Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Tentativa constituie o cauza de reducere a pedepsei ce nu se ia in considerare la stabilirea pedepsei prevazute de lege

Tentativa constituie o cauza de reducere a pedepsei ce nu se ia in considerare la stabilirea pedepsei prevazute de lege

  Publicat: 22 Nov 2015       2651 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Pedeapsa principala privata de libertate,
In conformitate cu dispozitiile art. 114 alin. (2) lit. b) C. pen., fata de minorul care, la data savarsirii infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, se poate lua o masura educativa privativa de libertate - internarea intr-un centru educativ sau internarea intr-un centru de detentie - in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Parti componente ale infractiunii.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazuta in cap. V, t. II, art. 44, C. pen., partea generala,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Potrivit art. 125 alin. (2) C. pen., internarea intr-un centru de detentie se dispune pe o perioada cuprinsa intre 2 si 5 ani, in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea sub 20 de ani si pe o perioada cuprinsa intre 5 si 15 ani, in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.


In acceptiunea dispozitiilor art. 187 C. pen., prin ``pedeapsa prevazuta de lege" se intelege pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.


In raport cu dispozitiile art. 114 alin. (2) lit. b), ale art. 125 alin. (2) si ale art. 187 C. pen., in cazul tentativei la infractiunea de omor prevazuta in art. 32 raportat la art. 188 C. pen., savarsita in timpul minoritatii, instanta poate lua masura educativa privativa de libertate a internarii intr-un centru de detentie, pe o perioada cuprinsa intre 5 si 15 ani, intrucat tentativa constituie o cauza de reducere a pedepsei, care nu se ia in considerare la stabilirea ``pedepsei prevazute de lege", in sensul dispozitiilor art. 114 alin. (2) lit. b) si art. 125 alin. (2) C. pen.


Prin sentinta nr. 649 din 18 decembrie 2013 pronuntata de Tribunalul Giurgiu, Sectia penala, in baza art. 20 raportat la art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 99 si urm. C. pen. anterior si art. 3201C. proc. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul P.N. la 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat.


In baza art. 71 C. pen. anterior, pe durata executarii pedepsei i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. anterior, ca pedeapsa accesorie.


In baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 99 si urm. C. pen. anterior si art. 3201C. proc. pen. anterior, a fost condamnat acelasi inculpat la o luna inchisoare pentru savarsirea infractiunii de port ilegal de arma alba (cutit) in loc public.


In baza art. 71 C. pen. anterior, pe durata executarii pedepsei i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. anterior, ca pedeapsa accesorie.


In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, au fost contopite pedepsele aplicate si s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani inchisoare.


In baza art. 71 C. pen. anterior, pe durata executarii pedepsei i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. anterior, ca pedeapsa accesorie.


In baza art. 861C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului P.N. sub supraveghere si s-a fixat termen de incercare pe o durata de 5 ani, in conditiile art. 110 C. pen. anterior.


S-a facut aplicarea art. 863alin. (1) C. pen. anterior.


In baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere a fost suspendata si executarea pedepsei accesorii.


In drept, s-a apreciat ca fapta inculpatului P.N., care in data de 6 martie 2013, pe fondul geloziei excesive, i-a abordat pe numitii G.N., S.M. si N.A. in Parcul ``A." si l-a lovit pe S.M. cu un cutit pe care-l avea asupra sa, cauzandu-i acestuia o plaga injunghiata penetranta in zona toracica posterioara dreapta, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior si ale infractiunii de port ilegal de arma alba (cutit) in loc public prevazuta in art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991.


In cauza au fost aplicate dispozitiile art. 99 si urm. C. pen. anterior, avandu-se in vedere starea de minorat a inculpatului la data savarsirii faptei, precum si dispozitiile art. 33 lit. a) C. pen. anterior privind concursul de infractiuni .


Anterior inceperii cercetarii judecatoresti, inculpatul P.N. a declarat ca recunoaste savarsirea faptelor pentru care a fost trimis in judecata, asa cum au fost descrise prin rechizitoriu si a solicitat ca judecata sa se faca pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, probe pe care si le-a insusit; nu a solicitat administrarea de noi probe si a declarat ca doreste sa beneficieze de prevederile art. 3201alin. (7) C. proc. pen. anterior privind reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime.


Prin decizia nr. 361 din 20 martie 2014, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I penala, a admis apelul formulat de procuror impotriva sentintei nr. 649 din 18 decembrie 2013 a Tribunalului Giurgiu, Sectia penala


A desfiintat, in parte, sentinta apelata si in fond, rejudecand, a schimbat incadrarea juridica a faptelor in art. 32 C. pen. raportat la art. 188 C. pen. si art. 372 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 113 C. pen.


In baza art. 32 C. pen. raportat la art. 188 C. pen. si art. 372 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 113 C. pen., art. 129 C. pen. si art. 5 C. pen., a aplicat inculpatului P.N. masura educativa privativa de libertate a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 7 ani.


S-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul P.N. impotriva aceleiasi sentinte.


Impotriva acestei decizii a formulat recurs in casatie inculpatul P.N. si, in motivarea acestuia, a criticat hotararea instantei de apel sub aspectul perioadei pentru care s-a dispus masura educativa fata de acesta, apreciind ca, potrivit art. 125 alin. (2) C. pen., internarea intr-un centru de detentie poate fi dispusa pe un interval de la 2 la 5 ani, astfel incat internarea intr-un centru de detentie pe o perioada de 7 ani este nelegala.


Prin incheierea nr. 251/RC din 14 octombrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis, in principiu, cererea de recurs in casatie formulata de inculpatul P.N. impotriva deciziei nr. 361 din 20 martie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala si a trimis cauza in vederea judecarii recursului in casatie.


Analizand recursul in casatie declarat de inculpatul P.N. prin prisma motivului invocat de acesta, art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., ``s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege", Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca este nefondat.


Recurentului P.N., instanta de apel, prin decizia nr. 361 din 20 martie 2014, ca urmare a apelului formulat de procuror (apel declarat in defavoarea inculpatului), i-a aplicat masura educativa privativa de libertate a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 7 ani pentru infractiunea prevazuta in art. 32 raportat la art. 188 C. pen. si in art. 372 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 113 C. pen., art. 129 C. pen. si art. 5 C. pen.


Asa cum rezulta din prevederile art. 188 C. pen., ``uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi . Tentativa se pedepseste."


Art. 372 alin. (1) lit. a) C. pen. sanctioneaza portul sau folosirea fara drept de obiecte periculoase, care se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau amenda.


Ca urmare a intrarii in vigoare a noului Cod penal, in cazul minoritatii este eliminata posibilitatea aplicarii pedepsei inchisorii sau a amenzii si este consacrata exclusiv solutia luarii unei masuri educative fata de minorul care a savarsit o infractiune si care raspunde penal.


In cauza, hotararea primei instante, prin care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa inchisorii de 3 ani a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, a fost atacata de procuror, printre alte motive, solicitandu-se reindividualizarea pedepsei, in sensul aplicarii unei pedepse intr-un cuantum mai mare si a carei executare sa fie in regim de detentie .


Instanta de apel, avand de solutionat un apel, cale devolutiva de atac, declarat in defavoarea inculpatului, a apreciat, raportat si la imprejurarile comiterii faptei, la persoana inculpatului, ca legea noua este legea mai favorabila, aplicandu-i masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 7 ani, cuantum ce a fost stabilit prin raportare la circumstantele reale ale faptei si personale ale inculpatului.


Raportand aceasta solutie la cazul de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., ``s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege", instanta constata ca masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 7 ani nu este aplicata in alte limite decat cele prevazute de lege (5-15 ani este perioada prevazuta in art. 125 alin. 2 C. pen. pentru luarea masurii educative a internarii intr-un centru de detentie).


Conform art. 114 alin. (2) lit. b) C. pen., in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata, se poate dispune fata de minor o masura educativa privativa de libertate.


Prin ``pedeapsa prevazuta de lege" se intelege, conform art. 187 C. pen., pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. In consecinta, chiar daca minorul a savarsit infractiunea in forma tentativei, daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata este inchisoare de 7 ani sau mai mare (in cazul infractiunii de omor prevazuta in art. 188 C. pen. pedeapsa este de la 10-20 ani), instanta poate lua fata de minor o masura educativa privativa de libertate.


Dispozitiile art. 125 C. pen. reglementeaza masura educativa privativa de libertate a internarii intr-un centru de detentie ce consta in internarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor, cu regim de paza si supraveghere, in cadrul careia urmeaza programe intensive de reintegrare sociala, precum si programe de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor minorilor.


Potrivit art. 125 alin. (2) C. pen., perioada pentru care se dispune internarea intr-un centru de detentie este cuprinsa intre 2 si 5 ani, in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea sub 20 de ani si intre 5 si 15 ani, in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viata (de exemplu, infractiunea de omor prevazuta in art. 188 C. pen., retinuta in sarcina inculpatului, pentru care legea prevede maximul special al pedepsei inchisorii de 20 de ani).


Fata de cele retinute, constatand ca inculpatul P.N. a savarsit infractiunea de omor, prevazuta in art. 188 C. pen., in forma tentativei, instanta putea lua fata de acesta masura educativa privativa de libertate (conform art. 114 alin. 2 lit. b C. pen.) a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada cuprinsa intre 5 si 15 ani (art. 125 alin. 2 C. pen.).


Astfel, perioada internarii intr-un centru de detentie, stabilita de instanta de control judiciar, de 7 ani, se incadreaza in limitele prevazute in art. 125 alin. (2) C. pen. (5-15 ani), motiv pentru care nu se poate sustine ca este aplicata in afara limitelor prevazute de lege.


Cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., invocat de recurentul inculpat, este corespondentul fostului art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. anterior, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013. Drept urmare, jurisprudenta referitoare la acest caz de casare poate fi valorificata pentru a stabili incidenta cazului de recurs in casatie prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. Din aceasta perspectiva, se constata ca pot fi incadrate in dispozitiile legale mentionate erorile care se produc in legatura cu aplicarea pedepsei de catre instanta de fond prin stabilirea unei pedepse neprevazuta de lege sau prin depasirea limitelor legale .


Astfel, orice critici sau constatari care ar viza gresita aplicare a dispozitiilor tranzitorii din noua lege, respectiv a legii penale mai favorabile, care nu se raporteaza la pedepsele aplicate in alte limite decat cele prevazute de lege, nu pot fi analizate, recursul in casatie fiind o cale de atac extraordinara ce poate fi exercitata doar in cazuri exceptionale si numai pentru anumite motive de nelegalitate.


Fata de cele retinute, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul in casatie declarat de inculpatul P.N. impotriva deciziei nr. 361 din 20 martie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 55/RC din 10 februarie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    drept penal    minoritate    masura educativa privativa de libertate    internarea intr-un centru de detentie    tentativa    pedeapsa prevazuta de lege    omor calificat    elementele constitutive ale infractiunii    cercetarea judecatoreasca    apel    recurs in casatie    Codul penal    Codul de procedura penala



Comentează: Tentativa constituie o cauza de reducere a pedepsei ce nu se ia in considerare la stabilirea pedepsei prevazute de lege
Alte Speţe

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

RIL admis - sectiile civile ale tribunalelor sunt competente functional sa solutioneze apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii asupra contestatiilor formulate impotriva executarilor silite pornite in temeiul dispozitiilor art. 260 din Legea nr. 207/2015
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consimtamantul inculpatului la prestarea unei munci in folosul comunitatii inainte de stabilirea vinovatiei – intre protectia impotriva muncii fortate si antepronuntarea judecatorului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor