Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Efectele cererii de chemare in judecata a unei persoane predecedate la data sesizarii instantei

Efectele cererii de chemare in judecata a unei persoane predecedate la data sesizarii instantei

  Publicat: 21 Nov 2015       3401 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Daca formularea unei cereri de chemare in judecata a unei persoane predecedate la data sesizarii impune solutia data de art. 41 C. proc. civ., a admiterii exceptiei lipsei capacitatii de folosinta a partii pentru neindeplinirea unei conditii de promovare a actiunii civile, incidenta institutiei introducerii in cauza a mostenitorilor, reglementata de art. 243 C. proc. civ., pleaca de la premisa ca cerinta capacitatii civile a partii a fost indeplinita la data sesizarii, dar partea a decedat pe parcursul solutionarii litigiului.
Remediul unei actiuni promovate impotriva paratului predecedat la data introducerii cererii de chemare in judecata consta in formularea de catre reclamant a unei cereri modificatoare a cadrului procesual prin chemarea in judecata a mostenitorului, dar numai in conditiile procedurii reglementate de dispozitiile art. 132 ale Codului procedura civila de la 1865. Prin urmare, reclamantul poate formula aceasta cerere numai pana la prima zi de infatisare, asa cum este aceasta definita in art. 134 C. proc. civ., nefiind incidente dispozitiile art. 243 C. proc. civ.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Masura de constrangere efectuata in temeiul dispozitiei date de organul administrativ competent
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul obligatiilor, datoriilor, si sarcinilor din continutul unui patrimoniu.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 07.11.2012, sub nr. xx815/3/2012,reclamanta Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (in continuare, RA-APPS) a chemat in judecata pe paratii SC AA M.M. SRL, D.I. si D.M., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate nulitatea absoluta, pentru cauza ilicita,a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2760/20.08.1999 la B.N.P. S.A. si a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 111/5.03.2009 la B.N.P. I.P.T., ambele privind imobilul - teren in suprafata de 680 m.p. situat in Bucuresti, sector 1, Aleea A. nr. 42 si sa dispuna repunerea partilor in situatia anterioara incheierii celor doua acte juridice.


In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca imobilul din Aleea A. nr. 42, sector 1, Bucuresti se afla in proprietatea privata a Statului roman si i-a fost dat in administrare inca din anul 1993, in baza H.G. nr. 567/1993, dreptul de administrare fiind exercitat in prezent in conformitate cu H.G. nr. 60/2005.


In anul 1999, numita I.M. a formulat actiune in revendicare a imobilului in litigiu, chemand in judecata C.G.M.B., actiune admisa prin sentinta civila nr. 9995/1999, desi CGMB nu detinea imobilul si nu avea calitate procesuala pasiva in cauza, astfel ca a rezultat o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila in baza careia Primarul General al Municipiului Bucuresti a emis Dispozitia nr. 1443/12.07.1999.


Intrucat hotararea judecatoreasca astfel obtinuta nu era opozabila RA-APPS, institutie ce administra imobilul in numele Statului, prin sentinta civila nr. 20543/29.11.1999, pronuntata in dosar nr. xx100/1999, instanta a respins actiunea in evacuare formulata de reclamanta I.M., retinand ca nu are un titlu legal. Apelul declarat de reclamanta impotriva sentintei civile nr. 20543/29.11.1999 a fost anulat ca netimbrat, prin decizia civila nr. 779/A/15.03.2000 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila.


La data de 20.08.1999, in baza sentintei civile nr. 9995/1999, s-a incheiat primul contract de vanzare-cumparare cu privire la imobil, intre I.M. si paratii D. Ulterior, cumparatorii au sesizat instanta de judecata cu o cerere de desfiintare a baracilor existente pe terenul cumparat si care se aflau in proprietatea RA-APPS. Actiunea a facut obiectul dosarului nr. xx81/2000 al Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti si a fost admisa prin sentinta civila nr. 10099/29.05.2000. Apelul declarat de RA-APPS a fost respins ca nefondat, prin decizia civila nr. 3590/A/06.11.2000 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosar nr. xx54/2000, insa Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de regie si, prin decizia civila nr. 615/06.03.2001, pronuntata in dosar nr. xx9/2001 al Sectiei a IV-a civila, a casat decizia din apel si a respins actiunea ca neintemeiata.


In anul 2008, paratii D.I. si D.M. au formulat actiune in revendicare impotriva RA-APPS, anulata, ca netimbrata prin sentinta civila nr. 4879/14.04.2008, irevocabila prin neexercitarea cailor de atac, iar la data de 05.03.2009, prin contractul autentificat sub nr. 111/05.03.2009 la B.N.P. I.P.T., imobilul din Aleea A. nr. 42 a fost vandut catre SC AA M.M. SRL.


In argumentarea sustinerilor privind faptul ca actele de vanzare-cumparare a caror anulare o solicita au cauza ilicita, reclamantul arata ca ambele contracte au avut drept obiect un imobil care se afla in proprietatea Statului roman si in administrarea RA-APPS, toate partile fiind de rea-credinta deoarece au cunoscut ca prima vanzatoare nu are un titlu valabil si ca pretinsul drept de proprietate al acesteia a fost dobandit in baza unei hotarari judecatoresti pronuntate in contradictoriu cu CGMB, care nu a avut niciodata vreun drept de proprietate sau de administrare asupra terenului vandut.


Printr-o cerere modificatoare depusa la dosar in data de 16.04.2013, reclamanta a solicitat introducerea in cauza, in calitate de parat, a numitei I.M., iar la 21.05.2013, fata de imprejurarea ca demersurile intreprinse de reclamanta au relevat ca aceasta persoana era decedata, a solicitat o noua modificare a cadrului procesual, respectiv, introducerea in cauza a mostenitorilor paratei, neindicati.


Parata SC AA M.M. SRL, prin intampinarea formulata in termen legal, a invocat exceptiile lipsei calitatii procesuale active, a lipsei interesului RA-APPS in promovarea actiunii si prescriptiei dreptului material la actiune, iar, pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.


Exceptiile invocate au fost respinse de tribunal pentru considerentele retinute in incheierea de dezbateri, de la termenul din 15.10.2013.


Aceeasi parata a formulat si cerere de chemare in garantie a paratilor D.I. si D.M., solicitand, in ipoteza admiterii actiunii, obligarea acestora la plata sumei de 1.245.886 euro, reprezentand pretul platit pentru imobil.


Intrucat taxa judiciara de timbru aferenta chemarii in garantie nu a fost achitata, la 15.10.2013, tribunalul a admis exceptia netimbrarii acesteia.


Prin sentinta civila nr. 1818 din 22.10.2013, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, a admis exceptia inadmisibilitatii cererii de constatare a nulitatii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2760/20.08.1999 si, in consecinta, a respins ca inadmisibila cererea formulata de reclamanta R.A. - A.P.P.S., privind constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2760/20.08.1999 la B.N.P. S.A., incheiat intre I.M. -decedata -in calitate de vanzator si paratii D.I. si D.M., in calitate de cumparatori. A respins, fiind neintemeiata, cererea de constatare a nulitatii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 111/05.03.2009 la B.N.P. I.P.T., incheiat intre paratii D.I. si D.M., in calitate de vanzatori si parata SC AA M.M. SRL. A anulat, fiind netimbrata, cererea de chemare in garantie formulata de SC AA M.M. SRL impotriva paratilor D.I. si D.M. A luat act ca parata SC AA M.M. SRL intelege sa solicite cheltuieli de judecata pe cale separata.


Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut, in esenta, ca in sedinta publica de la 16.04.2013 a fost admisa cererea de intregire a cadrului procesual, formulata de reclamanta, care a solicitat introducerea in cauza, in calitate de parat, a primului vanzator, I.M., dispunandu-se citarea acesteia si comunicarea cererii introductive de instanta si a cererii completatoare. Intrucat demersurile intreprinse de reclamanta pentru aflarea domiciliului acestei parate au evidentiat ca a decedat la data de 14 iunie 2006, anterior sesizarii instantei de judecata, prin incheierea de sedinta de la 21 mai 2013 a fost admisa exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei I.M.


Pentru ca parata SC AA M.M. SRL s-a opus solicitarii reclamantei de a modifica din nou cadrul procesual, prin introducerea in cauza a mostenitorilor paratei, inca neidentificati, si a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii de constatare a nulitatii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2760/1999, tribunalul a admis aceasta exceptie, dat fiind obiectul cauzei. Astfel, raportul procesual in actiunea in anularea actului bilateral se poate lega valabil numai cu respectarea regulii unanimitatii, ce impunea chemarea in judecata, in calitate de parati, a tuturor persoanelor intre care s-a nascut raportul juridic litigios (raportul de drept material) - litisconsortiu procesual pasiv .


In consecinta, a fost respinsa ca inadmisibila cererea de constatare a nulitatii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2760/1999 la B.N.P. S.A.


Fata de materialul probator administrat in cauza in ceea ce priveste conditiile incheierii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 111/05.03.2009 la B.N.P. I.P.T., tribunalul a apreciat ca, desi din probele administrate nu rezulta ca D.I. a participat la activitatea infractionala desfasurata in scopul dobandirii de catre I.M. a imobilului din Aleea A. nr. 42, sector 1, nu se poate retine buna sa credinta dincolo de orice culpa la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare prin care, in anul 1999, a dobandit acest imobil si, pe cale de consecinta, nici la momentul vanzarii catre parata AA M. SRL. Aceasta deoarece, astfel cum s-a retinut din ordonanta din data de 29.04.2008 a PCAB, D.I. a fost in relatii apropiate cu numitul C.R., acela care impreuna cu C.P.B., s-a ocupat de falsificarea actelor care au fost folosite in actiunile de revendicare ce au facut obiectul dosarelor nr. xx92/1999 si xx86/1999 ale Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, finalizate cu pronuntarea unor hotarari judecatoresti prin care C.G.M.B. a fost obligat sa retrocedeze terenurile din Bucuresti, sector 1, C.D. nr.252 -256 si Aleea A. nr. 42 catre numitii F.I. si, respectiv, I.M., ambele terenuri fiind cumparate de D.I. Nu s-a probat, insa, reaua-credinta a cumparatoarei, in sensul ca, in cunostinta de cauza, aceasta a convenit cu vanzatorul transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului altuia, situatie in care s-ar fi putut retine ilicitatea cauzei. Astfel, in timp ce reclamanta nu a probat existenta coniventei frauduloase intre partile actului si nici macar existenta vreunei relatii intre vanzator si cumparatoare, parata a facut dovada lipsei de diligenta a RA-APPS care nu a luat nici o masura pentru a impiedica o noua vanzare.


Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta R.A.A.P.P.S., solicitand admiterea apelului, schimbarea in parte a sentintei de fond .


O prima critica asupra sentintei de fond a vizat gresita aplicare a legii de catre instanta de fond in ceea ce priveste respingerea cererii RA-APPS de introducere in cauza a mostenitorilor defunctei I.M.


Asa cum si instanta de fond a retinut in considerentele sentintei civile nr. 1818/22.10.2013, in sedinta publica de la 16.04.2013, a fost admisa cererea de intregire a cadrului procesual, formulata de RA-APPS, prin care reclamanta a solicitat introducerea in cauza, in calitate de parat, a numitei I.M. - parte la incheierea primului contract de vanzare - cumparare, respectiv vanzator. In urma demersurilor efectuate de RA-APPS in vederea obtinerii adresei de domiciliu pentru citarea acesteia in cauza, prin adresa nr. 3772813/17.05.2013 inregistrata la RA-APPS sub nr. 6281/23.05.2013, Directia pentru Evidenta Persoanelor a incunostintat reclamanta ca parata I.M. era decedata conform actului de deces nr. 2347/14.06.2006. Avand in vedere relatiile obtinute de la Directia pentru Evidenta Persoanelor precum ca parata I.M. este decedata, reclamanta a solicitat instantei introducerea in cauza a mostenitorilor defunctei. Instanta a respins cererea formulata de RA-APPS motivat de faptul ca parata I.M. nu are capacitate procesuala de folosinta, grabindu-se sa admita exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta.


A considerat apelanta-reclamanta ca instanta gresit a respins cererea de introducere in cauza a mostenitorilor, intrucat RA-APPS nu a cunoscut la momentul formularii cererii de chemare in judecata faptul ca parata I.M. este decedata si era o rezolvare necesara din punct de vedere procesual ca mostenitorii paratei defuncte sa fie introdusi in cauza.


Mai mult decat atat, ca o ``consecinta" a refuzului instantei de introducere in cauza a mostenitorilor, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii cererii de constatare a nulitatii contractului de vanzare- cumparare nr. 2760/1999, invocata de parata SC AA M.M. SRL.


O alta critica se refera la solutia gresita a instantei de fond in ceea ce priveste respingerea cererii de probatorii solicitata de RAAPPS si la gresita solutie cu privire la respingerea ca neintemeiata a cererii privind nulitatea contractului de vanzare-cumparare nr. 111/05.03.2009.


Intimata-parata SC AA M.M. SRL a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat.


Prin decizia civila nr. 329A/02.09.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila, a fost admis apelul reclamantei, anulata sentinta apelata, iar cauza a fost trimisa spre rejudecare tribunalului.


Pentru a pronunta aceasta decizie, curtea de apel a retinut ca potrivit art. 134 C. proc. civ., prima zi de infatisare este aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii si ca norma procedurala instituie doua conditii cumulative pentru calificarea unui termen de judecata, ca prima zi de infatisare si anume, ca la acel termen partile sa fie legal citate si sa poata pune concluzii. Pana la acest moment procesual, atat paratul, cat si reclamantul pot sa savarseasca anumite acte de procedura, sub sanctiunea decaderii.


Astfel, potrivit prevederilor art. 132 alin. (1) C. proc. civ., la prima zi de infatisare, instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii.


Plecand de la aceste premise, curtea de apel a constatat, in acord cu tribunalul, ca prima zi de infatisare in fata primei instante de judecata competente, a fost termenul din data de 16.04.2013. Asadar, avand in vedere imprejurarea ca prima zi de infatisare a partilor a fost la data de 16.04.2013, modificarea actiunii sub aspectul cadrului procesual pasiv, in temeiul art. 132 C. proc. civ., solicitata la acea data, de reclamanta-apelanta, in sensul introducerii in cauza si a celeilalte parti contractuale I.M., s-a realizat cu respectarea termenului procedural evocat, fiind in consecinta, in mod legal, admisa de catre instanta de fond . La termenul urmator de judecata, din data de 21.05.2013, in urma relatiilor sosite de la INEP in sensul ca numita I.M. este decedata, reclamanta a precizat ca efectueaza demersuri pentru identificarea mostenitorilor acesteia, in vederea introducerii lor in cauza.


Din punctul de vedere al instantei de apel, aceasta ultima cerere a reclamantei a fost, de asemenea, formulata in limita primei zile de infatisare, intrucat cererea de introducere in cauza a mostenitorilor paratei predecedate in cauza nu putea fi evaluata ca reprezentand o cerere individuala de modificare a actiunii, distincta de cererea de introducere in cauza a numitei I.M. Chiar daca cererea paratei a fost intitulata cerere de introducere in cauza a mostenitorilor, evaluarea acestei cereri prin incidenta art. 243 C. proc. civ. a fost gresita.


