Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » ICCJ. Motivele dezlegarii chestiunii de drept ref. la concedierea pentru inaptitudine fizica sau psihica a salariatului

ICCJ. Motivele dezlegarii chestiunii de drept ref. la concedierea pentru inaptitudine fizica sau psihica a salariatului

  Publicat: 31 May 2016       2631 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
A fost promulgat la 11.09.1865
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.

In vigoare de la data de 26.05.2016


In Monitorul Oficial nr. 399 din data de 26.05.2016, Partea I, a fost publicata Decizia nr. 7/2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la modul de interpretare a dispozitiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, privind concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului, respectiv:


``Ce se intelege prin decizie a organelor de expertiza medicala prin care se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, in corelare cu dispozitiile art. 30-33 din Hotararea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 17 pct. VIII B lit. v) si pct. 4 al ultimului alineat din capitolul III din Regulamentul de organizare si functionare a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, aprobat prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.078/2010?".


Pronuntandu-se asupra chestiunii de drept ce s-a solicitat a fi dezlegata, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca:


"In interpretarea dispozitiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin decizie a organelor de expertiza medicala (prin care se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului) se intelege rezultatul evaluarii medicului specialist de medicina muncii privind aptitudinea in munca, constand in fisa de aptitudine, necontestata sau devenita definitiva dupa contestare, prin emiterea deciziei de catre entitatea cu atributii legale in acest sens."


Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a retinut ca textul art. 61 lit. c) din Codul muncii vizeaza inaptitudinea intervenita pe parcursul executarii contractului de munca, si nu cea manifestata de catre persoana cu prilejul angajarii.


Astfel, este avuta in vedere situatia salariatului caruia i s-a redus pe parcurs capacitatea de exercitiu biologic, iar postul ocupat ii afecteaza performantele profesionale.


In decizia Inaltei Curti s-a aratat, cu titlu de exemplu, anumite cazuri de inaptitudine medicala, cum ar fi:


- reducerea acuitatii unuia sau mai multor simturi, anume a celor de care salariatul se slujeste in activitatea sa;


- pierderea indemanarii, in cazul profesiilor in care aceasta calitate este necesara;


- tulburari ale reflexelor, in cazul persoanei care desfasoara activitate de interventie rapida si precisa (conducatori auto, piloti, controlori de trafic etc.);


- scaderea memoriei;


- afectiuni psihice care duc la pierderea concentrarii, a capacitatii de rezistenta la factori de stres, daca specificul muncii cere calm si stapanire de sine (relatii cu publicul, cadre didactice);


- diferite afectiuni de natura fizica (anchilozarea unui brat, hernie);


- incetinirea executarii lucrarilor manuale, cu consecinta imposibilitatii respectarii termenelor de predare;


- boli transmisibile (spre exemplu, dermatologice) care nu pot fi tratate corespunzator si in termen util (in cazul lucratorilor din alimentatie publica sau servicii de coafura, cosmetice) etc.


S-a retinut ca aptitudinea medicala stabilita de medicul de medicina muncii vizeaza doar un anumit post ocupat de salariat, angajatul nefiind expertizat sub aspectul capacitatii/incapacitatii generale de munca .


Deoarece medicul de medicina muncii este cel care supravegheaza starea de sanatate a angajatilor, avizul medical dat de acesta (avand la baza fisa de expunere la riscuri profesionale, istoricul medical al angajatului, examinarile medicale periodice efectuate) are o importanta majora in ceea ce priveste continuarea sau nu a activitatii angajatului in acel loc de munca .


Inalta Curte a retinut ca, desi dispozitiile art. 61 lit. c) din Codul muncii nu determina in mod expres organele de expertiza medicala care constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, in cazul concedierii intemeiate pe dispozitiile art. 61 lit. c) din Codul muncii se va avea in vedere, in primul rand, legislatia specifica din domeniul supravegherii sanatatii lucratorilor (Hotararea Guvernului nr. 355/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 418/2014, cu modificarile si completarile ulterioare), care statueaza ca medicul specialist de medicina muncii, prin avizul dat, este cel care are dreptul si obligatia de a stabili daca angajatul este apt sau inapt medical pentru un anumit post.


Astfel, din interpretarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 418/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu prevederile art. 8 si 9 din Hotararea Guvernului nr. 355/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, redate anterior, rezulta ca medicul de medicina muncii este organul specializat care stabileste aptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului pentru un anumit loc de munca .


In afara controalelor medicale pe care le realizeaza la angajarea in munca, periodic sau la reluarea activitatii, medicul de medicina muncii poate solicita si alte investigatii de specialitate, decizia finala in urma acestor examinari medicale apartinand insa medicului specialist de medicina muncii.


Curtea a retinut ca aceasta solutie rezulta explicit si din dispozitiile art. 12 din Hotararea Guvernului nr. 355/2007, astfel cum a fost modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 1.169/2011, coroborat cu prevederile art. 22 lit. e) si art. 30 din acelasi act normativ.


Spre deosebire de forma initiala a art. 12 din Hotararea Guvernului nr. 355/2007, care prevedea la alin. (2) ca "Toate cazurile de inaptitudine medicala permanenta vor fi rezolvate de catre medicii de medicina muncii in colaborare cu medicii de expertiza capacitatii de munca, care se vor informa reciproc asupra rezolvarii situatiei de fapt", ulterior modificarii intervenite prin Hotararea Guvernului nr. 1.169/2011, alin. (2) al art. 12 a fost abrogat, astfel incat, conform reglementarii legale in vigoare, unicul organ specializat in emiterea si completarea fisei de aptitudine a salariatului a ramas medicul de medicina muncii.


De asemenea, medicul de medicina muncii are competenta de a propune angajatorului schimbarea locului de munca, potrivit art. 189 alin. (2) din Codul muncii, etapa prealabila concedierii intemeiate pe inaptitudine, conform art. 64 alin. (1) din acelasi act normativ.


Un alt argument avut in vedere la definirea sintagmei "decizie a organelor de expertiza medicala" priveste procedura de contestare a concluziilor medicale ale medicului specialist de medicina muncii, cuprinse in actul intocmit la examinare, procedura prevazuta la art. 30-33 din Hotararea Guvernului nr. 355/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.


Astfel, potrivit art. 30 si 31 din actul normativ mentionat, persoana examinata poate contesta rezultatul dat de catre medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea in munca, contestatia adresandu-se autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, in termen de 7 zile de la primirea fisei de aptitudine in munca .


Procedural, contestatia se solutioneaza de o comisie formata din 3 medici specialisti de medicina muncii, care convoaca partile implicate in termen de 21 de zile de la data primirii contestatiei, conform art. 32. Decizia comisiei se consemneaza intr-un proces-verbal si se comunica in scris persoanei examinate medical, potrivit dispozitiilor art. 33.


Din analiza argumentelor expuse anterior se constata ca este suficient ca in cauza sa se intocmeasca fisa de aptitudine de catre medicul specialist de medicina muncii, necontestata de lucrator, din care sa rezulte ca angajatul nu mai are aptitudinea necesara pentru locul de munca ocupat, si, neavand locuri de munca vacante compatibile cu aptitudinea sa in munca, in conditiile art. 64 alin. (1) si (2) din Codul muncii, angajatorul va proceda la concedierea angajatului in baza dispozitiilor art. 61 lit. c) din Codul muncii.


Inalta Curte a retinut ca aceeasi concluzie este valabila si in ipoteza in care evaluarea realizata de medicul specialist de medicina muncii ar fi contestata, iar prin decizia medicala pronuntata in conditiile art. 33 din Hotararea Guvernului nr. 355/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, s-ar respinge contestatia persoanei examinate.


Expertizarea inaptitudinii fizice si/sau psihice a salariatului la care se refera art. 61 lit. c) din Codul muncii nu trebuie confundata cu expertizarea capacitatii de munca, ce se adreseaza persoanelor care apeleaza la sistemul asigurarilor sociale de sanatate si a carei constatare atrage incetarea de drept a contractului de munca, in temeiul art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.


Inaptitudinea fizica sau psihica a salariatului nu vizeaza intreaga incapacitate de munca a acestuia si pentru alte locuri de munca, ci numai pentru cea strict legata de locul de munca ocupat de salariat, conform fisei de expunere la riscuri profesionale si tinand cont de conditiile de lucru, coroborat cu starea de sanatate in munca .


Prevederile art. 17 pct. VIII B lit. v) si pct. 4 al ultimului alineat din cap. III din Regulamentul de organizare si functionare a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, aprobat prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.078/2010, reglementeaza cadrul organizatoric si de functionare a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, dar nu contin reglementari cu privire la procedura de constatare a aptitudinii fizice si/sau psihice a salariatilor.


Astfel, dispozitiile enuntate fac referire la expertize realizate de directiile de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, prin compartimentul de evaluare a factorilor de risc din mediul de viata si munca, in cadrul caruia functioneaza si un colectiv cu activitate specifica de medicina muncii, dar aceste expertize se efectueaza la cererea tertilor, avand drept obiectiv evaluarea factorilor de risc din mediul de viata si munca, iar atributiile specifice ale colectivului de medicina muncii vizeaza strict domeniul supravegherii in sanatate publica, distinct de domeniul supravegherii sanatatii angajatilor, reglementat in mod expres prin Hotararea Guvernului nr. 355/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 418/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.


In conditiile aratate, desi terminologia utilizata in redactarea prevederilor regulamentare analizate este apropiata celei utilizate de legiuitor in redactarea art. 61 lit. c) din Codul muncii, se observa ca expertizele la care se face trimitere prin cele doua texte de lege in discutie au obiective diferite, prin prisma atributiilor specifice care revin medicului specialist de medicina muncii intr-un anumit domeniu de activitate .


Faptul ca medicul de medicina muncii este, conform art. 6 din Legea nr. 418/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, consilier al angajatorului si al reprezentantilor angajatilor in probleme de promovare a sanatatii in munca, iar in situatia in care, in cadrul unei unitati economice este organizat cabinet de medicina muncii, potrivit art. 44 din legea mentionata, medicul este subordonat angajatorului pe linie administrativa, nu constituie elemente de natura a inlatura atributiile specifice ale medicului de medicina muncii in domeniul supravegherii sanatatii angajatilor, concretizate in stabilirea aptitudinii in munca cu ocazia oricarei examinari medicale (art. 8 din lege).


In concluzie, fata de argumentele ce preceda, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat ca prin decizie a organelor de expertiza medicala (prin care se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului) se intelege rezultatul evaluarii medicului specialist de medicina muncii privind aptitudinea in munca, constand in fisa de aptitudine, necontestata sau devenita definitiva dupa contestare, prin emiterea deciziei de catre entitatea cu atributii legale in acest sens.


Decizia este obligatorie din data de 26.05.2016


Prelucrat de Avocat Andrei-GheorgheGherasim , Colaborator Cabinet de Avocat "Predut Marius-Catalin"




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    dezlegarea unei chestiuni de drept    concedierea salariatului pe motiv de inaptitudine fizica/psihica    art. 61 lit. c din Codul muncii



Comentează: ICCJ. Motivele dezlegarii chestiunii de drept ref. la concedierea pentru inaptitudine fizica sau psihica a salariatului
Alte Speţe

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

RIL admis - sectiile civile ale tribunalelor sunt competente functional sa solutioneze apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii asupra contestatiilor formulate impotriva executarilor silite pornite in temeiul dispozitiilor art. 260 din Legea nr. 207/2015
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor