Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Principiul non reformatio in pejus. Rejudecarea apelului dupa casare

Principiul non reformatio in pejus. Rejudecarea apelului dupa casare

  Publicat: 28 Dec 2016       424 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Potrivit principiului „non reformatio in pejus”, consacrat in art. 296 teza a II-a C.proc.civ., in cazul casarii cu trimiterea cauzei spre rejudecare, drepturile recunoscute, prin hotararea recurata, in beneficiul partii care a declarat recurs, raman dobandite in raport cu partea care, prin neatacarea hotararii, le-a acceptat ca atare. Instanta care rejudeca litigiul dupa casare are libertatea de apreciere a situatiei de fapt, dar prin hotararea data nu poate inrautati situatia partii care a obtiunut casarea.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Suprafata locativa pentru care nu s-a incheiat un contract de inchiriere ori care, datorita incetarii efectelor unui asemenea contract sau intervenirii unor imprejurari,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Vezi Coproprietate, Drept de proprietate comuna.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Parte dintr-un proces
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Situat in afara terenului construit al unei localitati. In afara planului general de situatie al unei localitati.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Astfel, in contextul in care, in rejudecarea apelului ca efect al admiterii recursului declarat doar de reclamanta, actiunea in revendicare a fost respinsa ca urmare a admiterii exceptiei de inadmisibilitate, instanta a pronuntat o hotarare nelegala, de vreme ce, prin sentinta tribunalului, aceasta exceptie invocata de parat fusese respinsa, cauza fiind solutionata in fond, aspect in legatura cu care paratul nu a formulat apel. In aceste circumstante, exceptia de inadmisibilitate a actiunii axata pe aceeasi argumentatie avuta in vedere la instanta de fond, nu mai putea fi repusa in discutie de catre instanta de rejudecare ce fusese investita numai prin apelul reclamantei, deoarece se opunea principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac.


Prin actiunea inregistrata la data de 25.08.2008 la Judecatoria Ploiesti, reclamanta A. a chemat in judecata pe parata Comuna Draganesti, prin primar solicitand instantei sa dispuna obligarea paratei sa lase in deplina proprietate si posesie imobilul compus dintr-un teren de 50 ha arabil si doua constructii.


In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca sotul sau, defunctul B. a fost mostenitorul numitilor D. si C., care au detinut in proprietate imobilele in litigiu preluate abuziv de catre stat in baza Decretului nr. 83/1949, motiv pentru care parata are obligatia sa-i predea in deplina proprietate si posesie aceste imobile.


Prin sentinta civila nr. 8243 din 29.09.2008 a Judecatoriei Ploiesti, a fost admisa exceptia necompetentei materiale a instantei si s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Prahova, motivandu-se ca valoarea obiectului cererii este de peste 500.000 lei, caz in care competenta de solutionare in prima instanta a actiunii revine in exclusivitate Tribunalului


Prahova, in raza careia se afla imobilele in litigiu.


La data de 17.05.2010, parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptiile inadmisibilitatii actiunii intrucat reclamanta are posibilitatea valorificarii drepturilor sale pe calea Legii nr.10/2001 si nicidecum a dreptului comun, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, deoarece nu a facut dovada unui drept de proprietate asupra imobilelor in litigiu, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, motivat de faptul ca imobilul in litigiu a fost restituit in baza Legii nr.1/2000, numitei E., caz in care parata nu se afla in posesia imobilelor solicitate de catre reclamanta.


La data de 14.09.2010, reclamanta si-a precizat actiunea, solicitand revendicarea imobilelor compuse din teren in suprafata de 750 ha si constructii, respectiv un conac cu 18 camere, cladiri de administratie, de servitori, o sera, un bordei pentru motor de udat apa, 5 cotete de pasari, un garaj, o porcarie, un patul, o fierarie, o ghereta pentru tractoare, o magazie, un grajd mic, o moara de apa.


In sedinta publica din 14.09.2010, exceptiile invocate de parata au fost puse in discutia partilor, exceptii care au fost unite cu fondul deoarece s-a impus administrarea de probe care erau comune fondului cauzei.


Prin sentinta civila nr. 2174 din 04.10.2011 pronuntata de Tribunalul Prahova, Sectia I civila au fost respinse exceptiile inadmisibilitatii actiunii, a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si a lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, invocate de aceasta din urma. Totodata, instanta a respins actiunea reclamantei, astfel cum a fost precizata, ca neintemeiata.


Tribunalul a retinut ca, potrivit actelor de stare civila depuse la dosar, respectiv certificate de botez, extrase de la Arhivele Nationale din anul 1949, proces-verbal din 16.03.1949, fise de inventar, certificat din 2.03.1942, adrese din perioada 1946 - 1948, referatul din 19.11.1947, avizul nr. x/1946, borderourile depuse la dosar, hotararea din 12.04.1962, reclamanta a fost casatorita cu numitul B., fiul numitilor D., decedat in 1930 si C., decedata in anul 2000. Numitul D. a dobandit in timpul vietii, in coproprietate, alaturi de alti mostenitori ai familiei, mosia in suprafata de 750 ha teren, impreuna cu constructiile amplasate pe aceasta, reprezentand conac, magazii, grajduri, etc., caz in care, la data de 19.11.1947, in urma aplicarii Legii agrare, s-a expropriat de la numita F., un teren de 750 ha, expropriere considerata valabila in urma contestarii de catre aceasta din urma.


Totodata, in baza actelor mentionate, a proceselor-verbale din 18.09.1945, din 29.01.1946,


extraselor de la Arhivele Nationale depuse la dosar, adresei din 30.10.1946, la data de 18.09.1945, 29.01.1946, s-a procedat la exproprierea de la numitii F., G. si B., a bunurilor imobile situate in judetul Prahova, constand in mosie, compusa dintr-un teren de 750 ha si toate constructiile amplasate pe acesta, iar la data de 16.03.1949, s-a procedat la exproprierea terenurilor in suprafata totala de 50 ha, apartinand mostenitorilor F., in urma aplicarii Decretului nr.83/2.03.1949.


Potrivit raportului de expertiza tehnica in constructii, inclusiv completare, reiese ca, in prezent, pe teren se afla amplasata o constructie avand 10 camere, 2 sali din zid acoperita cu tigla si etaj, aflata in stare avansata de degradare cu o valoare de 244.997 lei la data preluarii, in 1945, in prezent valoare zero, iar restul constructiilor pretinse de reclamanta a fi proprietatea sa, nu au putut fi identificate in conditiile in care, pe terenul pretins de reclamanta a fi proprietatea sa, se afla constructii dobandite de terte persoane .


Din raportul de expertiza tehnica topometrica a reiesit ca terenul in litigiu solicitat initial de catre reclamanta de 50 ha a putut fi identificat, iar o parte din acest teren, in suprafata de 6.206 mp, pct. Z. ar reprezenta o parcela care ar face parte din fosta mosie, parcela pe care se afla o constructie si o anexa in stare avansata de degradare.


De asemenea, in conformitate cu punctul de vedere exprimat de expertul topometrist Y., terenul in litigiu solicitat de catre reclamanta, in suprafata totala de 75o ha, nu a putut fi identificat, neexistand acte care sa permita identificarea corecta si reala a suprafetei revendicata de catre reclamanta.


Prin contractul de vanzare cumparare din 1.03.2007, SC K. SA a vandut in indiviziune si cote egale de cate 1/3, numitilor H., L., M., imobilele compuse dintr-un teren de 97.530 mp si constructii amplasate pe aceasta suprafata .


In baza deciziei civile nr. 320 din 20.11.2003 a Curtii de Apel Ploiesti, ramasa irevocabila, in urma respingerii recursului, a fost admis apelul declarat de numita E. impotriva sentintei civile nr. 541/2002 a Tribunalului Prahova, in contradictoriu cu SC K. SA, a fost anulata sentinta, cu evocarea fondului, in urma caruia a fost anulata decizia nr.15/2001, in sensul ca s-a dispus restituirea in natura de catre societatea respectiva, in favoarea numitei E. a unei constructii in suprafata de 187,5 mp identificata in urma raportului de expertiza tehnica, amplasata pe un teren de 18.193 mp. In temeiul hotararii nr. 2120/2000, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in urma aplicarii Legii nr. 1/2000, in favoarea numitei E., asupra unui teren de 11.100 mp ce a reprezentat sediul societatii sus mentionate, imobil preluat de catre stat in urma aplicarii Decretului nr. 83/1949.


A mai invederat prima instanta ca dispozitiile art. 1, 2 lit. a) din Legea nr. 10/2001, modificata, stipuleaza ca imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 06.03.1945 - 22.12.1989, se restituie in natura sau in echivalent, cand restituirea in natura nu mai este posibila, prin imobile preluate in mod abuziv intelegandu-se, printre altele, imobilele nationalizate prin Decretul nr. 92/1950, Legea nr. 119/1948, precum si prin alte acte normative de nationalizare.


De asemenea, dispozitiile art. 555 si urm. C.civ. prevad ca dreptul de proprietate presupune exercitarea, in mod exclusiv, absolut si perpetuu, de catre titularul unui asemenea drept, cu privire la imobilul pe care il detine, a urmatoarelor prerogative: dreptul de a poseda, folosi bunul potrivit destinatiei sale, dreptul de a-i culege fructele sau productele, dreptul de a dispune de bun prin instrainare sau consumare. Tribunalul a retinut, asadar, ca din analiza probelor administrate in cauza, a rezultat ca numitii F., G. si B. ar fi dobandit in timpul vietii, in coproprietate, mosia, in suprafata de 750 ha teren, impreuna cu constructiile amplasate pe aceasta, reprezentand conac, magazii, grajduri, etc., caz in care, la data de 19.11.1947, in urma aplicarii Legii agrare, s-a expropriat de la numita F., un teren de 750 ha, iar la data de 16.03.1949, s-a procedat la exproprierea terenurilor in suprafata totala de 50 ha, apartinand mostenitorilor F., in urma aplicarii Decretului nr. 83/1949.


Ca atare, atat timp cat imobilele in litigiu, constand in terenuri in suprafata totala de 750 ha si constructiile amplasate pe aceste terenuri (conac, magazii, grajduri, etc.), au fost preluate de catre stat cu ocazia unor exproprieri in perioada 1947-1949, de la numita F., inseamna ca, in realitate, la data exproprierii acestor imobile, titulara dreptului de proprietate asupra imobilelor in litigiu era numita F. si nicidecum sotul reclamantei, respectiv B., mai ales ca niciunul dintre expertii topo desemnati in cauza, nu au putut identifica terenurile in litigiu de 750 ha, solicitate de catre reclamanta in prezenta cauza.


De altfel, toate probele administrate in cauza atesta ca imobilele in litigiu nu au fost niciodata


in proprietatea exclusiva a numitului B., fiind dobandite, initial, in indiviziune, dupa care au ramas in proprietatea exclusiva a numitei F., motiv pentru care s-a procedat la preluarea imobilelor de catre stat de la aceasta din urma, caz in care reclamanta nu a facut dovada dobandirii unui drept de proprietate exclusiv asupra imobilelor in litigiu de pe urma sotului sau, numitul B., astfel incat aceasta nu poate pretinde obligarea paratei sa-i lase in deplina proprietate si pasnica posesie imobilele in litigiu.


Mai mult chiar, nu exista nicio dovada la dosar ca imobilele in litigiu, inclusiv terenul de 750 ha, s-ar afla in posesia efectiva a paratei pentru ca reclamanta sa fie indreptatita sa le solicite de la parata, iar in speta, reclamanta nu a facut dovada ca terenul de 750 ha nu ar fi facut obiectul legilor fondului funciar pentru a putea deveni aplicabile dispozitiile dreptului comun.


Sustinerile reclamantei ca imobilele in litigiu ar fi apartinut sotului sau, numitul B., fiind dobandite in proprietate de catre acesta de pe urma autorilor sai, D. si C. si ca imobilul constructie identificat de expertul constructor, reprezentand conac, a apartinut defunctului B., nu au fost avute in vedere, deoarece toate probele administrate in cauza demonstreaza ca sotul reclamantei a dobandit, la un moment dat, un drept de coproprietate asupra imobilelor constituind mosia, drept care, ulterior, a revenit in exclusivitate numitei F., de la care s-au preluat, efectiv, toate imobilele, iar in speta nu exista nicio dovada privind detinerea in posesie de catre parata a constructiei susmentionate, fiind un imobil aflat intr-o stare avansata de degradare, existenta unei identitati intre vechiul conac al familiei si constructia identificata de catre expertul constructor.


Prin urmare, instanta, avand in vedere aceste considerente si constatand ca reclamanta nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra imobilelor in litigiu, tinandu-se seama de dispozitiile art.555 si urm. C.civ. in materia proprietatii, a respins actiunea precizata in totalitate, ca neintemeiata.


De asemenea, instanta a respins exceptiile inadmisibilitatii actiunii, a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, a lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, deoarece, pe de o parte, in conditiile in care reclamanta pretinde un drept de proprietate asupra imobilelor in litigiu, aceasta are, in principiu, calitate procesuala activa, avand dreptul sa promoveze o actiune in revendicare pe cale judecatoreasca, in scopul valorificarii pretentiilor acesteia, iar parata are, in principiu, calitate procesuala pasiva, atat timp cat reclamanta pretinde ca poseda imobilele in litigiu in calitate de unitate administrativ teritoriala.


La data de 16.12.2011, Tribunalul Prahova a admis cererea formulata de petentul Y., in contradictoriu cu intimata A. si a dispus ca intimata sa vireze in contul Biroului de Expertize Prahova, suma de 659,21 lei, cu titlu de onorariu de expert, reprezentand cheltuieli de deplasare si alte cheltuieli suportate de petent.


Impotriva sentintei nr. civile nr. 2174 din 4.10.2011 si a incheierii din 16.12.2011, ambele pronuntate de Tribunalul Prahova, Sectia I civila, a declarat recurs reclamanta.


Prin incheierea din data de 9.05.2012, Curtea de Apel Ploiesti a dispus recalificarea caii de atac drept apel, fata de obiectul cauzei dedus judecatii, valoarea litigiului si avand in vedere dispozitiile art.2821 si art. 282 alin.(1) C.proc.civ.


Prin decizia nr. 515 din 2.04.2015, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I civila a fost respins, ca nefondat, apelul reclamantei declarat impotriva sentintei civile nr. 2174/2011 cat si a incheierii din 16.12.2011, ambele pronuntate de Tribunalul Prahova.


Instanta de apel a retinut ca s-a sustinut de catre reclamanta ca F., G. si B. ar fi dobandit in timpul vietii, in coproprietate, mosia in suprafata de 750 ha teren, impreuna cu constructiile amplasate pe aceasta, reprezentand conac, magazii, grajduri, etc., caz in care, la data de 19.11.1947, in urma aplicarii Legii agrare, s-a expropriat de la numita F., un teren de 750 ha.


La data de 16.03.1949, se sustine ca s-a procedat la exproprierea terenurilor in suprafata totala de 50 ha, apartinand mostenitorilor F., in urma aplicarii Decretului nr. 83/1949.


A mai invederat Curtea ca, niciunul dintre expertii topo desemnati in cauza, nu au putut identifica terenurile in litigiu de 750 ha, solicitate de catre reclamanta in prezenta cauza, de pe urma lui F. si B. In plus, toate probele administrate in cauza, atesta ca imobilele in litigiu nu au fost niciodata in proprietatea exclusiva a numitului B., fiind dobandite, initial, in indiviziune, dupa care au ramas in proprietatea exclusiva a numitei F., motiv pentru care s-a procedat la preluarea imobilelor de catre stat de la aceasta din urma, caz in care reclamanta nu a facut dovada dobandirii unui drept de proprietate exclusiv asupra imobilelor in litigiu de pe urma sotului sau, numitul B., astfel incat aceasta nu poate pretinde obligarea paratei sa-i lase in deplina proprietate si pasnica posesie imobilele in litigiu.


S-a avut in vedere ca nu exista nicio dovada la dosar ca imobilele in litigiu s-ar afla in posesia efectiva a paratei si ca terenul de 750 ha nu ar fi facut obiectul legilor fondului funciar. Expertul nu a putut identifica imobilul solicitat de catre recurent. Mai mult decat atat, Comuna Draganesti a invederat ca intreaga sa suprafata a fost retrocedata in baza legilor fondului funciar, mai putin 212 ha care, insa, nu au fost trecute in domeniul public al comunei, aratand ca printre expropriati nu figureaza si B.


Asa fiind, Curtea de apel a constatat ca reclamanta nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra imobilelor in litigiu, incat, tinandu-se seama de dispozitiile art.555 si urm. C.civ. in materia proprietatii, a considerat ca, in mod corect, prima instanta a respins actiunea precizata in totalitate, ca neintemeiata.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, fiind invocate motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 305 pct. 5, 7 si 8 C.proc.civ.


Prin decizia civila nr. 1844 din 24.09.2015, pronuntata de Inalta Curtea de Casatie si Justitie, Sectia I civila, a fost admis recursul declarat de reclamanta, a fost casata decizia recurata si a fost trimisa cauza spre rejudecare instantei de apel, instanta de recurs retinand ca hotararea recurata este nelegala din perspectiva art. 304 pct. 7 C.pr.civ.


S-a avut in vedere ca, exercitand controlul judiciar din perspectiva acestui caz de modificare a hotararii, Inalta Curte porneste de la premisa ca dispozitiile art. 304 pct. 7 C.proc.civ. trebuie interpretate prin raportare la prevederile art. 261 pct. 5 C.proc.civ.


Art. 261 pct. 5 C.proc.civ. reglementeaza obligatia instantei de a arata, in considerentele hotararii sale, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si motivele pentru care au fost inlaturate cererile partilor. In aplicarea acestor dispozitii legale, instanta este obligata sa motiveze solutia pronuntata sub aspectul fiecarui capat de cerere .


Tot astfel, din perspectiva art. 261 pct. 5 C.proc.civ. raportat la art. 295 C.proc.civ. este nelegala nepronuntarea instantei de apel asupra uneia din criticile formulate prin motivele de apel.


Verificand decizia recurata, Inalta Curte a constatat ca instanta de apel a justificat solutia de respingere a apelului declarat in cauza de reclamanta prin reproducerea unor paragrafe din considerentele hotararii primei instante. De asemenea, instanta de apel nu a aratat care sunt propriile argumente care fundamentau o anumita dezlegare a cauzei si care justificau admiterea, respectiv inlaturarea apararilor si a sustinerilor partilor in litigiu.


Ca atare, omisiunea instantei de apel de a arata, in acord cu exigentele art. art. 261 pct. 5 C.proc.civ., care sunt considerentele pentru care a apreciat ca se impune respingerea apelului declarat in cauza impotriva hotararii pronuntate de prima instanta, multumindu-se a reproduce considerentele sentintei apelate, fara a raspunde criticilor formulate de reclamanta prin motivele de apel, echivaleaza cu o necercetare a fondului care face imposibila pentru instanta de recurs exercitarea controlului judiciar.


Prin urmare, in temeiul art. 312 alin. (3) si (5) C.proc.civ., Inalta Curte a stabilit ca, in rejudecare, instanta de apel va aprecia asupra incidentei in cauza a deciziei in interesul Legii nr. 33/2008, prin care Inalta Curte a analizat problema existentei unei optiuni intre aplicarea legii speciale, care reglementeaza regimul imobilelor preluate abuziv in perioada de referinta si aplicarea dreptului comun in materia revendicarii, si anume Codul civil, precum si a hotararii pilot pronuntata in cauza Atanasiu si altii c. Romaniei, prin care Curtea Europeana a retinut ca existenta unui ``bun actual`` in patrimoniul unei persoane este in afara oricarui dubiu daca, printr-o hotarare definitiva si executorie instantele i-au recunoscut acesteia calitatea de proprietar si daca in dispozitivul hotararii ele au dispus in mod expres restituirea bunului. De asemenea, va stabili, in ce masura obiectiunile formulate de reclamanta la raportul de expertiza efectuat sunt relevante pentru solutionarea actiunii in revendicare, intemeiata pe prevederile art. 480 C.civ., care constituie obiectul pretentiilor deduse judecatii in prezenta cauza.


Desi prin motivele de recurs au fost indicate si dispozitiile art. 304 pct. 8 C.proc.civ., Inalta Curte a apreciat ca acest control judiciar de legalitate nu va fi exercitat din perspectiva acestui caz de modificare a hotararii, intrucat decizia recurata nu s-a bazat pe interpretarea unui act juridic care, gresita fiind, a determinat schimbarea naturii ori a intelesului lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.


In rejudecare, prin decizia nr. 446 din 02.03.2016, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti,


Sectia I civila, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta impotriva incheierii din 16.12.2011 pronuntata de Tribunalul Prahova.


Totodata, a fost admisa exceptia de inadmisibilitate a actiunii in revendicare, invocata pe linia deciziei de casare.


A fost admis apelul declarat de reclamanta impotriva sentintei civile nr. 2174 din 4.10.2011 pronuntata de Tribunalul Prahova, sentinta fiind schimbata in parte, in sensul ca, a fost respinsa actiunea, ca inadmisibila.


A fost mentinuta sentinta atacata in ceea ce priveste respingerea exceptiilor lipsei calitatii procesual active si lipsei calitatii procesual pasive.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de apel, in considerarea deciziei de casare si avand in vedere dispozitiile art. 315 alin. (1) C.proc.civ. a pus in discutia partilor incidenta in cauza a Deciziei in interesul legii nr. 33/2008, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a analizat problema existentei unei optiuni intre aplicarea legii speciale, care reglementeaza regimul imobilelor preluate abuziv in perioada de referinta si aplicarea dreptului comun in materia revendicarii, si anume Codul civil si care din punct de vedere procedural imbraca forma exceptiei de inadmisibilitate a actiunii in revendicare.


In acest context Curtea de apel a subliniat faptul ca, initial Judecatoria Ploiesti, iar ca urmare de declinarii competentei materiale, Tribunalul Prahova, Sectia I civila a fost investit cu o actiune avand ca obiect obligarea paratei Comuna Draganesti sa lase reclamantei in deplina proprietate si posesie imobilul compus din teren in suprafata de 50 ha teren si cladire.


Ulterior, pe parcursul desfasurarii litigiului in fata tribunalului, reclamanta si-a precizat actiunea in sensul ca obiectul actiunii este reprezentat de suprafata de 750 ha teren si constructii, respectiv un conac cu 18 camere, cladiri de administratie, de servitori, o sera, un bordei pentru motor de udat apa, 5 cotete de pasari, un garaj, o porcarie, un patul, o fierarie, o ghereta pentru tractoare, o magazie, un grajd mic, o moara de apa. La baza demersului judiciar al reclamantei au stat sustinerile acesteia potrivit carora bunurile a caror restituire o solicita au intrat in proprietatea statului in baza legii agrare, asadar a Legii nr. 187/1945, completata prin Decretul nr. 83/1949. Din punct de vedere al temeiurilor de drept reclamanta a invocat art. 20 si 44 din Constitutia Romaniei, art. 480 si art. 481 C.civ., vechea reglementare si art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.


Asadar, instanta de apel a subliniat faptul ca, problema care se cere a fi lamurita este aceea a admisibilitatii actiunii promovate pe dreptul comun in situatia in care realizarea dreptului este reglementata prin legi speciale care prevad proceduri, termene, autoritati competente, deci un cadru procesual complet cu privire la obiect si parti.


Ori, in cazul terenurilor preluate abuziv de catre stat inclusiv prin expropriere sau ca urmare a reformei agrare din anii 1945 - 1949, o asemenea lege speciala o reprezinta chiar Legea nr.18/1991, Legea nr. 169/1997 si Legea nr. 1/2000, astfel cum acestea au fost completate prin Legea nr. 247/2005.


Respectivele acte normative reglementeaza cazurile si modalitatile de reparare a prejudiciului creat persoanelor ale caror bunuri au fost expropriate.


Totodata, Legea nr. 10/2001 a venit sa completeze golurile din legile indicate in paragrafele precedente, dand posibilitate fostilor proprietari sa redobandeasca bunurile - terenuri si constructii. Aceste legi au caracter special si, in consecinta, se aplica in mod prioritar fata de legea generala - Codul civil si sunt incidente tuturor actiunilor introduse dupa intrarea lor in vigoare.


Altfel spus, concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar daca acesta nu este prevazut expres in legea speciala, in acest sens fiind si cele statuate prin Decizia nr. 33/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in recurs in interesul legii. O astfel de concluzie nu contravine dispozitiilor 20 si art. 44 alin.(3) din Constitutie, precum si dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana si care asa cum s-a aratat in paragrafele precedente a constituit temeiul de drept al cererii de chemare in judecata .


Este real ca in situatia in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala si Conventia Europeana aceasta din urma are prioritate, insa, in cauza de fata nu exista astfel de neconcordante pentru a restituirea bunurilor expropriate in anul 1949.


Pe de alta parte, art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie nu poate fi interpretat ca restrangand libertatea statelor contractante de a alege conditiile in care accepta sa restituie bunurile pe care le-au preluat abuziv inainte ca ele sa ratifice.


Totodata, legile fondului funciar asa cum au fost modificate si completate, Legea nr. 10/2001, precum si dispozitiile Legii nr. 247/2005, nu aduc atingere dreptului de proprietate garantat si ocrotit de art. 44 din Constitutie intrucat proprietarii bunurilor preluate in mod abuziv de stat, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau mostenitorii acestora pot obtine efectiv restituirea in natura a acestor imobile.


Faptul ca actele normative cu caracter special prevad obligativitatea parcurgerii unor proceduri administrative nu conduce la privarea persoanelor indreptatite de dreptul de acces la justitie, intrucat impotriva deciziilor motivate emise in aceste proceduri, legea deschide calea actiunii in instanta.


Mai mult decat atat, calea cererii in revendicare intemeiate pe dreptul comun este deschisa doar daca sunt indeplinite cerintele precizate in decizia in interesul legii, in primul rand, daca reclamantul se prevaleaza de un "bun" in intelesul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie .


Aceasta notiune, rezultata din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului conturata in cauzele impotriva Romaniei, vizeaza doar un "bun actual" - Hotararea din 12 octombrie 2010 pronuntata in cauza Atanasiu si altii c. Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 778 din 22.11.2010, paragrafele nr. 140 - 143, la randul sau mentionata in decizia de casare.


Un asemenea bun exista in patrimoniul proprietarului deposedat abuziv de catre stat doar daca s-a pronuntat in prealabil o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie prin care nu numai ca s-a recunoscut calitatea de proprietar, ci s-a si dispus expres in sensul restituirii bunului. Ori, in contextul jurisprudentei instantei europene, se constata ca reclamanta din cauza nu detine un "bun" in sensul normei in discutie, din moment ce nu au facut dovada existentei unei hotarari judecatoresti de restituire a acestuia.


Pentru rgumentatia expusa, instanta de apel a apreciat intemeiata exceptia inadmisibilitatii actiunii in revendicare, pusa in discutie pe linia deciziei de casare, conform art. 315 alin. (1) C.proc.civ.


Intr-o atare situatie, retinand caracterul obligatoriu al deciziei instantei de recurs, precum si caracterul absolut al exceptiei de inadmisibilitate, instanta de apel a precizat ca urmeaza sa admita in mod formal apelul impotriva sentintei atacate, pe care a schimbat-o in parte in sensul ca, a respins actiunea in revendicare, ca inadmisibila, mentinand dispozitiile sentintei cu privire la respingerea exceptiilor lipsei calitatii procesual active si lipsei calitatii procesual pasive.


In ceea ce priveste apelul impotriva incheierii din 16.12.2011 pronuntata de Tribunalul Prahova, Sectia I civila, instanta de apel a observat ca, in primul ciclu procesual, in recurs, nu au fost formulate critici cu privire la solutia data de instanta de apel acestei cai de atac. Asadar, sub acest aspect hotararea Curtii de apel in primul ciclu procesual a intrat in autoritate de lucru judecat. Insa, data fiind imprejurarea ca, prin decizia de recurs a fost casata in totalitate hotararea de apel Curtea de apel a aratat ca a procedat la respingerea pur formala a apelului declarat impotriva respectivei incheieri.


Impotriva deciziei nr. 446 din 2.03.2016 a Curtii de Apel Ploiesti, Sectia I civila, a declarat recurs reclamanta, prin care a sustinut nelegalitatea deciziei atacate, intrucat instanta de apel a depasit limitele deciziei de casare nr. 1844/2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a incalcat principiului non reformatio in pejus. S-a invocat nelegalitatea deciziei recurate si pentru faptul ca solutionarea procesului s-a realizat de catre instanta de apel fara a intra in dezbaterea fondului, ceea ce impune trimiterea cauzei pentru rejudecare in fond, administrarea de noi probe, discutarea obiectiunilor la expertiza si refacerea acesteia, conform dispozitiilor deciziei de casare nr. 1844/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


In dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a sustinut ca, prin decizia de casare s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea solutionarii fondului pricinii, fiind trasate doua directii de analiza, respectiv de a se aprecia de catre instanta de apel asupra incidentei Deciziei in interesul legii nr. 33/2008 si de a stabili, de asemenea, masura in care sunt relevante obiectiunile formulate de reclamanta pentru solutionarea actiunii in revendicare. Opiniaza ca, din considerentele deciziei instantei supreme rezulta cu puterea evidentei ca instanta de apel avea obligatia de a proceda la rejudecarea cauzei in fond, luand in calcul si incidenta deciziei nr. 33/2008, decizie care nu conduce la concluzia automata a inadmisibilitatii actiunii in revendicare. Intrucat instanta de apel a rejudecat speta pe cale de exceptie, fara a se pronunta asupra obiectiunilor formulate si fara a antama fondul cauzei, sustine ca instanta de apel a pronuntat o hotarare nelegala, intrucat a incalcat dispozitiile obligatorii ale deciziei nr. 1844/2015 si dispozitiile art. 315 alin. (1) C.proc.civ.


Printr-un alt motiv de recurs, reclamanta a invocat nelegalitatea deciziei recurate, deoarece instanta de apel, dupa casare, a incalcat principiul non reformatio in pejus. In sustinerea acestui motiv de recurs, recurenta a aratat ca exceptia inadmisibilitatii actiunii a fost ridicata de catre parata in fata instantei de fond, unde a fost respinsa, instanta apreciind ca, in raport de circumstantele spetei, se impune analizarea cauzei pe fond . Parata nu a contestat solutia privind respingerea exceptiei, astfel incat instanta nu putea sa invoce din oficiu si nici sa admita exceptii (chiar si absolute) invocate de intimat si necontestate pe calea apelului.


Apreciaza ca, prin modalitatea defectuoasa de interpretare a deciziei nr. 1844/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtea de Apel Ploiesti a incalcat principiul non reformatio in pejus, fiindu-i creata, astfel, reclamantei o situatie mai grea decat o avea in momentul formularii apelului si recursului, contrazicand insasi decizia de admitere a apelului pronuntata de aceeasi curte de apel.


Luand in considerare, pe de o parte, faptul ca solutia pronuntata de prima instanta a antamat fondul, iar pe de alta parte, faptul ca in caile de atac legea prevede aplicabilitatea principiului non reformatio in pejus, recurenta arata ca solutionarea apelului pe calea exceptiei inadmisibilitatii reprezinta nu doar o incalcare a deciziei de casare, dar si o incalcare a drepturilor sale procesuale, neregularitate care nu poate fi rezolvata decat pe calea casarii si a trimiterii cauzei spre rejudecare.


Printr-o alta critica adusa deciziei nr. 446/2016 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti s-a sustinut ca solutia de respingere a actiunii pe calea exceptiei inadmisibilitatii este nelegala, intrucat desi i se recunoaste atat calitatea procesual activa, cat si calitatea procesual pasiva a paratei, nu se analizeaza circumstantele spetei referitoare la imposibilitatea demararii procedurilor prevazute de legile speciale in materia restituirii proprietatii. Sub acest ultim aspect, invedereaza faptul ca, sotul sau, B., a decedat la data de 21.07.2001, moment la care nu mai puteau fi depuse cereri de restituire in temeiul Legii nr. 18/1991 sau ale Legii nr. 1/2000, acte normative care nu permiteau recuperarea intregii proprietati (terenurile forestiere se retrocedau in limita a maxim de 50 de hectare de membru deposedat) sau recuperarea acestora de catre mostenitorii de o alta cetatenie decat cea romana. In acelasi timp, Legea nr. 10/2001, singura lege reparatorie in vigoare la momentul deschiderii succesiunii, excludea in mod expres din aria sa de aplicare retrocedarea terenurilor aflate in extravilan care facusera obiectul legilor funciare. Mai mult decat atat, prin prevederile constitutionale in vigoare la acel moment, recurenta arata ca, fiind cetatean german, rezident in Statele Unite ale Americii, nu era indreptatita sa detin in proprietate terenuri pe teritoriul Romaniei, dreptul de mostenire si de proprietate fiind recunoscute si garantate abia prin dispozitiile noii Constitutii adoptate in 2003 generate de procedura de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.


Considera, astfel, ca din motive care nu ii sunt imputabile, nu a fost in masura sa uzeze de dispozitiile legilor speciale romane cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate, singura modalitate de indreptare a exproprierii abuzive si fara despagubire a autorului sau fiind prezenta actiune in revendicare intemeiata pe dreptul comun, ce este compatibila cu considerentele deciziei de indrumare nr. 33/2008 care a recunoscut posibilitatea intentarii unor actiuni in revendicare intemeiate pe drept comun ``in masura in care astfel nu se aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice".


Pe cale de consecinta, apreciaza ca, in baza art. 304 pct. 5 coroborat cu art. 315 alin. (1) si (4) C.proc.civ., se impune admiterea recursului, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond, administrarea probatoriului solicitat, astfel cum s-a dispus prin admiterea recursului precedent.


Examinand prioritar sustinerile reclamantei-recurente sub aspectul nelegalitatii hotararii din perspectiva incalcarii principiului non reformatio in pejus, Inalta Curte va constata ca recursul este intemeiat avand in vedere urmatoarele considerente:


Principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac ``non reformatio in pejus``, consacrat in art. 296 teza a II-a C.proc.civ., se aplica in tot cursul procesului.


Potrivit acestui principiu, in cazul casarii cu trimiterea cauzei spre rejudecare, drepturile recunoscute in beneficiul partii care a declarat recurs, prin hotararea recurata doar de aceasta, raman dobandite in raport cu partea care, prin neatacarea hotararii, le-a acceptat ca atare.


Instanta care rejudeca litigiul dupa casare are libertatea de apreciere a situatiei de fapt, dar prin hotararea data nu poate inrautati situatia partii care a obtinut casarea.


In speta, in ciclul procesual anterior, respectiv prin sentinta civila nr. 2174/2011 pronuntata de Tribunalul Prahova, Sectia I civila au fost respinse exceptiile inadmisibilitatii actiunii, a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si a lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, invocate de aceasta din urma si a fost respinsa, ca neintemeiata, actiunea in revendicare formulata de reclamanta A.


Apelul declarat de reclamanta impotriva sentintei civile nr. 2174/2011 a Tribunalului Prahova a fost respins prin decizia nr. 515/2015 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, aceasta din urma fiind casata prin decizia civila nr. 1844/2015 pronuntata de Inalta Curtea de Casatie si Justitie, Sectia I civila ca urmare a admiterii recursului declarat de reclamanta, cauza fiind trimisa spre rejudecare instantei de apel.



In pronuntarea solutiei, instanta de casare a retinut incidenta motivului de recurs inscris in art. 304 pct. 7 C.proc.civ. si a indrumat instanta de apel sa verifice, in rejudecare, incidenta in cauza a Deciziei in interesul legii nr. 33/2008 si a hotararii pilot pronuntata in cauza Maria Atanasiu si altii c. Romaniei si, de asemenea, sa stabileasca relevanta obiectiunilor formulate de reclamanta la raportul de expertiza pentru solutionarea actiunii in revendicare, intemeiata pe prevederile art. 480 C.civ.


Insa, in al doilea ciclu procesual, rejudecand cauza dupa casare, ca urmare a recursului declarat numai de reclamanta, Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I civila, prin decizia nr. 446/2016, a admis exceptia de inadmisibilitate a actiunii in revendicare si, ca urmare a admiterii apelului declarat de reclamanta, a schimbat in parte sentinta civila nr. 2174/2011 pronuntata de Tribunalul Prahova, Sectia I civila in sensul ca a respins actiunea in revendicare ca inadmisibila si a mentinut sentinta atacata in ceea ce priveste respingerea exceptiilor lipsei calitatii procesual active si lipsei calitatii procesual pasive.


Instanta de rejudecare a retinut, in fundamentarea solutiei pronuntate, pe de o parte, ca bunurile revendicate de reclamanta sunt supuse actelor normative cu caracter special care reglementeaza cazurile si modalitatile de reparare a prejudiciului creat persoanelor ale caror bunuri au fost expropriate si, ca, respectivele acte normative se aplica cu prioritate fata de legea generala, respectiv Codul civil, incidente tuturor actiunilor introduse dupa intrarea lor in vigoare. Pe de alta parte, s-a avut in vedere ca, in contextul jurisprudentei europene, reclamanta nu se afla in posesia unui ``bun`` din moment ce nu detine o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie de restituire a bunurilor.


In contextul in care, in rejudecarea apelului ca efect al admiterii recursului declarat doar de reclamanta, actiunea in revendicare a fost respinsa ca urmare a admiterii exceptiei de inadmisibilitate, instanta de apel a pronuntat o hotarare nelegala, sens in care criticile recurentei sunt intemeiate.


Solutia instantei de apel este pronuntata cu incalcarea principiul non reformatio in pejus, de vreme ce, prin sentinta civila nr. 2174/2011 a Tribunalului Prahova, Sectia I civila exceptia privind inadmisibilitatea actiunii in revendicare, invocata de parata pe considerentul posibilitatii valorificarii de catre reclamanta a drepturilor sale pe calea procedurilor reglementate de legile speciale in materie de restituire a proprietatii, a fost respinsa, iar cauza a fost solutionata in fond de catre tribunal. In legatura cu modul de solutionare de catre instanta de fond a exceptiei de inadmisibilitate in cadrul primului ciclu procesual, parata avea posibilitatea sa formuleze apel principal sau apel incident . Prin neexercitarea de catre aceasta a drepturilor sale procesuale, solutia data de prima instanta pe aspectul admisibilitatii actiunii in revendicare a intrat in puterea lucrului judecat inca de la momentul solutionarii primului recurs.


In aceste circumstante, exceptia de inadmisibilitate a actiunii axata pe aceeasi argumentatie avuta in vedere la instanta de fond, exceptie ce se constituia intr-o chestiune preliminara solutionarii fondului, nu mai putea fi repusa in discutie de catre instanta de rejudecare ce fusese investita numai prin apelul apelantei-recurente, deoarece se opunea principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac reglementat de art. 296 C.proc.civ.


Date fiind aceste nereguli procedurale si avand in vedere ca principiul analizat presupune ca partii care a exercitat o cale de atac sa nu i se inrautateasca situatia fata de cea stabilita prin hotararea judecatoreasca supusa controlului judiciar, Inalta Curte retinand incidenta motivului de recurs inscris in art. 304 pct. 5 C.proc.civ. va constata nelegalitatea deciziei atacate, drept pentru care analiza celorlalte critici nu se mai impune a fi realizata in raport de motivul de recurs deja examinat care va atrage casarea deciziei atacate.


Drept urmare, in baza art. 312 alin. (1) si (3) C.proc.civ. Inalta Curte a admis recursul declarat de reclamanta, s-a dispus casarea deciziei nr. 446/2016 a Curtii de Apel Ploiesti si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, ocazie cu care vor fi intreprinse verificarile obligatorii impuse prin decizia de casare nr. 1844/2015 pronuntata de Inalta Curtea de Casatie si Justitie, Sectia I civila in primul ciclu procesual.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1313 din 9 iunie 2016


Citeşte mai multe despre:    non reformatio in pejus    exceptia inadmisibilitatii    autoritate de lucru judecat



Comentează: Principiul non reformatio in pejus. Rejudecarea apelului dupa casare
Alte Speţe

Incalcarea principiilor "tantum devolutum quantum apellatum" si "non reformatio in pejus"
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 127 din 26 ianuarie 2016

Actiune in raspundere civila contractuala versus actiune in raspundere civila delictuala. Garantie de buna executie
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1558 din 4 octombrie 2016

Amanarea aplicarii pedepsei. Institutia amanarii aplicarii pedepsei este incompatibila cu pronuntarea unei solutii de condamnare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 17/A din 19 ianuarie 2015

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Circumstanta atenuanta a provocarii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 796 din 5 martie 2014

Evaziune fiscala. Inregistrari fictive in contabilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3807 din 20 noiembrie 2012

Apel declarat de ambele parti. Respectarea principiului "non reformatio in pejus"
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 1265/2012

Evacuare. Incetare de drept contract de inchiriere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.1757 din data 07.12.2011

Recunoastere a doua situatii de persecutie din motive politice. Acordarea unei singure indemnizatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr. 310 din data 11.02.2011

Eroare materiala. Comunicarea actului administrativ fiscal
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.260 din data 07.02.2011



Articole Juridice

Recuperarea creantelor prin procedura Ordonantei de plata
Sursa: Radu Georgescu

Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Obligatia de participare la sedinta de informare privind avantajele medierii. Sanctiuni
Sursa: EuroAvocatura.ro