Diferenta de tratament procesual intre situatia persoanei decedate inainte de declansarea procesului si cea a partii decedate pe parcursul acestuia o constituie incidenta exceptiei lipsei de capacitate procesuala de folosinta, insa situatia cauzei este una atipica, circumstantiata atat de particularitatea imprejurarii aflarii decesului anterior si a mostenitorilor, de-abia pe parcursul procesului, cat si de existenta diligentelor realizate de catre reclamanta-apelanta in acest sens, careia, astfel, nu ii poate fi reprosata pasivitatea procesuala.


De aceea, curtea de apel a constatat, in temeiul argumentului de analogie (ubi eadem este ratio, ibi eadem solutio esse debet), ca mostenitorii numitei I.M. (identificati in apel, de catre apelanta, ca fiind doar numitul P.A.) beneficiaza de actele procesuale realizate in favoarea autoarei lor, respectiv de atragerea acesteia in proces in termen legal.


Sub un al doilea element,instanta de apel a apreciat ca solutia prezenta de respingere ca tardiva a cererii de introducere in cauza a mostenitorului contravine exigentelor impuse de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dezvoltand pe larg in considerente argumentele prezentate in sustinerea acestei concluzii.


Raportand la circumstantele concrete ale spetei solutia de respingere a actiunii ca inadmisibila pentru nerespectarea principiului unanimitatii, curtea de apel a apreciat ca aceasta limitare afecteaza dreptul in discutie, in substanta sa, neexistand, de asemenea, un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata SC AA M.M. SRL solicitand modificarea deciziei cu consecinta respingerii apelului declarat de reclamanta R.A. - A.P.P.S. si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata .


Recurenta a apreciat ca decizia atacata a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, fiind, astfel, lipsita de temei legal.


Se arata ca intreaga interpretare data de instanta de apel problemei introducerii in cauza a mostenitorilor numitei I.M. este in contradictie flagranta cu intreaga doctrina si jurisprudenta care consacra unanim solutia opusa celei la care s-a oprit instanta de apel.


Astfel, este fara echivoc ca art. 243 C. proc. civ. are in vedere ipoteza in care partea a decedat ulterior sesizarii instantei de judecata, legiuitorul admitand introducerea in cauza a mostenitorilor. In caz contrar, daca paratul era predecedat la momentul sesizarii reclamantul nu avea aceasta posibilitate, solutia legala fiind aceea a respingerii actiunii pentru lipsa capacitatii de folosinta a paratului.


Recurenta a considerat ca in mod gresit instanta de apel a apreciat ca situatia din cauza este atipica, fata de imprejurarea in care reclamanta RA-APPS a aflat despre decesul numitei I.M. Aceasta concluzie este contrara evidentelor faptice care corespund realitatii. Astfel, RA-APPS a avut cunostinta despre Ordonanta data de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti din 29.04.2008 in care se mentiona ca I.M. a decedat, astfel incat inca de la acel moment reclamanta trebuie si putea sa cunoasca pretinsul fapt necunoscut. Singurul demers facut de RA-APPS a fost adresa nr. DS 1377/15.05.2013 cu mult mai tarziu de data la care aceste evenimente ii puteau fi cunoscute.


Astfel, recurenta considera ca apelanta a uzat de drepturile sale litigioase cu rea-credinta, aceasta intarziere fiindu-i deplin imputabila, iar pasivitatea procesuala este sanctionata prin dispozitiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ.


Recurenta a sustinut si ca sunt gresite considerentele instantei de apel prin care se arata ca respingerea actiunii in temeiul exceptiei de inadmisibilitate reprezinta o limitare a dreptului de acces la o instanta, anticipand in mod nepermis solutia unui viitor litigiu cu acelasi obiect in raport cu hotararea ce avea sa fie adoptata in cererea de anulare a actului de vanzare subsecvent.


Astfel, in ceea ce priveste o potentiala lipsa de interes a unei actiuni viitoare, instanta de apel a ignorat particularitatile cauzei, respectiv, existenta a doua contracte de vanzare succesive, buna-credinta a partilor contractante, aspecte care produc consecinte juridice in mod independent. Astfel, situatia contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 111/05.03.2009 a fost analizata in mod corect, iar in aceasta situatie, SC AA M.M. SRL este subdobanditor de buna-credinta cu titlu oneros al imobilului in discutie. Principiul ocrotirii bunei-credinte reprezinta regula fundamentala ce se desprinde pe cale de interpretare din ansamblul normelor de drept civil, iar aceasta garanteaza si protejeaza raporturile juridice generate prin buna-credinta.


Prin urmare, in ipoteza anularii contractului primordial, recurenta pretinde ca se afla in situatia de exceptie a protejarii actului subsecvent incheiat prin buna-credinta. Chiar in aceasta ipoteza fiind, reclamanta isi mentine interesul anularii contractului primordial.


Totodata, recurenta arata ca instanta de apel nu a apreciat corect asupra interdependentei actiunii de anulare simultana a celor doua contracte de vanzare, atunci cand a considerat ca anularea primului contract ar atrage automat anularea actului secund.


Mai mult, considera reclamanta, instanta de apel a apreciat gresit ca respingerea cererii reclamantei ca inadmisibila a intervenit intr-un stadiu avansat al procesului si ca astfel s-a produs o incalcare a dispozitiilor art. 6 din CEDO. Recurenta reitereaza obligatiile stabilite prin art. 129 alin. (1) C. proc. civ. si arata ca durata procesului se datoreaza sesizarii, de catre reclamanta, a unei instante material necompetente, in timp ce in fata tribunalului actiunea a fost solutionata in 11 luni, ceea nu poate fi apreciat ca o durata excesiva a procesului.


Impotriva acestui recurs a formulat intampinare RA-APPS, solicitand respingerea recursului ca nefondat, aratand ca toate considerentele instantei de apel corespund unei corecta aplicari a legii si ca pe parcursul intregului proces reclamanta a dat dovada de interes in solutionarea corecta a cauzei, formuland cererile contestate in limitele cadrului stabilit de legea procesuala, astfel incat nu i se poate reprosa pasivitatea si aplicarea art. 129 alin. (1) C. proc. civ.


Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul promovat de catre parata SC AA M.M. SRL, ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi redate in continuare.


Desi este adevarat ca distinctia intre institutia procesuala a modificarii actiunii prin modificarea cadrului procesual subiectiv - respectiv, a introducerii in cauza a unui nou parat - si cea a introducerii in cauza a mostenitorilor unei parti decedate impune solutii diferite in planul actiunii civile, aceasta nu a fost ignorata de catre instanta de apel prin rezolvarea data in considerente solutiei adoptate.


Daca formularea unei cereri de chemare in judecata a unei persoane predecedate la data sesizarii impune solutia data de art. 41 C. proc. civ., a admiterii exceptiei lipsei capacitatii de folosinta a partii pentru neindeplinirea unei conditii de promovare a actiunii civile, incidenta institutiei introducerii in cauza a mostenitorilor, reglementata de art. 243 C. proc. civ., pleaca de la premisa ca cerinta capacitatii civile a partii a fost indeplinita la data sesizarii, dar partea a decedat pe parcursul solutionarii litigiului.


Inalta Curte confirma astfel punctul de vedere pe larg exprimat de recurenta in expunerea motivelor de recurs, reflectat constant in doctrina si jurisprudenta.


Este, de asemenea, confirmata si solutia preluata de recurenta din doctrina citata, potrivit careia remediul unei actiuni promovate impotriva paratului predecedat la data introducerii cererii de chemare in judecata consta in formularea de catre reclamant a unei cereri modificatoare a cadrului procesual prin chemarea in judecata a mostenitorului, numai in conditiile procedurii reglementate de dispozitiile art. 132 ale Codului procedura civila de la 1865. Aceasta semnifica, mai precis, ca reclamantul poate formula aceasta cerere numai pana la prima zi de infatisare, asa cum este aceasta definita in art. 134 din acelasi cod, nefiind incidente dispozitiile art. 243 C. proc. civ. De la aceasta distinctie a plecat, insa, si curtea de apel in considerentele prezentate, neinfirmand solutiile aratate.


Din punctul de vedere al instantei de apel, pe care Inalta Curte il confirma, RA-APPS a uzat tocmai de procedura modificarii cererii de chemare in judecata, iar nu de institutia introducerii in cauza a mostenitorilor, chiar daca cererea reclamantei a fost altfel intitulata.


Inalta Curte arata ca potrivit art. 84 si art. 129 alin. (5) si (6) C. proc. civ., judecatorii au indatorirea de a clarifica si califica cererile partilor in functie de continutul acestora si intentia lamurita a partilor, si de aceea, in contextul evolutiei litigiului in fata primei instante, actul RA-APPS, intitulat cerere de chemare in judecata a mostenitorilor numitei I.M. a avut, de fapt, semnificatia unei noi modificari a cererii de chemare in judecata . Aceasta modificare a fost succesiva celei dintai si cauzata imediat de imprejurarea ca reclamanta a sesizat, urmare raspunsului Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din 17.05.2013, ca I.M. decedase inca din anul 2006.


Este, in acest context, lipsit de relevanta, in plan procesual, daca RA-APPS putea si trebuia sa cunoasca imprejurarea ca numita I.M. decedase cu mult inainte momentului la care cererea modificatoare a fost formulata, deoarece, sub aspectul incidentei modificarii actiunii, instanta trebuia sa verifice doar daca actul a fost facut in limitele temporale permise de legea de procedura .


Or, la 16.04.2013, cand RA-APPS a solicitat modificarea actiunii prin introducerea in cauza ca parat a numitei I.M., prima instanta a considerat ca procesul se afla la prima zi de infatisare, iar o astfel de cerere ii era permisa reclamantei.


Prin simpla formulare a acestei cereri modificatoare, momentul procesual al primei zile de infatisare nu s-a epuizat atata vreme cat dupa citarea noului parat in proces s-a demonstrat imediat, pana la urmatorul termen de judecata acordat, ca persoana indicata era predecedata, astfel incat introducerea sa in cauza era lipsita de semnificatie in planul raportului de drept procesual.


Semnificatia primei zile de infatisare in dinamica procesului civil in lumina Codului de procedura civila de la 1865 era aceea ca litigiul se caracterizeaza deplin la acel moment sub aspectul elementelor sale: parti, obiect si cauza.


Prin introducerea ca parata in cauza a unei persoane predecedate, scopul primei zile de infatisare, ca moment cu semnificatie procesuala, nu fusese atins, iar acest moment s-a permutat la un termen urmator de judecata (respectiv, 21.05.2013, cand instanta a solutionat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a numitei I.M. si, consecutiv, la 18.06.2013, cand cauza a fost amanata pentru lipsa de procedura pentru 15.10.2013), cand reclamanta a formulat o noua cerere de modificare a actiunii, determinata tocmai de acest incident .


Subliniind ca aceasta a fost si dezlegarea data de instanta de apel problemei de drept deduse judecatii prin motivele de apel, Inalta Curte arata ca nu poate fi vorba despre o confuzie a normelor de drept procesual si de gresita lor aplicare in apel. Astfel, instanta de apel a subliniat ca "mostenitorii au fost chemati in judecata in numele lor propriu", ca parati principali, in locul partii contractante care ar fi stat in proces si care a fost omisa la momentul formularii cererii de chemare in judecata si ca "din acest unghi de vedere cererea de introducere a dumnealor in cauza nu poate fi evaluata decat ca o cerere individuala de modificare a actiunii, distincta de cererea de introducere in cauza a numitei I.M.".


Se poate retine ca sub acest aspect, al modului de prorogare al momentului procesual "prima zi de infatisare", situatia din cauza este una atipica, iar aplicarea normelor de drept procesual a plecat de la ideea eficientei lor efective si a unei bune administrari a procesului in contextul evolutiei sale, iar de aceea respingerea ca tardiva a ultimei cereri modificatoare a fost gresita.


De aceea, aceste critici de recurs ale recurentei SC AA M.M. SRL sunt nefondate, instanta de recurs aratand ca rationamentul instantei de apel a avut la baza o corecta aplicare a legii.


Cu privire la restul considerentelor curtii de apel referitoare la incalcarea exigentelor impuse de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prin respingerea cererii modificatoare ca tardiva, care a dus, pe cale de consecinta, la respingerea cererii de chemare in judecata in privinta primului capat de cerere ca inadmisibila, Inalta Curte arata ca acestea au caracter complementar si nu reprezinta suportul direct al deciziei de anulare a sentintei primei instante sau a dispozitiei de trimitere a cauzei pentru rejudecare la tribunal.


Prin dezlegarile de circumstanta potrivit carora respingerea primului capat de cerere al actiunii ca inadmisibil pentru incalcarea regulii unanimitatii ar putea pune problema, in viitor, a incertitudinii promovarii altei cereri cu acelasi obiect, instanta de apel nu a dezlegat problema solutionarii pe fond a intregului litigiu.


Consecinta anularii totale a sentintei si trimiterea cauzei pentru rejudecarea intregului proces nu a avut in vedere eludarea importantei bunei-credinte a partilor in dinamica si succesiunea contractelor atacate, ci a avut ca temei stransa legatura intre capetele de cerere vizand anularea contractelor de vanzare succesive.


Prin urmare, este lipsita de relevanta in acest stadiu al procesului afirmatia recurentei SC AA M.M. SRL referitoare la lipsa probei relei-credinte a acestei parti la perfectarea contractului autentificat sub nr. 111/05.03.2009, deoarece argumentele instantei de apel nu au urmarit evaluarea valabilitatii contractului din aceasta directie. De altfel, instanta de apel nu a realizat o evaluare proprie a fondului pretentiei deduse judecatii, ci a impus solutia de anulare integrala a sentintei primei instante, data fiind stransa legatura existenta intre capetele de cerere ale actiunii.


Prin urmare, vor fi respinse si criticile recurentei referitoare la ignorarea, prin decizia criticata a instantei de apel, a principiului bunei credinte ca si cauza de salvgardare a actului sinalagmatic succesiv sau ca fundament al exceptiei de la principiul anularii actului subsecvent actului principal anulat.


Pentru aceleasi ratiuni au fost respinse si criticile recurentei referitoare la aprecierile instantei de apel prin care s-a aratat ca admiterea exceptiei inadmisibilitatii primului capat de cerere intr-un stadiu avansat al procedurii a produs o incalcare a garantiilor statuate prin art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, deoarece acestea sunt considerente cu caracter circumstantial si nu reprezinta suportul dispozitivului deciziei atacate care, asa cum s-a aratat, a avut ca fundament gresita solutionare a tardivitatii cererii modificatoare de natura a implica o serie de consecinte .


De aceea, pentru toate argumentele de fapt si de drept aratate, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul declarat de parata SC AA M.M. SRL impotriva deciziei pronuntate in apel.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 606 din 24 februarie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    actiune in constatare    drept procesual civil    capacitate procesuala de folosinta    judecata    nulitate absoluta    introducerea in cauza a mostenitorilor    cerere de chemare in judecata    cerere modificatoare    cerere de chemare in garantie    actiune in revendicare    Apel    Recurs    Codul de procedura civila



Comentează: Efectele cererii de chemare in judecata a unei persoane predecedate la data sesizarii instantei
Alte Speţe

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

RIL admis - sectiile civile ale tribunalelor sunt competente functional sa solutioneze apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii asupra contestatiilor formulate impotriva executarilor silite pornite in temeiul dispozitiilor art. 260 din Legea nr. 207/2015
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Aplicarea in timp a legii darii in plata aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim