din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1736 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Cheltuieli de judecata. Reducere onorariu avocat

Cheltuieli de judecata. Reducere onorariu avocat

  Publicat: 29 Dec 2016       3597 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Potrivit dispozitiilor legale, instanta poate reduce cuantumul onorariului de avocat fara ca prin aceasta sa afecteze conventia partilor, care isi pastreaza toate efectele prevazute de lege. Faptul ca una dintre parti a platit un onorariu avocatial intr-un cuantum proportional cu valoarea pretentiilor, nu inseamna ca litigiul prezinta un grad ridicat de dificultate si nu trebuie sa se reflecte asupra partii adverse care, in esenta, a procedat conform legii, actionand paratul in instanta.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Denumire data monedei unice europene.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Expresie latina folosita pentru a desemna partea din prejudiciul care consta in castigul sau beneficiul legitim nerealizat de catre o persoana ca urmare a neexecutarii sau indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Banca Centrala Europeana (BCE)a fost inaugurata pe 30 iunie 1998. De la 1 ianuarie 1999 a preluat responsabilitatea implementarii politicii monetare europene, asa cum este definita de Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Denumire data monedei unice europene.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Produse agroalimentare care pot fi donate conform prevederilor prezentei legi
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
ultimul consumator al unui produs alimentar care nu foloseste produsul ca parte a unei operatii sau activitati
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Prin sentinta civila nr. 7261 din 17.12.2013, Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI-a civila a admis, in parte, cererea, astfel cum a fost precizata, formulata de reclamanta A. in contradictoriu cu parata SC X. SA, iar pe fond a dispus obligarea paratei la plata catre reclamanta a sumei de 25.129,38 euro echivalent in lei la data platii, reprezentand contravaloare despagubiri pentru imobilul asigurat si la plata sumei de 20.624 lei, reprezentand contravaloarea bunurilor mobile, precum si la plata dobanzilor legale aferente sumelor solicitate, incepand cu data introducerii actiunii, respectiv 18.05.2012, si pana la plata efectiva. Prin aceeasi sentinta, instanta a respins ca neintemeiat capatul de cerere privind obligarea paratei la plata daunelor morale. In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta a obligat parata la plata catre reclamanta a sumei de 12.001 lei, iar reclamanta la plata catre parata a sumei de 11.000 lei, onorariul avocatului fiind redus conform art. 274 alin. (3) C.proc.civ., dupa care a dispus compensarea acestor sume, obligand, in final, parata la plata catre reclamanta a sumei de 4.290,66 lei cheltuieli de judecata .


Anterior pronuntarii sentintei, prin incheierea de sedinta din 12.04.2013, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, cu motivarea ca reclamanta are calitatea de parte in contractul de asigurare, iar cesionarea politei nu duce la pierderea calitatii procesuale active, existenta dreptului la despagubiri in patrimoniul sau fiind un aspect de fond ce urmeaza a fi analizat cu ocazia pronuntarii sentintei.


In motivarea sentintei, tribunalul a retinut urmatoarele :


Reclamanta este proprietara imobilului situat in Bucuresti si este beneficiara politiei de asigurare nr. 0xxxx din 18.06.2010 incheiata cu societatea parata SC X. SA (fosta Y. SA), pentru apartamentul mentionat mai sus, polita avand perioada de valabilitate 18.06.2010 - 17.06.2011. Din cuprinsul politiei de asigurare depusa la dosar rezulta ca valoarea asigurata a imobilului este de 75.000 euro.


La data de 14.04.2011 a izbucnit un incendiu in apartamentul ce face obiectul politiei de asigurare, ocazie cu care a fost intocmit procesul verbal de interventie din 14.04.2011 de catre ISU.


Reclamanta a deschis la societatea parata dosarul de daune in data de 14.04.2011, fiind intocmit totodata proces-verbal de constatare daune de catre inspectorul de daune al paratei.


Avand in vedere ca reclamanta a fost nemultumita de modul de stabilire al despagubirilor de catre asigurator, notificandu-l pe acesta si la data de 22.03.2012 (conditii in care parata a precizat ca isi mentine oferta de despagubiri anterioara), aceasta a formulat cerere de chemare in judecata .


Referitor la primul capat de cerere, respectiv obligarea paratei la plata daunelor materiale, instanta a retinut ca, desi parata sustine ca si-ar fi indeplinit obligatiile, oferind reclamantei o suma de bani cu titlu de despagubire, cu toate acestea, suma oferita apare ca fiind necorespunzatoare in raport de prevederile contractuale, aspect ce rezulta din cuprinsul rapoartelor de expertiza intocmite in cauza, in acest caz conditia existentei faptei de neexecutare a contractului urmand a fi analizata prin raportare si la prejudiciul cauzat, data fiind legatura dintre fapta si prejudiciu.


In ceea ce priveste valoarea despagubirii cuvenite reclamantei pentru imobilul proprietatea acesteia, afectat de riscul asigurat, trebuie avute in vedere concluziile primului raport de expertiza depus la dosar de catre expertul C., apreciind ca acesta cuprinde anumite criterii de evaluare obiectiva, explicate intr-un mod corespunzator de catre expert si susceptibile a fi urmarite si de un observator independent. Nu va fi avuta in vedere valoarea stabilita de catre expert prin raspunsul la obiectiuni.


In consecinta, valoarea despagubirii ce a fost acordata reclamantei este de 25.129,38 euro, echivalent in lei la data platii. Se constata ca suma astfel acordata respecta si prevederile art. 6.6. din conditiile generale de asigurare, valoarea despagubirii reprezentand cea mai mica valoare dintre suma asigurata/limita de despagubire mentionata in contract si cuantumul total al daunei.


Instanta a inlaturat sustinerile paratei in sensul de-a fi scazute din cuantumul acestei despagubiri valoarea elementelor asupra carora a apreciat ca nu pot fi luate in calcul intrucat acestea nu au existat vreodata in apartament si nici nu s-a dovedit a fi afectate de incendiu.


In ceea ce priveste contravaloarea bunurilor mobile, instanta a retinut ca, intr-adevar, potrivit art. 6.3.2 din conditiile generale de asigurare, cuantumul daunei calculat pentru un bun din categoria celor mentionate la art. 1.2.1.b (respectiv bunuri aflate la locuinta asigurata) a caruia valoare depaseste suma de 1.200 lei si nedeclarat in cadrul inventarului din cererea chestionar nu va depasi acest plafon valoric. Avand in vedere ca reclamanta nu a mentionat valoarea niciunui bun pe cererea chestionar, valoarea fiecarui bun care depaseste suma de 1.200 lei va fi redusa la aceasta suma.


Totodata, a fost acordata valoarea bunurilor mentionate in anexa ce coincid cu cele mentionate in anexa la procesul verbal de constatare de daune din data de 18.04.2011 si nu si a celor mentionate doar de catre reclamanta si care nu se regasesc in aceasta, cu atat mai mult cu cat reclamanta nu a dovedit existenta acestor bunuri prin documente justificative, dar si existenta lor in imobil la data la care a intervenit riscul asigurat.


Instanta a apreciat ca fiind intemeiat si capatul de cerere vizand obligarea paratei la plata dobanzii legale aferente sumelor datorate, avand in vedere ca potrivit art. 1084 C.civ. daunele interese cuprind atat pierderea suferita, damnum emergens, dar si beneficiul de care creditorul a fost lipsit, lucrum cessans.


Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamanta si parata, criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie.


Prin decizia nr. 529 din 03.07.2014, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a civila a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta si l-a admis pe cel formulat de parata, a schimbat, in parte, sentinta apelata, in sensul ca a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active in ceea ce priveste capetele de cerere avand ca obiect plata despagubirilor din polita de asigurare si dobanzi legale aferente si, in consecinta, a respins aceste capete de cerere ca formulate de o persoana fara calitate procesuala. Sentinta atacata a fost mentinuta doar in ce priveste respingerea capatului de cerere avand ca obiect plata despagubirilor pentru prejudiciul moral ca neintemeiat si obligarea reclamantei la plata catre parata a sumei de 11.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata .


Impotriva acestei decizii au declarat recurs ambele parti.


Prin decizia civila nr. 939 din 25.03.2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila a admis ambele recursuri, a casat decizia recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.


In motivarea acestei decizii, instanta de control judiciar a retinut ca instanta de apel a interpretat gresit natura juridica a clauzei ``Se cesioneaza in favoarea Q.`` inserate in polita de asigurare.


In raportul de drept material dintre banca si reclamanta s-a stabilit ca banca este indreptatita sa incaseze sumele provenite din asigurare doar in cazul in care nu se pot mentine garantiile, deci doar in masura neexecutarii obligatiilor contractuale si doar in limita creantei de creditare, aspecte ce reies din sustinerile reclamantei ce se coroboreaza cu adresa din 16.01.2013 emisa de Q. Prin aceasta, banca si-a exprimat acordul privind efectuarea demersurilor in vederea obtinerii despagubirii. Asadar, clauza in discutie nu determina pierderea calitatii procesuale a reclamantei.


In consecinta, instanta de recurs a retinut ca instanta de apel a constatat, in mod nelegal, lipsa calitatii procesuale a reclamantei.


Toata motivarea instantei de apel vizeaza efectul cesiunii politei de asigurare referitoare la dreptul la despagubiri ce s-ar fi nascut direct in patrimoniul bancii.


In rejudecare, instanta de apel urmeaza ca, dupa stabilirea situatiei de fapt, sa stabileasca in ce mod a fost facuta cesiunea raportat la asigurat si asigurator, intinderea cesiunii, efectul cesiunii politei de asigurare raportat la contractul de asigurare si sumele incluse, pentru a se constata daca reclamanta are dreptul la despagubiri in temeiul contractului de asigurare, drepturile si obligatiile partilor in conditiile cesionarii politei.


Curtea de Apel Bucuresti, prin decizia civila nr. 2084 din 14.12.2015, a respins, ca nefondate, apelurile declarate impotriva sentintei civile nr. 7261/2013, pronuntata de Tribunalul Bucuresti.


Pentru a hotari astfel, instanta de apel, in rejudecare, dupa casare, a retinut ca raportat la imprejurarea ca parata a inteles sa nu mai sustina motivul de apel ce vizeaza calitatea procesuala activa a reclamantei, Curtea a statuat ca reclamanta are calitate procesuala activa in cauza.


Astfel cum s-a retinut in considerentele deciziei de casare, prin contractul de credit incheiat intre reclamanta si Q. s-a prevazut ca aceasta din urma este indreptatita sa incaseze sumele provenite din asigurare doar in cazul in care nu se pot mentine garantiile, respectiv ca cesiunea politei opereaza doar in situatia neexecutarii obligatiilor de catre reclamanta si doar in limita creantei pe care banca o are impotriva sa.


Intrucat imobilul, obiect al garantiei, a fost readus in starea initiala, aspect recunoscut de ambele parti, astfel ca nu se poate retine ca a operat cesiunea. Acest lucru trebuie coroborat si cu adresele emise de banca . Prin acestea, banca recunoaste, in final, dreptul reclamantei de a incasa ea insasi despagubirea de la parata.


Raportat la considerentele de mai sus, la sustinerile partilor in urma casarii primei decizii, Curtea a statuat ca reclamanta este indreptatita sa primeasca despagubirea de la parata, in baza contractului de asigurare incheiat.


Astfel cum s-a retinut si in cazul despagubirii pentru bunul imobil, repararea prejudiciului suferit de reclamanta prin distrugerea bunurilor sale poate fi reparat prin acordarea intregii contravalori a acestora, inclusiv a TVA. Intrucat nu s-a facut dovada ca reclamanta ar beneficia, sub orice forma, de o scutire de la plata acestei taxe, Curtea a inlaturat si aceasta critica.


Sub aspectul capatului de cerere avand ca obiect dobanda legala, parata a criticat aceasta solutie, sustinand ca nu se afla in intarziere, deoarece i-a oferit reclamantei suma de 15.303 euro cu titlu de despagubiri, iar aceasta a refuzat. In plus, s-a aratat ca despagubirea solicitata prin cererea de chemare in judecata nu are un caracter cert.


Critica este neintemeiata, caci parata i-a oferit reclamantei o despagubire ce reprezinta doar jumatate din cea la care era indreptatita, astfel ca refuzul sau era intemeiat. Prin actionarea in judecata, parata a fost pusa in intarziere in ce priveste despagubirea solicitata, conform art. 1088 C.civ. 1864. Faptul ca despagubirea nu are un caracter cert pana la momentul pronuntarii hotararii nu inseamna ca dobanda penalizatoare nu este datorata incepand cu data formularii cererii, caci aceasta are doar un efect declarativ in ce priveste stabilirea despagubirii, obligatia paratei preexistand la data chemarii in judecata .


Referitor la solutia de respingere ca neintemeiat a celui de-al treilea capat de cerere, care este vizata de apelul formulat de catre reclamanta, Curtea a avut in vedere, asa cum a retinut si prima instanta, ca acesta a fost intemeiat pe raspunderea civila delictuala, fiind invocata, ca fapta ilicita a paratei, chiar neexecutarea corespunzatoare a obligatiilor contractuale ale acesteia, respectiv refuzul de a plati despagubirea.


Or, in prezenta unui raport contractual ce reglementeaza raspunderea civila ce rezulta din acest tip de fapte, raspunderea delictuala, de drept comun, este exclusa, partile intelegand sa reglementeze raporturile juridice dintre ele. In acest sens, relativ la dreptul la despagubiri pentru prejudiciul moral, art. 3.18 din conditiile generale stipuleaza ca asiguratorul nu datoreaza despagubiri pentru acest tip de prejudiciu.


Referitor la cheltuielile de judecata efectuate de parata in fata primei instantei, acestea sunt compuse din onorariu de avocat in valoare de 46.671,18 lei si onorariu de expert in suma de 1.000 lei.


Prima instanta a redus, in temeiul art. 274 alin. (3) C.proc.civ., onorariul de avocat pretins la suma de 10.000 lei. Aceasta solutie este criticata prin ambele apeluri formulate.


Prin reducerea cuantumului onorariului avocatial pus in sarcina partii care a pierdut procesul, instanta nu intervine in contractul de asistenta judiciara si nu-l modifica, in sensul diminuarii sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciaza in ce masura onorariul partii care a castigat procesul trebuie suportat de partea care se afla in culpa procesuala.


Aceasta interventie nu afecteaza dreptul la un proces echitabil recunoscut de art. 6 CEDO, ci este menita sa asigure respectarea acestuia, de a sanctiona exercitarea abuziva a dreptului stabilit de art. 274 C.proc.civ., prin convenirea intre avocat si client a unor onorarii in mod vadit disproportionate cu valoarea, dificultatea litigiului sau volumul de munca pe care il presupune pregatirea apararii.


Tribunalul a analizat munca avocatului paratei, in raport de actele si lucrarile dosarului, prin comparare cu cea prestata de avocatul partii adverse in aceeasi pricina. Este adevarat ca profesia de avocat nu presupune un pret egal pentru munca egala, dar in acele situatii ca cea in speta, instantele nu intervin in raporturile dintre avocat si client, evaluarea muncii avocatilor se face doar pentru stabilirea obligatiei ce este pusa in sarcina partii adverse, de a rambursa cheltuielile de judecata constand in onorariul avocatial achitat.


A accepta punctul de vedere al paratei, in sensul ca reducerea onorariului nu trebuie sa se produca, ar duce, indirect, prin cuantumul cheltuielilor pe care ajunge sa le plateasca la finalul procesului, la incalcarea dreptului reclamantei de acces la o instanta.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata, criticand solutia pentru nelegalitate, invocand in drept dispozitiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.


Parata a criticat decizia instantei de apel, in ceea ce priveste acordarea despagubirii pentru bunul imobil si bunurile mobile afectate in incendiu, aratand ca pentru bunul imobil trebuia stabilita suma echivalenta cu 12.645 euro, iar pentru bunurile mobile, suma de 11.650 de lei.


O alta critica priveste dobanda legala acordata de instanta, in principal datorita faptului ca parata a oferit reclamantei suma ce reprezinta despagubirea, iar reclamanta a refuzat, astfel incat, nu poate fi imputata aceasta suma paratei.


In fine, s-a solicitat obligarea reclamantei la plata integrala a onorariului de avocat, in valoare de 46.761,18 lei, intrucat, in mod nejustificat, instanta a redus onorariul la 10.000 lei.


In esenta, parata a sustinut ca valoarea apartamentului a fost stabilita prin expertiza, luandu-se in considerare, elemente de inlocuire a elementelor avariate, cu preturi mai mari decat cele folosite pentru constructia apartamentului, inainte de avarierea acestuia pentru incendiu. S-a aratat ca aceasta critica vizeaza aplicarea gresita a dispozitiilor art. 6.3.1 din contractul de asigurare a locuintei care prevede inlocuirea bunurilor avariate cu unele echivalente celor distruse in incendiu.


Astfel, elementele constructive ce au fost incluse in evaluarea despagubirii, de catre expertul tehnic, cu incalcarea contractului sunt: geamurile simple si armate, bransament gaze, coloane si legaturi de incalzire, corpuri de incalzire, calorifere, precum si o serie de aspecte care privesc organizarea si proiectarea. Aceste evaluari constituie o eroare a expertului, de care instanta de apel nu a tinut cont la pronuntarea deciziei.


De asemenea, preturile avute in vedere de expert, ca valori de inlocuire ale bunurilor avariate, sunt eronate, deoarece contin TVA, iar acesta se achita de catre SC X. SA, daca furnizorul este platitor de TVA, in baza unei facturi, or acest lucru nu s-a dovedit in fata instantelor anterioare. Astfel, in masura in care materialele de constructii au fost cumparate fara factura, SC X. nu datoreaza TVA, pentru ca acesta nu s-a platit de catre societatea furnizoare. Instanta de apel a motivat in mod eronat ca reclamanta nu este platitoare a taxei pe valoarea adaugata, deoarece acest lucru nu a fost contestat, singurul aspect criticabil fiind includerea in pretul calculat pentru despagubire a taxei mentionate.


Referitor la bunurile mobile, valoarea prejudiciului acordat nu este intemeiat pe prevederile contractuale, tot raportat la includerea in pretul acestora a TVA-ului, care trebuia dedus din despagubire .


Cea de-a doua critica vizeaza acordarea dobanzii, desi nu a existat o intarziere la plata din partea debitoarei-parate, astfel incat au fost incalcate dispozitiile O.U.G. nr. 13/2013, privind dobanda legala. Astfel, desi parata a oferit, in temeiul contractului de asigurare, suma de 37.406,09 lei, pentru bunurile mobile distruse in incendiu, reclamanta a refuzat, ceea ce inseamna ca intarzierea in achitarea creantei nu este imputabila paratei, mai ales ca suma stabilita, in temeiul expertizei este similara cu cea oferita initial.


Cea de-a treia critica vizeaza cheltuielile de judecata, in sensul ca, in mod nejustificat, instanta de apel a redus onorariul de avocat la suma de 10.000 lei, deoarece aparatorul a perceput o suma raportata la valoarea de 150.000 de euro, solicitata initial de reclamanta. Trebuia avut in vedere faptul ca suma ceruta s-a dovedit neintemeiata, reclamanta a refuzat oferta initiala a societatii-parate, dar au fost efectuate cheltuieli pentru aparare.


Recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:


Examinand sustinerile paratei, Inalta Curte constata ca acestea se subsumeaza dispozitiilor art. 304 pct. 9 C.pr.civ., urmand sa fie analizate din aceasta perspectiva .


Prima critica, referitoare la valoarea despagubirilor acordate de instanta de apel, vizeaza administrarea si evaluarea probelor pe parcursul judecarii cauzei.


Este neindoielnic faptul ca raspunderea paratei, in calitate de asigurator, decurge din contractul de asigurare, incheiat intre reclamanta si parata, iar despagubirea este datorata, intrucat a intervenit riscul asigurat, adica un incendiu care a avariat locuinta si pentru care trebuie evaluate pagubele produse .


Trebuie efectuata distinctia intre temeiul juridic al formularii actiunii, care are la baza raspunderea contractuala a asiguratorului (asa cum rezulta din clauzele contractuale) si rezultatul probatiunii care determina cuantumul sumei acordate ca despagubire . Asadar, premisa analizei jurisdictionale de la care se porneste este raspunderea contractuala, in temeiul careia se naste dreptul de creanta al reclamantei, impotriva paratei, societate de asigurare, evaluarea dreptului de creanta, fiind stabilita prin probe, incuviintate de instanta.


Astfel, bunurile care au fost avariate in incendiu, valoarea lor de inlocuire, elementele care compun pretul (incluzand aici taxa pe valoarea adaugata) sunt aspecte care privesc situatia de fapt ce trebuie stabilita de instanta.


Mentionarea in considerente a situatiei ca reclamanta, persoana fizica, nu este platitoare de TVA nu afecteaza solutia pronuntata, deoarece asa cum s-a mentionat anterior, TVA-ul este o componenta a pretului final, platit de consumator . Consumatorul care cumpara un produs nu are nicio obligatie juridica in legatura cu plata taxelor datorate de comerciant organelor fiscale ale statului, iar litigiul dedus judecatii nu este unul fiscal ce vizeaza stabilirea sau deducerea taxei pe valoarea adaugata. Pe de alta parte, TVA-ul este o componenta a pretului valorii de inlocuire a bunurilor avariate si nu constituie un element separat de analiza, pretul materialelor fiind un aspect al situatiei de fapt, supus regulilor probatiunii judiciare.


Modalitatea de stabilire a pagubelor produse reclamantei, precum si cuantumul acestora, exprimat in bani, sunt rezultatul administrarii si evaluarii probelor, atat in fata instantei de fond, cat si in fata instantei de apel, ceea ce inseamna ca, in realitate, critica nu este de legalitate, ci una care vizeaza temeinicia, aspect ce nu poate face obiectul analizei instantei de recurs, ca urmare a abrogarii art. 304 pct. 11 C.pr.civ.


Cea de-a doua critica privind acordarea dobanzii legale este neintemeiata. Astfel, desi s-a sustinut ca a fost oferita de catre parata o anumita suma de bani cu titlu de despagubire, cuantumul acesteia a fost contestat de reclamanta, astfel incat pana la stabilirea exacta a sumei datorate nu se poate sustine ca a fost indeplinita obligatia de plata . Cuantumul creantei a fost stabilit ca urmare a dezbaterii judiciare, astfel incat dobanda se calculeaza la suma stabilita de instanta, nu la cea oferita de parata.


Este nefondata si critica privind acordarea cheltuielilor de judecata catre parata, deoarece in mod corect instanta de apel a apreciat ca dreptul la un proces echitabil trebuie asigurat tuturor partilor din proces, astfel incat suma platita pentru un serviciu avocatial nu trebuie sa impovareze excesiv una dintre parti, care a inteles sa formuleze o actiune in pretentii.


Chiar daca, in practica judiciara si in doctrina s-a apreciat ca obligarea la plata cheltuielilor de judecata a partii care pierde procesul este intemeiata pe raspunderea civila delictuala, aceasta nu trebuie transformata intr-o sanctiune care sa afecteze accesul la justitie. Se poate observa ca societatea-parata a oferit o suma de 37.406 lei ca despagubire pentru bunurile mobile distruse in incendiu si a solicitat 46.761 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat. Asadar, s-ar ajunge ca despagubirea acordata sa fie aproape anihilata de cheltuielile de judecata, ceea ce ar impieta in mod esential asupra demersului judiciar al reclamantei.


De altfel, obligatia de plata a cheltuielilor de judecata are un temei legal, prin dispozitiile art. 274 C.pr.civ., la fel ca si posibilitatea instantei de a reduce cuantumul onorariului de avocat, fara ca prin aceasta sa afecteze conventia partilor, care isi pastreaza toate efectele prevazute de lege. Faptul ca una dintre parti a platit un onorariu avocatial, intr-un cuantum proportional cu valoarea pretentiilor, nu inseamna ca litigiul prezinta un grad ridicat de dificultate si nu trebuie sa se reflecte asupra partii adverse care, in esenta, a procedat conform legii, actionand paratul in instanta.


Decizia reclamantei de se adresa instantei de judecata pentru valorificarea drepturilor sale civile, actiunea admitandu-se in parte, nu reprezinta o fapta culpabila, ci un demers legal, care permite afirmarea ordinii de drept, prin transarea litigiului dintre parti pe cale jurisdictionala.


Fata de aceste considerente, Inalta Curte, in temeiul art. 312 alin. (1) C.pr.civ., a respins recursul, ca nefondat.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 866 din 12 aprilie 2016


Citeşte mai multe despre:    reducere onorariu avocat    neafectarea conventiei partilor
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe




  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964