din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2367 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Cereri consecutive de acordare a ajutorului public judiciar formulate cu rea-credinta

Cereri consecutive de acordare a ajutorului public judiciar formulate cu rea-credinta

  Publicat: 29 Dec 2016       2355 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
In cazul in care, desi a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru ca urmare a admiterii de catre instanta a cererii sale de ajutor public judiciar, partea nu isi indeplineste obligatia de a timbra, intelegand sa formuleze la termenul urmator o a doua cerere de ajutor public judiciar, este corecta solutia instantei de anulare a cererii ca netimbrata intrucat aceasta conduita echivaleaza cu incalcarea obligatiei de exercitare a drepturilor procesuale cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, prevazuta de art. 723 C. proc. civ.

Denumire data monedei unice europene.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 14.12.2009 reclamantul A. a chemat in judecata pe paratii B. si C. pentru constatarea rezolutiunii antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1607 din 16.11.2007 la BNP D. si obligarea paratilor la restituirea avansului de 4.957.065,9 lei reprezentand echivalentul sumei de 1.167.000 de Euro.


Prin sentinta civila nr. 1108 din 17.09.2010 cererea reclamantului a fost respinsa ca fiind prematura de catre Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, insa hotararea a fost casata si dosarul a fost trimis spre rejudecare la aceeasi instanta de fond, potrivit deciziei civile nr. 710 din 13.09.2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila.


Rejudecand cauza in fond, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila a pronuntat sentinta civila nr. 2071 din 12.12.2013 prin care a admis cererea reclamantului, astfel cum a fost formulata si a constatat rezolutiunea antecontractului de vanzare-cumparare in litigiu, cu obligarea paratilor la plata catre reclamant a sumei de 4.957.065,9 lei reprezentand avans din pret.


Apelul formulat de paratii B. si C. impotriva acestei sentinte a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila, prin decizia civila nr. 537 A din 12 decembrie 2014.


In argumentarea acestei decizii, instanta de apel a retinut, in esenta, ca dupa o reducere cu 50% a cuantumului taxei judiciare de timbru dispusa prin incheierea din 10.10.2014, cererea de reexaminare fiind respinsa prin incheierea din 27.10.2014, apelantii au formulat o noua cerere de ajutor public judiciar ce a fost respinsa prin incheierea din 12.12.2014, astfel incat instanta de apel a constatat ca apelantii refuza achitarea taxei judiciare de timbru cu consecinta tergiversarii finalizarii cauzei si a facut aplicarea dispozitiilor art. 32 si urm. din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.


Impotriva acestei decizii paratii B. si C. au declarat recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 5 si pct. 9 C. proc. civ.


In argumentarea motivelor de recurs invocate, recurentii au sustinut, in esenta, ca solutia instantei de a le refuza exercitarea dreptului de a formula cerere de reexaminare impotriva incheierii din data de 12.12.2014 incalca flagrant dispozitiile legale in materie.


Redand continutul dispozitiilor art. 15 alin. (1) si alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 si ale art. 43 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, recurentul considera ca din dispozitiile legale mentionate se desprinde obligatia instantei de a comunica petentului daca cererea de acordare a ajutorului public judiciar a fost sau nu respinsa.


In opinia recurentului, formularea cererii de acordare a ajutorului public judiciar si a cererii de reexaminare au efect suspensiv in ceea ce priveste obligatia de plata a taxei judiciare de timbru.


Facand trimitere la dispozitiile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, recurentii considera ca in cazul in care instanta de judecata respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar si a cererii de reexaminare trebuie sa comunice aceasta solutie petentului urmata de mentionarea cuantumului taxei de timbru care trebuie platita.


Recurenta sustine ca motivarea instantei de judecata, conform careia nu acorda drept de reexaminare intrucat cererea de acordare ar fi fost formulata cu rea credinta, nu face decat sa scoata in evidenta incalcarea legii de catre completul care a solutionat aceasta cerere, din compunerea caruia a facut parte dl. judecator E., adica acelasi magistrat care s-a abtinut de la solutionarea apelului.


Recurenta apreciaza ca s-a facut gresit aplicarea dispozitiilor art. 723 alin. (1) C. proc. civ., ca mod de a justifica privarea lor de la dreptul de a formula cerere de reexaminare.


Pentru aceste motive, recurentii au solicitat admiterea recursului, casarea in tot a deciziei recurate si trimiterea cauzei aceleiasi instante spre rejudecare.


Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, prin decizia nr. 1243 din 06 mai 2015, a constatat nulitatea cererii de recurs formulata de paratii B. si C. prin mandatar F., in temeiul art. 3021 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.


Contestatia in anulare formulata de B. si C. impotriva acestei decizii a fost admisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, prin decizia nr. 230 din 04 februarie 2016, cand a fost anulata decizia nr. 1243 din 6 mai 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila in dosarul nr. x/3/2013. Tot prin aceeasi decizie s-a acordat termen pentru solutionarea recursului declarat de paratii B. si C. impotriva deciziei civile nr. 537/A din 12 decembrie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila.


Prin incheierea din data de 10 martie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, avand in vedere contractul de vanzare de drepturi litigioase incheiat intre recurentii B. si C. si cesionarul F., a dispus introducerea in calitate de recurent-parat a cesionarului de drepturi litigioase F., care a preluat calitatea procesuala a recurentilor-parati B. si C.


Prin concluziile scrise depuse la dosar intimatul A. a solicitat respingerea recursului si mentinerea deciziei recurate ca fiind temeinica si legala.


Analizand decizia atacata in raport de criticile formulate, in limitele controlului de legalitate si temeiurilor de drept invocate, Inalta Curte a constatat ca recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:


Prin art. 304 pct. 5 C. proc. civ. modificarea sau casarea unei hotarari se poate cere numai pentru motive de nelegalitate atunci cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.


Din perspectiva acestui motiv, recurentul a invocat faptul ca instanta de judecata avea obligatia de a comunica petentului daca cererea de acordare a ajutorului public judiciar a fost sau nu respinsa, urmata de mentionarea cuantumului taxei de timbru care trebuie platita.


De precizat ca dispozitiile invocate se refera la neobservarea formelor legale ale actelor de procedura din cauza carora s-a produs o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului.


Astfel, sub imperiul motivelor de recurs prevazute de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. se pot include toate neregularitatile de ordin procedural, incepand de la nesemnarea cererii de chemare in judecata, nelegala citare a uneia dintre parti, nesemnarea cererii reconventionale, pana la nesocotirea principiului publicitatii, oralitatii sau contradictorialitatii.


De remarcat este faptul ca toate greselile susceptibile de a fi invocate pe calea celui de-al cincilea motiv de casare trebuie sa fie expres prevazute si sanctionate de lege, or, in cuprinsul codului de procedura civila nu exista nicio dispozitie imperativa referitoare la necomunicarea solutiei pronuntate in cea de a doua cerere de acordare a ajutorului public judiciar.


Este adevarat ca potrivit dispozitiilor art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 impotriva incheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii, insa solutia de respingere a fost pronuntata in cea de a doua cerere de acordare a ajutorului public judiciar, dupa ce petentii au beneficiat prin incheierea din data de 10.10.2014 de o reducere cu 50% a cuantumului taxei judiciare de timbru.


Totodata, Inalta Curte reaminteste faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 129 alin. (1) C. proc. civ., partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, astfel incat nu se poate reprosa instantei faptul ca nu li s-a comunicat solutia pronuntata in cea de a doua cerere de ajutor public judiciar.


Nu este lipsit de relevanta faptul ca petentii, desi au beneficiat de reducerea cu 50% a cuantumului taxei judiciare de timbru ce a reprezentat maximul prevazut de dispozitiile legale, au inteles sa formuleze o a doua cerere de ajutor public, astfel incat in mod corect instanta de apel a apreciat ca formularea celei de a doua cereri de ajutor public judiciar reprezinta o dovada clara de exercitare cu rea-credinta a drepturilor procesuale.


In atare situatie, Inalta Curte retine ca aspectele de drept vizand indreptatirea petentilor-parati la acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru au fost dezlegate in mod irevocabil prin incheierea din 27 octombrie 2014, prin care s-a respins cererea de reexaminare a incheierii de la 10 octombrie 2014, prin care a fost redus cu 50% cuantumul taxei judiciare de timbru.


In consecinta, aspectele privind indeplinirea cerintelor pentru scutirea de la plata taxei de timbru nu mai pot fi repuse in discutie in prezenta cale de atac, care nu poate viza decat decizia prin care apelul a fost anulat ca netimbrat, incheierea de respingere a celei de a doua cereri de acordare a ajutorului public judiciar bucurandu-se de prezumtia de validitate, paratii avand asadar obligatia de a timbra cererea de apel astfel cum s-a stabilit de instanta de apel prin incheierea din data de 10 octombrie 2014.


Atat O.U.G. nr. 51/2008, cat si O.U.G. nr. 80/2013 consacra dreptul persoanelor fizice si juridice care se adreseaza instantelor judecatoresti de a solicita si obtine, conditionat, ajutor public judiciar, respectiv facilitati la plata taxelor judiciare de timbru, sub diverse forme.


In speta, apelantii-parati au avut la dispozitie aceste cai procedurale, pe care le-au si valorificat, iar instanta de apel constatand ca apelantii-parati refuza achitarea taxei judiciare de timbru, in mod corect a facut aplicarea dispozitiilor art. 32 si urm. din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru si a anulat cererea de apel ca netimbrata.


Nu va fi retinuta ca intemeiata nici critica privind aplicarea gresita a dispozitiilor art. 723 alin. (1) C. proc. civ., invocata in cadrul pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.


Astfel, se apreciaza ca instanta de apel in mod corect a constatat ca formularea celei de a doua cereri de ajutor public judiciar reprezinta o dovada clara de exercitare cu rea-credinta a drepturilor procesuale, avand ca scop tergiversarea cauzei cu consecinta imposibilitatii punerii in executare a sentintei atacate, favorabila intimatilor.


Din analiza actelor de la dosar se constata ca dupa admiterea cererii de ajutor public judiciar si solutionarea cererii de reexaminare apelantii-parati au mai beneficiat de un termen in vederea achitarii taxei judiciare de timbru, respectiv termenul din 14 noiembrie 2014, dar obligatia nu a fost indeplinita, iar la termenul din 12 decembrie 2014 apelantii-parati au inteles sa formuleze a doua cerere de ajutor public judiciar, astfel incat aceasta conduita echivaleaza cu incalcarea obligatiei de exercitare a drepturilor procesuale cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, prevazuta de art. 723 C. proc. civ.


In consecinta, instanta de apel a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 723 alin. (1) C. proc. civ.


In alti termeni, fata de considerentele precedente se poate retine ca accesul la justitie presupune respectarea cerintelor formale in legatura cu promovarea unei actiuni sau cai de atac, dar si respectarea dispozitiilor imperative in legatura cu plata taxelor judiciare de timbru fara de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate in acea instanta.


In consecinta, pentru motivele analizate, in temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 780 din 14 aprilie 2016


Citeşte mai multe despre:    ajutor public judiciar    exercitarea drepturilor procesule cu buna-credinta    OUG 51/2008    OUG 80/2013
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Valabilitatea actelor aditionale de majorare a salariului nesemnate de salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia nr. 641 din 01.07.2019

In calea de atac extraordinara a recursului nu se poate tinde la o cenzurare a aprecierii date de instanta mijloacelor de proba si la o devoluare a fondului, ci se verifica exclusiv legalitatea hotararii
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 1024/2019

Decizia CCR nr. 778/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2) din OUG nr. 51/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 155/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 868/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 si art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016

Actiune pentru repararea prejudiciului cauzat de ruina edificiului. Solidaritate pasiva intre coproprietari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 279 din 4 februarie 2016

Suspendarea judecarii cauzei pentru lipsa partilor. Perimarea cauzei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 474 din 26 februarie 2016

Ajutor public judiciar. Admiterea in parte a pretentiilor formulate prin cererea de chemare in judecata
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 692 din 24 martie 2016



Articole Juridice

Ajutorul public judiciar � beneficiari, forme, conditii de acordare
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Ajutorul public judiciar in materie de mediere
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cazurile in care asistenta juridica este obligatorie
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964