Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Constituirea unui grup infractional organizat. Fapta prevazuta de legea penala

Constituirea unui grup infractional organizat. Fapta prevazuta de legea penala

  Publicat: 04 Jan 2017       1742 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Fapta de constituire a unui grup infractional organizat reprezinta o fapta prevazuta de legea penala, incriminata succesiv in dispozitiile art. 323 C. pen. anterior, art. 7 din Legea nr. 39/2003 si art. 367 C. pen. si, prin urmare, recursul in casatie intemeiat pe cazul reglementat in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., cu motivarea ca fapta nu este prevazuta de legea penala, este nefondat.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Actiunea prin care o persoana determina,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca impozit.
Actiunea prin care o persoana determina,
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, Ón temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Initierea reprezinta dobandirea unor cunostinte, priceperi si deprinderi minime necesare pentru desfasurarea unei activitati.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen preluat din limba engleza cu semnificatia de \"in afara jurisdictiei unei tari determinate\".
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,

In ipoteza in care momentul epuizarii infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat se situeaza in timp ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 39/2003, fapta se incadreaza in dispozitiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 (sau in dispozitiile art. 367 C. pen., in cazul in care legea penala noua reprezinta legea penala mai favorabila), chiar daca momentul consumarii a fost atins anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 39/2003, intrucat, in aceasta ipoteza, legea penala aplicabila se stabileste in raport cu momentul epuizarii, iar nu in raport cu momentul consumarii infractiunii.


2. Subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor poate fi autorul infractiunii din care provin bunurile, intrucat dispozitiile art. 29 din Legea nr. 656/2002 nu exclud autorul infractiunii predicat din sfera subiectului activ al infractiunii de spalare a banilor si, prin urmare, recursul in casatie intemeiat pe cazul prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., prin care se invoca imposibilitatea de a cumula calitatea de subiect activ al infractiunii de spalare a banilor si calitatea de autor al infractiunii predicat, este nefondat.


Prin sentinta penala nr. 30/D din 29 ianuarie 2014 pronuntata de Tribunalul Bacau s-au dispus, intre altele, cu privire la inculpatul A., urmatoarele:


- schimbarea incadrarii juridice din doua infractiuni de evaziune fiscala prevazute in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 13 C. pen. anterior si art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, in una singura si anume in infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 13 C. pen. anterior si art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior;


- schimbarea incadrarii juridice din doua infractiuni de spalare a banilor prevazute in art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, precum si infractiunea prevazuta in art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, intr-o singura infractiune de spalare a banilor prevazuta in art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.


a) In baza art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003, s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru constituirea unui grup infractional organizat.


S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a), b) si c) C. pen. anterior pe o durata de 5 ani.


b) In baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, s-a dispus condamnarea aceluiasi inculpat la pedeapsa de 6 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata.


S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a), b) si c) C. pen. anterior pe o durata de 3 ani.


c) In baza art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 13 C. pen. anterior, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru instigare la infractiunea de evaziune fiscala in forma continuata.


S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a), b) si c) C. pen. anterior pe o durata de 3 ani.


d) In baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, s-a dispus condamnarea aceluiasi inculpat la pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de spalare a banilor in forma continuata.


In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, s-au contopit pedepsele principale in pedeapsa cea mai grea si s-a dispus executarea pedepsei de 10 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a), b) si c) C. pen. anterior.


S-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a), b) si c) C. pen. anterior pe durata si in conditiile art. 71 alin. (2) C. pen. anterior.


Prin decizia nr. 708 din 29 iunie 2015 pronuntata de Curtea de Apel Bacau, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., intre altele, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Bacau si de inculpatii A. si B. impotriva sentintei penale nr. 30/D din 29 ianuarie 2014 a Tribunalului Bacau, a fost desfiintata, in parte, sentinta apelata, s-a retinut cauza spre rejudecare si, in fond:


A fost descontopita pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului A. in pedepsele componente.


In baza art. 386 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea incadrarii juridice:


- din doua infractiuni de evaziune fiscala prevazute in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 13 C. pen. anterior si art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 13 C. pen. anterior, in una singura si anume in infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 13 C. pen. anterior;


- din doua infractiuni de spalare a banilor prevazute in art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, precum si infractiunea prevazuta in art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, intr-o singura infractiune de spalare a banilor prevazuta in art. 29 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.


1. S-a inlaturat din continutul pedepsei complementare dispozitia art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. anterior aplicata de instanta de fond pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003.


2. In baza art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 13 C. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata.


S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) si c) C. pen. anterior pe o durata de 3 ani.


3. S-a inlaturat din continutul pedepsei complementare dispozitia art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. anterior aplicata de instanta de fond pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior si art. 13 C. pen. anterior.


4. In baza art. 29 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de spalare a banilor in forma continuata.


In baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta hotarare la pct. 2 si 4 cu cele aplicate de instanta de fond la literele a) si c), in pedeapsa cea mai grea si s-a dispus executarea pedepsei de 10 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) si c) C. pen. anterior.


S-au inlaturat din continutul pedepsei accesorii dispozitiile art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. anterior.


Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale atacate.


Impotriva acestei decizii, la data de 7 septembrie 2015, a declarat recurs in casatie inculpatul A.


Prin cererea de recurs in casatie s-a invocat incidenta cazurilor de casare prevazute in art. 438 alin. (1) pct. 7 si 12 C. proc. pen., respectiv inculpatul este condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala si s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege.


In motivarea cererii de recurs in casatie, inculpatul A. a aratat ca in mod gresit a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat prevazuta in art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003, din moment ce fapta retinuta in sarcina sa, de constituire a grupului infractional organizat, a avut loc in anul 2002, inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 39/2003, nefiind prevazuta de legea penala la data comiterii.


De asemenea, recurentul a precizat ca dispozitiile art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003 au fost abrogate, asa incat trebuia sa se constate ca, in prezent, fapta a fost dezincriminata.


In ceea ce priveste infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005, recurentul a sustinut ca la data desfasurarii activitatii infractionale, respectiv perioada 2002-2005, faptele nu erau prevazute de legea penala, dat fiind ca legea mentionata a intrat in vigoare in anul 2005.


De asemenea, recurentul a aratat ca fapta de evaziune fiscala are ca subiect activ contribuabilul; or, in speta, nu s-a retinut ca ar fi avut calitatea de contribuabil sau reprezentant legal al societatilor implicate direct in activitatea evazionista, sens in care faptele pot constitui cel mult o instigare la evaziune fiscala.


Prin aceleasi motive de recurs, inculpatul A. a sustinut ca este nelegala condamnarea sa pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 29 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 656/2002, din moment ce i s-a retinut calitatea de autor al infractiunii predicat.


Sub acest aspect, a aratat ca subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor este intotdeauna diferit de subiectul activ al infractiunii din care provin banii. Prin urmare, a mentionat, prin cererea de recurs in casatie, ca nu putea fi in acelasi timp subiect activ al infractiunii de spalare a banilor si autor al infractiunii principale din care se presupune ca au provenit banii.


Recurentul inculpat a subsumat criticile anterior mentionate cazului de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.


Prin invocarea cazului de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., recurentul inculpat a sustinut ca i s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege, intrucat, in cauza, legea penala mai favorabila este noul Cod penal care prevede limite de pedeapsa mai blande comparativ cu cele aplicate de catre instanta de apel.


Prin incheierea nr. 407/RC din 18 decembrie 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a admis in principiu cererea de recurs in casatie formulata de inculpatul A. impotriva deciziei nr. 708 din 29 iunie 2015 pronuntata de Curtea de Apel Bacau, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie si s-a dispus trimiterea cauzei completului care judeca recursul in casatie, in compunere de 3 judecatori.


Analizand recursul in casatie in limitele prevazute in art. 442 alin. (1) si (2) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca este nefondat, pentru urmatoarele considerente:


Potrivit art. 433 C. proc. pen., scopul recursului in casatie il constituie judecarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.


Pornind de la scopul recursului in casatie impus prin dispozitia legala anterior mentionata, examinarea cauzei se limiteaza doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata sub aspectul solutionarii cauzei prin aplicarea si interpretarea corecta a legii.


In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie noteaza ca sfera controlului judiciar a fost limitata, astfel ca nu pot fi examinate decat chestiunile ce privesc aspecte de drept, in limita cazurilor de casare prevazute in art. 438 alin. (1) C. proc. pen., fara a putea cenzura situatia de fapt retinuta ori temeinicia deciziei atacate.


Prin motivele de recurs in casatie a fost invocata incidenta cazurilor de casare prevazute in art. 438 alin. (1) pct. 7 si 12 C. proc. pen., potrivit carora hotararile sunt supuse casarii daca inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala ori au fost aplicate pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege.


Prima critica a recurentului inculpat A. vizeaza gresita sa condamnare pentru infractiunea prevazuta in art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003, in conditiile in care la momentul savarsirii acesteia (anul 2002), in modalitatea normativa a constituirii, fapta nu era prevazuta de lege, intrucat Legea nr. 39/2003 prin care a fost incriminata fapta a intrat in vigoare in anul 2003.


Examinand hotararile atacate se constata ca, sub aspectul situatiei de fapt, cu privire la infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003, s-a retinut ca inculpatul, in calitate de lider, impreuna cu inculpatii C., D., E., F., G. si B., a constituit un grup infractional organizat incepand cu luna octombrie 2002 si care a actionat o perioada indelungata (2002 - 2005), folosind fraudulos doua firme ``fantoma`` (societatea H. si societatea I.), avand ca principal scop comiterea de infractiuni, fapte cu consecinte deosebit de grave, prin care s-a cauzat prejudicierea importanta a bugetului de stat consolidat, asigurandu-si prioritar beneficiul ilicit, prin folosirea de mecanisme economico-financiare de spalare a banilor.


Cu referire la aceasta critica, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca nu prezinta relevanta in cauza data constituirii grupului infractional, respectiv sfarsitul anului 2002, cata vreme s-a retinut ca activitatea infractionala specifica modalitatii normative a asocierii s-a desfasurat in perioada 2002-2005, epuizandu-se in anul 2005.


In anul 2002, cand a debutat activitatea infractionala, fapta inculpatului era incriminata in art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, potrivit caruia fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri, se pedepsea cu inchisoarea de la 3 la 15 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea ce intra in scopul asocierii.


Ulterior, a intrat in vigoare Legea nr. 39/2003 care prevedea in art. 7 alin. (1) ca initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .


Ambele infractiuni sanctionau pluralitatea constituita si impuneau aceleasi conditii .


De altfel, si anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 39/2003 doctrina si jurisprudenta defineau asocierea prin aceleasi elemente care se regasesc in art. 2 lit. a), respectiv grupare de persoane, cu o anumita organizare, cu o disciplina interna, cu reguli specifice privind ierarhia si repartizarea atributiilor, elemente care dovedesc existenta structurii organizatorice si deosebesc pluralitatea constituita de cea ocazionala.


Analizand continutul celor doua incriminari se constata ca asocierea in vederea savarsirii de infractiuni prevazuta in art. 323 C. pen. anterior constituia norma generala, iar art. 7 din Legea nr. 39/2003, norma speciala.


Prin urmare, chiar daca constituirea ca modalitate normativa alternativa s-a consumat in cursul anului 2002, activitatea infractionala a grupului organizat a continuat in cadrul asocierii, prelungindu-se in timp pana la momentul incetarii acesteia, respectiv momentul epuizarii.


Astfel, din situatia de fapt retinuta in cauza rezulta ca inculpatul, in calitate de lider, a constituit un grup infractional organizat in vederea savarsirii de infractiuni si, chiar daca momentul consumarii infractiunii a fost acela al primului act de constituire, acesta a continuat, in baza aceleiasi rezolutii, sa savarseasca alte asemenea acte in vederea realizarii scopului asocierii. Ca atare, activitatea infractionala s-a prelungit, in mod natural, dincolo de momentul consumarii, a dobandit forma infractionala a faptei continue, care s-a epuizat in anul 2005.


In cazul in care in timpul duratei unei infractiuni continue se adopta mai multe legi penale, fapta se incadreaza potrivit legii in vigoare la data cand activitatea infractionala s-a incheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul careia a inceput si a durat o perioada de timp (in acest sens, a se vedea decizia nr. 2570 din 18 aprilie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala).


In concluzie, in mod corect, pentru intreaga activitate infractionala a fost aplicata legea penala speciala, in vigoare la momentul epuizarii.


Totodata, prin motivele de recurs in casatie, recurentul inculpat A. a solicitat a se constata ca, in prezent, fapta de constituire a unui grup infractional organizat, retinuta in sarcina sa, a fost dezincriminata, intrucat art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost abrogat, neavand corespondent in art. 367 alin. (1) C. pen.


Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca legiuitorul a inteles sa incrimineze in dispozitiile art. 367 alin. (1) C. pen. fapta prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003; prin urmare, nu se poate vorbi de o dezincriminare a faptei de constituire a unui grup infractional, aceasta avand corespondent in legislatia noua (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 12/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata in M. Of. nr. 507 din 8 iulie 2014).


Astfel, in prezent, in art. 367 alin. (1) C. pen. este incriminata sub denumirea marginala de ``constituire a unui grup infractional organizat`` fapta de initiere sau constituire a unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup, ceea ce conduce la concluzia ca fapta continua sa fie incriminata in legea noua, fiind realizata conditia continuitatii incriminarii.


Se mai impune precizarea ca definitia data grupului infractional organizat din noul Cod penal inlatura doar cerinta privitoare la scopul constituirii grupului constand in obtinerea directa sau indirecta a unui beneficiu financiar sau material, fiind suficienta constituirea unui grup organizat in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni; prin urmare, nici sub acest aspect nu se poate aprecia ca noua dispozitie legala a eliminat vreun element de care depinde caracterul penal al faptei ori forma de vinovatie; dimpotriva, a largit sfera notiunii grupului infractional organizat.


Asadar, abrogarea art. 7 din Legea nr. 39/2003 prin art. 126 pct. 2 din Legea nr. 187/2012 nu echivaleaza cu o dezincriminare a faptei, operand de fapt o preluare a normei de incriminare in dispozitiile art. 367 alin. (1) C. pen.


Prin urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie subliniaza ca sintagma ``nu este prevazuta de legea penala`` priveste situatiile in care condamnarea se bazeaza pe ipoteze de incriminare care nu sunt prevazute de lege, respectiv nu au facut niciodata obiectul incriminarii sau a operat dezincriminarea.


Or, din analiza deciziei penale atacate rezulta ca instantele de fond si de apel au facut o corecta aplicare a legii, asa incat fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisa in cuprinsul deciziei atacate, este prevazuta de legea penala.


A doua critica a recurentului inculpat A. vizeaza gresita sa condamnare pentru infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, in conditiile in care la momentul desfasurarii activitatii infractionale (2002-2005) fapta nu era prevazuta de legea penala, intrucat Legea nr. 241/2005 prin care a fost incriminata fapta a intrat in vigoare in anul 2005.


Examinand hotararea atacata se constata ca, sub aspectul situatiei de fapt cu privire la infractiunea prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, s-a retinut ca, in calitate de lider al grupului infractional organizat si administrator de facto al societatii H. si al societatii I., in perioada noiembrie 2002 - 2006 (perioada fiscala de producere a efectelor actelor ilicite), a condus in maniera ilicita activitatea celor doua societati, dispunand nedeclararea veniturilor impozabile realizate si diminuarea veniturilor prin operatiuni fictive, in scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit si a TVA-ului datorat bugetului consolidat al statului, cauzand acestuia un prejudiciu.


De asemenea, s-a retinut ca, in calitate de administrator al societatii J. si al societatii K., inculpatul a condus in maniera ilicita activitatea celor doua societati, prin inregistrarea in contabilitate, cu stiinta si in scopul de a nu plati ori de a diminua impozitul pe profit si TVA, a unor cheltuieli nereale, pe baza unor documente primare de achizitie (facturi fiscale) emise de societatea H., respectiv societatea I. (administrate in fapt tot de inculpatul A.).


Cu referire la aceasta critica, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca infractiunea de evaziune fiscala in modalitatea descrisa in continutul art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 era prevazuta la momentul inceputului activitatii infractionale in art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994.


Totodata, s-a retinut ca fapta a fost comisa in forma continuata, astfel ca, desi a debutat sub imperiul Legii nr. 87/1994, activitatea infractionala a continuat, epuizandu-se in anul 2006, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 241/2005.


Asadar, legea aplicabila a fost corect stabilita, ca fiind cea de la momentul epuizarii infractiunii de evaziune fiscala.


Prin motivele de recurs in casatie, recurentul inculpat A. a solicitat a se constata ca fapta de evaziune fiscala are ca subiect activ contribuabilul; or, in cauza, s-a retinut ca nu a avut aceasta calitate si nici pe aceea de reprezentant legal al firmelor implicate direct in activitatea evazionista.


Din situatia de fapt retinuta de instanta de fond rezulta ca elementul material al laturii obiective al infractiunii de evaziune fiscala consta in omisiunea de a evidentia, in documentele legale, veniturile impozabile realizate, precum si in diminuarea veniturilor prin operatiuni fictive, in scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit si a TVA-ului datorat bugetului consolidat al statului, fapta pe care inculpatul a comis-o in calitate de administrator de facto la doua societati.


Cu referire la aceasta critica, Inalta Curte de Casatie si Justitie noteaza ca subiect activ al infractiunii de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 poate fi orice persoana fizica sau juridica care actioneaza in numele sau in interesul contribuabilului ori in realizarea obiectului de activitate al acestuia.


Prin urmare, subiect activ poate fi administratorul de drept al societatii, precum si administratorul de fapt sau orice alta persoana din cadrul societatii - director, contabil, vanzator - in masura in care prin actiunile si/sau inactiunile lor urmaresc ca societatea sa se sustraga de la plata taxelor si impozitelor datorate (a se vedea, in acest sens, decizia nr. 272 din 28 ianuarie 2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala).


Legea nu conditioneaza existenta infractiunii de o anumita calitate a subiectului activ si nici de existenta unei imputerniciri exprese a unei persoane cu atributii de organizare si tinere a evidentei contabile care sa aiba calitatea de administrator sau o obligatie legala ori contractuala de gestionare a activitatii societatii, daca din probele administrate rezulta ca, in fapt, faptuitorul exercita conducerea activitatii contabile a societatii.


In pofida faptului ca inculpatul nu a avut in mod oficial calitatea de asociat sau administrator in cadrul societatilor implicate in mod direct in activitatea evazionista, in fapt, acesta a exercitat, in perioada 2002-2006, conducerea activitatii contabile a societatilor, coordonand actiunile intreprinse de membrii grupului.


Totodata, prin motivele de recurs in casatie, recurentul inculpat A. a criticat retinerea, in ceea ce-l priveste, a autoratului, ca forma de participatie la savarsirea infractiunii de evaziune fiscala in conditiile in care activitatea sa infractionala corespunde unei instigari la comiterea infractiunii mentionate.


Or, prin decizia atacata s-a retinut ca inculpatul a actionat si in calitate de autor in ceea ce priveste actele materiale vizand societatea J. si societatea K., fiind administratorul acestor societati. Or, aceasta forma principala de participatie, a autoratului, o absoarbe pe cea secundara, a instigarii cu referire la societatea H., respectiv societatea I., administrate in fapt de catre inculpat.


A treia critica a recurentului inculpat A. vizeaza gresita sa condamnare pentru savarsirea infractiunii de spalare a banilor prevazuta in art. 29 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 656/2002 privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului, aratand ca nu i se poate retine atat calitatea de autor al infractiunii predicat, din care se presupune ca au fost dobanditi banii, cat si cea de autor al infractiunii de spalare a banilor.


Examinand hotararea atacata se constata ca, sub aspectul situatiei de fapt, cu privire la infractiunea de spalare a banilor, s-a retinut ca inculpatul A., in calitate de lider al grupului infractional organizat, precum si de reprezentant legal al societatii J., al societatii K. si al firmei offshore L., in perioada 2002-2004, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a disimulat adevarata natura a dispozitiei si circulatiei unor bunuri si sume de bani, dispunand/efectuand o serie de operatiuni ilicite.


De asemenea, s-a retinut ca, folosindu-se in mod concomitent/succesiv de societatile ce au desfasurat operatiuni pe principiul firmelor ``fantoma`` (sediu declarat in mod fictiv, inscrise nelegal ca microintreprinderi, achizitionate pe numele unor persoane care nu au exercitat cu buna-credinta atributiile de administrator, acumularea de sume considerabile de plata catre bugetul consolidat al statului, reprezentand impozit pe profit si TVA ce a condus la falimentul acestora etc.), inculpatul A. a disimulat adevarata natura a proprietatii, dispozitiei si circulatiei unor bunuri .


Infractiunea de spalare a banilor este o fapta de natura penala, conditionata de existenta unei infractiuni predicat (sau premisa) din care sunt obtinute fonduri ilicite (bani sau bunuri mobile sau imobile), ajungandu-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operatiuni legitime. Asadar, infractiunea de spalare a banilor are un caracter corelativ derivat, intrucat existenta ei este conditionata de savarsirea prealabila a unei infractiuni din care sa provina bunul supus unei operatiuni de spalare, avand totusi un caracter autonom in raport cu infractiunea predicat, chiar si in situatia in care nu se cunoaste autorul acesteia.


Cu toate acestea, legea nu conditioneaza existenta infractiunii de spalare a banilor de imprejurarea ca infractiunea predicat sa fie comisa de o persoana diferita de cea care participa la savarsirea infractiunii de spalare a banilor.


De altfel, jurisprudenta a statuat in acest sens (a se vedea decizia nr. 1562 din 28 aprilie 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, decizia nr. 836 din 13 februarie 2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala si decizia nr. 2984 din 25 septembrie 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala).


Cea de-a patra critica invocata de recurentul inculpat A. vizeaza aplicarea pedepselor in alte limite decat cele prevazute in noul Cod penal, respectiv neretinerea de catre instantele de fond si apel a legii penale mai favorabile ca urmare a succesiunii legislative a normelor de incriminare, care ar fi avut drept consecinta aplicarea pedepselor in limite mai reduse.


Inalta Curte de Casatie si Justitie noteaza ca cea din urma critica vizeaza aplicarea legii penale mai favorabile, chestiune care nu poate fi examinata prin prisma niciunuia dintre cazurile de casare expres si limitativ prevazute in art. 438 C. proc. pen.


Or, in raport cu limitele recursului in casatie, instanta nu poate face aplicarea legii penale mai favorabile, analiza incidentei acesteia fiind atributul exclusiv al instantei de fond, respectiv apel.


Prin urmare, in raport cu infractiunile retinute in sarcina inculpatului - constituirea unui grup infractional organizat, evaziune fiscala si spalare a banilor - si cu limitele de pedeapsa prevazute in normele de incriminare stabilite ca fiind mai favorabile prin hotararile atacate, se constata ca acestea sunt legale.


In concluzie, criticile invocate de recurentul inculpat A. sunt neintemeiate si, pentru aceste considerente, in temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul in casatie declarat de inculpatul A. impotriva deciziei nr. 708 din 29 iunie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Bacau, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie .


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 71/RC din 4 martie 2016


Citeşte mai multe despre:    grup infractional organizat    fapta prevazuta de legea penala    legea aplicabila    epuizarea infractiunii    spalarea banilor    evaziune fiscala    Legea 656/2002



Comentează: Constituirea unui grup infractional organizat. Fapta prevazuta de legea penala
Alte Speţe

Confiscare extinsa. Infractiune prevazuta in art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 129/A din 30 martie 2016

Grup infractional organizat. Sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2325 din 2 iulie 2013

Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat. Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. Elemente constitutive
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1255 din 27 februarie 2006

Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat. Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. Elemente constitutive
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1255 din 27 februarie 2006

Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat. Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. Elemente constitutive
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1255 din 27 februarie 2006

Recurs. Schimbarea incadrarii juridice dupa incheierea dezbaterilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 1372 din 6 aprilie 2011

Achitare. Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3116 din 3 octombrie 2012

Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei. Achitare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3116 din 3 octombrie 2012

Revocarea obligarii de a nu parasi tara. Grup infractional organizat. Inselaciune cu consecinte deosebit de grave
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.643/R din data 31.08.2010



Articole Juridice

Proces-Verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect
Sursa: EuroAvocatura.ro

Delaratie de audire a suspectului sau a inculpatului
Sursa: EuroAvocatura.ro

Subiectii procesuali principali si drepturile acestora. Art. 77 - 81 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Audierea suspectului sau a inculpatului. Art. 107 - 110 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Retinerea. Art. 209 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Conducerea si supravegherea activitatii organelor de cercetare penala de catre procuror. Art. 299 - 304 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Constatarea infractiunilor de audienta. Art. 360 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro