator
Sursa: Euroavocatura.ro

Aprecieri referitoare la tema “Dreptul la informare al actionarilor este un moft”
Sursa: Dana Dumitrescu