Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Desfacerea contractului individual de munca. Compensare in bani a zilelor de concediu neefectuate

Desfacerea contractului individual de munca. Compensare in bani a zilelor de concediu neefectuate

  Publicat: 22 Feb 2017       816 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
La data de 16.07.2015 reclamantul S. N. a formulat contestatie impotriva deciziei nr 14 din 17. 06. 2015 de incetare a contractului individual de munca, emisa de parata pe care o considera nelegala si netemeinica pentru urmatoarele considerente:

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
A fost promulgat la 11.09.1865
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Vanzarile facute prin abordarea activa a clientilor individuali, in interiorul fie al teritoriului exclusiv al unui alt distribuitor, fie al clientelei exclusive a unui alt distribuitor; aceasta se poate face, de exemplu, prin:
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Rezultatele finale ale transformarii factorilor de productie, bunurile economice. Acestea se exprima in unitati fizice, unitati conventionale si in unitati valorice.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Arata ca a fost salariatul acestei societati potrivit contractului individual de munca nr. 6/09.10.2013 in R. G. E. S. pe perioada nedeterminata cu norma intreaga, in functia de macelar.


La data de 4 iulie 2015 a fost chemat la locul de munca, atat el cat si sotia sa, unde au fost anuntati ca locul lor de munca, respectiv acest punct de lucru s-a inchis, iar lor le-au incetat contractele individuale de munca, ocazie cu care le-au fost inmanate deciziile de incetare a contractelor individuale de munca . Fiind anuntati ca drepturile banesti restante le vor primi ulterior, fara a li se precizare care sunt acestea. Au fost anuntati ca doar sotia sa va beneficia de ajutor de somaj ci el nu, deoarece a solicitat incetarea contractului individual de munca pin acordul partilor, lucru care nu este adevarat, el nefacand vreo cerere in acest sens, cunoscand faptul ca in aceasta situatie nu va beneficia de ajutor de somaj.


Pe intreaga perioada cat a fost salariatul acestei societati, atat el, cat si sotia sa, nu a beneficiat de nici o zi de concediu de odihna, nu a primit nici o suma de bani pentru zilele de concediu de odihna neefectuate, a lucrat zi lumina, deci a prestat foarte multe ore suplimentare ( cel putin 3 ore in fiecare zi), singurele zile de peste an cand au fost liberi au fost 2 zile de Pasti, 2 zile de C. si 2 zile de Anul Nou.


Decizia de incetare a contractului de munca nu contine elementele prevazute de lege, respectiv de art 76 Codul muncii, nu prezinta motivele de fapt care determina concedierea, motivul de drept invocat, art 55 lit b nu este real, deoarece nu el a facut cerere in acest sens, nu este stipulata durata preavizului, preaviz pe care de altfel nu l-a primit.


Fata de cele invederate solicita ca instanta sa dispuna : obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de incetare a contractului individual de munca in care temeiul de drept sa fie cel real si legal, respectiv art 65 alin (1) Codul Muncii pentru a putea beneficia de ajutor de somaj si la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, obligarea paratei la plata restantelor salariale aferente lunii mai si lunii iunie, pana la incetarea contractului individual de munca, a contravalorii zilelor de concediu de odihna, a zilelor libere potrivit legii si a orelor suplimentare, pentru intreaga perioada pentru care a fost angajat, actualizate cu indicele de inflatie si cu dobanda legala potrivit deciziei BNR, obligarea paratei la eliberarea unei adeverinte din care sa reiasa faptul ca in perioada raporturilor contractuale i-a fost calculata, retinuta si virata catre institutiile abilitate a contributiei de somaj a celei pentru asigurari sociale si a celei pentru asigurari sociale de sanatate, cu cheltuieli de judecata .


In drept, a invocat dis part 76-78, 80 alin 1, 120,122, 144-146, 266, 268 alin 1 lit a, c, art 269, 270, 272 Codul muncii.


La data de 26.10.2015 parata a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei formulate.


A aratat ca intrucat spatiul in care functionase magazinul a ramas liber, reclamantul si-a exprimat intentia de a-l inchiria el, in scopul deschiderii unei afaceri proprii, intrucat sotia era grav bolnava si avea nevoie de bani mai multi.


In realizarea demersurilor sale, a cerut ca incetarea contractului de munca sa se faca prin acordul partilor, incepand cu data de 17. 06. 2015, fapt pentru care a formulat cerere si in scris si a semnat-o.


Tinand cont de vointa liber exprimata a reclamantului, a emis decizia de desfacere a contractului de munca nr. 14/xxxxxxxxxxx, pe care i-a comunicat-o si a facut cuvenitele modificari in sistemul Revisal.


In ceea ce priveste dreptul de preaviz, conform art 75 din Codul Muncii, au acest drept persoanele concediate in temeiul art 61 lit c si d, art 65 si 66; fata de temeiul juridic din decizia contestata, nu trebuia acordat preaviz.


In ceea ce priveste cererea de acordare a unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de asemenea solicita sa fie respinsa, intrucat art 67 din Codul Muncii prevede ca doar salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile legii si ale contractului colectiv de munca; astfel spus doar cei concediati in temeiul art 65 si 66 din Codul Muncii.


In cea ce priveste salariul pentru luna mai si partial pentru luna iunie, respectiv suma de 1121 lei( 724 lei pe mai si 397 lei pe iunie, pana la 17. 06. 2015) a intentionat sa ii dea contestatorului, insa acesta i-a spus ca refuza sa-i primeasca si ca vrea 15. 000 lei.


Ca atare considera ca nici aici nu este vina societatii si ca din nou contestatorul isi invoca propria culpa.


In cea ce priveste programul de lucru in zilele de concediu, arata ca :


Desi programul de lucru era de 8 ore, activitatea se desfasura in concret in perioada 7,30 - 14,00 intrucat era piata si dupa ora 14,00 nu mai era nimeni pe acolo.


In acest sens sunt si inregistrarile de pe casa de marcat, pe care se observa foarte clar cam in ce interval de timp se faceau vanzari .


Sustinerea ca lucrau si 12 ore pe zi nu are nici un fundament real, pentru ca nu veneau cumparatori in piata decat atunci cand era programul de piata .


In ceea ce priveste concediul de odihna, exista o conventie intre angajat si societate de a-si lua zile de concediu la nevoie, solicitand telefonic cu o zi inainte.


In acest mod proceda si contestatorul si sotia sa fiind un magazin mic si nefiind alti angajati.


Nu a luat niciodata concediul integral, dar separat, in decursul unui an calendaristic, a beneficiat de toate zilele cuvenite.


La data de 06.11.2015, contestatorul a depus la dosar raspuns la intampinare prin care arata ca :


In ceea ce priveste cererea de anulare a deciziei de desfacere a contractului individual de munca nr 14/17. 06. 2015 si emiterea unei noi decizii de incetare a contractului individual de munca in care temeiul de drept sa fie art 65 alin 1 Codul muncii, arata ca renunta la acest capat de cerere, aspect pe care il va inainta in scris si prin precizare la actiune, pe care o va depune la primul termen de judecata .


In ceea ce priveste salariul aferent lunilor mai si iunie 2015 arata ca nu a primit salariul pe luna Mai astfel cum se afirma in intampinare,iar pentru luna iunie, contestatorul nu a primit salariul, astfel cum se recunoaste si de catre parata prin intampinare, dar nu pentru faptul ca aceasta nu a dorit sa-l ridice, ci pentru faptul ca nu i s-a acordat.


A solicitat sa puna in vedere paratei sa depuna la dosar, in copie, conforma cu originalul, conventia la care face referire si, de asemenea, sa indice temeiul de drept al acesteia,


In ceea ce priveste calculele concrete privind contravaloarea orelor suplimentare efectuate de catre contestator, a orelor de munca efectuate in zilele de sambata si duminica, precum si a zilelor de concediu de odihna neefectuate, arata ca la primul termen de judecata va depune precizare la actiune, cu calcule riguroase ce urmeaza a fi coroborate cu celelalte mijloace de proba ce vor fi incuviintate pentru justa solutionare a cauzei. De asemenea, in ceea ce priveste depunerea la dosar a inscrisurilor solicitate, inscrisuri ce trebuie sa fie semnate si stampilate cu stampila societatii, solicita sa puna in vedere paratei sa depuna la dosarul cauzei, copie conforma cu originalul dupa Registrul de intrari - iesiri al societatii, in care fiecare din inscrisurile de mai sus au fost inregistrate pentru a dovedi existenta legala si reala a acestora.


La data de 22.12.2015 Calafat a depus la dosar intampinare la precizarea la actiune prin care solicita respingerea contestatiei precizate si obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata .


Arata ca prin precizarea la actiune se solicita restante salariale aferente lunii mai si iunie, pana la incetarea contractului individual de munca, contravaloarea zilelor de concediu de odihna, contravaloarea zilelor libere potrivit legii si a orelor suplimentare, pentru intreaga perioada cat a lucrat, actualizat cu indicele de inflatie si cu dobanda legala.


In ceea ce priveste salariul pentru luna mai si partial luna iunie, respectiv suma de 1121 lei, respectiv 724 lei pe mai si 397 lei pe iunie, pana la 17. 06. 2015, asa cum deja a aratat prin intampinarea anterioara, a intentionat sa ii dea contestatorului, insa acesta i-a spus ca refuza sa-l primeasca si ca vrea 15. 000 lei.


In ceea ce priveste concediul de odihna, de asemenea a aratat ca, exista o conventie intre angajat si societate de a-si lua zile de concediu la nevoie, solicitand telefonic cu o zi inainte.


In ceea ce priveste contravaloarea zilelor libere potrivit legii si a orelor suplimentare, precum si modul de calcul este foarte academic calculat, desi pentru persoane care nu au studii de specialitate greu de urmarit.


A fost incuviintata proba cu inscrisuri si proba cu martori, respectiv P. P. V. pentru reclamant si C. I. pentru parata.


Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele.


La data de 12. 02. 2016 reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat sa se ia act de renuntarea sa la judecarea capetelor de cerere avand ca obiect anulare decizie de concediere, obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de concediere, precum si la plata unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si la eliberarea unei adeverinte privind plata contributiei de somaj, fiind incidente astfel dis part 406 alin 1 C., in conformitate cu care "Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa. "


In consecinta, in raport de manifestarea de vointa a reclamantului si dispozitiile legale incidente, tribunalul va lua act de renuntarea reclamantului la judecata capetelor de cerere avand ca obiect anulare decizie de concediere, obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de concediere, precum si la plata unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si la eliberarea unei adeverinte privind plata contributiei de somaj,conform alin 6 art 406 C. .


Pe fondul cauzei :


Reclamantul a fost salariatul paratei in perioada 09,10. xxxxxxxxxxxxx15, dupa cum rezulta din contractul individual de munca coroborat cu decizia nr. 14/2015 de incetare a contractului individual de munca .


Cu privire la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01. 05. xxxxxxxxxxxxx15, precum si la plata c/val concediului de odihna neefectuat aferent anilor 2013-2015, instanta retine ca prin intampinarea la precizarea la actiune depusa de parata aceasta recunoaste ca nu a achitat reclamantului salariul aferent lunilor mai si partial iunie, motivat de faptul ca acesta a refuzat sa il primeasca.


Observand statele de plata aferente lunilor mai -iunie 2015( f. 49-50) se constata ca acestea nu sunt semnate de catre reclamant.


Potrivit art. 159 al 2 din C. M. pentru munca prestata in baza contractului individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani, care se plateste inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului, conform art. 161 din codul muncii.


Avand in vedere ca angajatorul nu a achitat drepturile salariale restante pe toata perioada solicitata, instanta constata ca acesta se face vinovat de incalcarea prevederilor legale aratate mai sus, precum si de incalcarea dispozitiilor art. 40 alin. 2 lit. c din codul muncii potrivit carora are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca si din contractele individuale de munca .


Pe de alta parte potrivit art. 166 al. 1 din Codul Muncii, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz, iar intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, conform dispozitiile art. 166 alin. 4 din codul muncii.


Potrivit art 168 alin. 1 Codul muncii plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Potrivit dispozitiilor art. 146, alin. 1 si 3 Codul muncii, republicat, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an; compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .


Este adevarat ca, potrivit disp. art. 149 Codul muncii salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat, insa aceasta obligatie a salariatului trebuie analizata in corelare cu obligatia angajatorului care, potrivit disp. art. 146, alin. 2, Codul muncii este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.


Mai mult, angajatorul are obligatia in conformitate cu art. 148, alin. 1 din Codul muncii sa realizeze o programare colectiva sau individuala a efectuarii concediilor de odihna de catre angajati cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.


In speta, contractul individual de munca al reclamantului a incetat la data de 17. 06. 2015, asa cum rezulta din decizia nr. 14/2015 emisa de parata, astfel ca acesta este indreptatit la compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat.


Desi parata sustine ca reclamantul a efectuat concediul de odihna in perioada 2013-2015, concediu de odihna pentru care a platit indemnizatia cuvenita, instanta constata ca in statele de plata aferente lunilor decembrie 2014, noiembrie 2014,respectiv iunie 2015 sunt inscrise sume brute aferente concediului de odihna, insa nici aceste state de plata nu sunt semnate de catre reclamant si mai mult, nu se face nicio mentiune cu privire la numarul de zile de concediu efectuate.


In aceste conditii, fata de dispozitiile legale anterior mentionate, fata de faptul ca reclamantul nu a primit drepturile salariale aferente perioadei 01. 05. xxxxxxxxxxxxx15 si nici nu a efectuat concediul de odihna pe anii 2013- 2015, iar parata nu a administrat probe din care sa rezulte plata contravalorii concediu de odihna neefectuat de catre reclamant, instanta urmeaza sa admita acest capat de cerere si sa oblige parata la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01. 05. xxxxxxxxxxxxx15, precum si la plata c/val concediului de odihna neefectuat aferent anilor 2013-2015 .


In ceea ce priveste c/val zilelor libere si orelor suplimentare solicitate de reclamant, instanta constata urmatoarele :


Potrivit art. 120 alin. 1 din codul muncii "munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art 112, este considerata munca suplimentara", si potrivit art. 118 din codul munci salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, doar la solicitarea angajatorului.


Potrivit art. 122 alin. 1 si 2 Codul muncii"munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia" si "in aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru".


Potrivit art. 123 alin. 1 din codul muncii "in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia".


Din declaratia martorilor audiati in cauza nu rezulta cu certitudine numarul de ore efectuate in aceste zile libere, de repaus si de sarbatori legale sau peste programul normal de lucru,niciunul dintre martorii propusi de parti nefiind zilnic la locul de munca al reclamantului pentru a observa programul de activitate al acestuia.


In speta, reclamantul nu a facut dovada cu certitudine nici a solicitarii angajatorului de a fi efectuate aceste ore suplimentare si nici a numarului de ore efectuate in aceste zile libere, de repaus si de sarbatori legale sau peste programul normal de lucru.


Prin urmare, instanta va respinge aceste capete de cerere ca neintemeiate.


Fata de cele expuse mai sus, instanta va admite in parte actiunea, va obliga parata la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01. 05. xxxxxxxxxxxxx15, precum si la plata c/val concediului de odihna neefectuat aferent anilor 2013-2015 .


Va respinge celelalte capete de cerere .


In baza art 453 alin 2 C., dat fiind solutia de admitere in parte a pretentiilor reclamatului, va compensa cheltuielile de judecata efectuate de parti respectiv 600 lei, conform chitantelor nr. 42 si 46/2015, cheltuieli efectuate de reclamant reprezentand onorariu de avocat si 1500 lei, conform chitantei nr. 121/2015, cheltuieli efectuate de parata reprezentand onorariu de avocat si va obliga reclamantul la 900 lei cheltuieli de judecata catre parata.


Opinia asistentilor judiciari este conforma cu hotararea si considerentele prezente.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Ia act de renuntarea reclamantului la judecarea capetelor de cerere avand ca obiect anulare decizie de concediere, obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de concediere, precum si la plata unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si la eliberarea unei adeverinte privind plata contributiei de somaj .


Admite in parte actiunea formulata de reclamantul S. N.,CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in Calafat 9 ., in contradictoriu cu parata, cu sediul in Calafat, Piata Agroalimentara, Hala 4 jud. D. .


Obliga parata la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01. 05. xxxxxxxxxxxxx15, precum si la plata c/val concediului de odihna neefectuat aferent anilor 2013-2015 .


Respinge celelalte capete de cerere .


Compenseaza cheltuielile de judecata efectuate de parti si obliga reclamantul la 900 lei cheltuieli de judecata catre parata.


Cu recurs in 30 zile de la comunicare in ceea ce priveste cererea de renuntare, cererea de declarare a recursului se depune la Tribunalul D. .


Cu apel in 10 zile de la comunicare privind celelalte capete de cerere, cererea de declarare a apelului se depune la Tribunalul D. .


Pronuntata in sedinta publica de la 21. 06. 2016



Pronuntata de: Tribunalul Dolj, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 2005/2016 din data de 21.06.2016


Citeşte mai multe despre:    desfacere contract de munca    norma intreaga    inexistenta preavizului    contravaloare zile de concediu de odihna    state de plata    ore suplimentare    sarbatori legale



Comentează: Desfacerea contractului individual de munca. Compensare in bani a zilelor de concediu neefectuate
Alte Speţe

Angajatorul va putea fi obligat la corectarea declaratiei fiscale prin declaratii rectificative ori de cate ori transmite date nereale
Pronuntaţă de: Tribunalul Mehedinti Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 123/2017, in sedinta publica din 9 februarie 2017

Actiunea in reconstituirea vechimii in munca se introduce doar impotriva fostului angajator in cazul in care acesta inca exista
Pronuntaţă de: Tribunalul Botosani Sectia Civila, Sentinta civila nr. 31/2017, in sedinta publica din 10 ianuarie 2017

Necompensarea in bani a zilelelor de concediu neefectuate
Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures, Sectia I Civila, Sentinta nr. 505 din data de 15.04.2016

Reindividualizarea de catre instanta a sanctiunii disciplinare aplicate salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava, Sectia I Civila, Sentinta nr. 681 din data de 06.06.2016

Spor la salariu pentru munca suplimentara corespunzator duratei acesteia
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1247 din data de 02 iunie 2016

Subiect calificat. Schimbare incadrare juridica
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti -Sentinta penala nr.347 din data 16.02.2011

Respingere drept la indemnizatie de somaj. Cauza neplatii poate fi asimilata unei situatii de forta majora
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Hotarare nr. 1233 din data 29.05.2012

Anularea partiala a deciziei de sanctionare disciplinara. Inlocuirea desfacererii contractului individual de munca cu sanctiunea reducerii salariului de baza cu 10% pe o perioada de o luna
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi - Sentinta civila nr. 324 din data 04.02.2011

Anularea deciziei prin care s-a desfacut contractul individual de munca. Reintegrarea in postul avut anterior. Plata drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Tribunalul Mehedinti - Sentinta civila nr. 361 din data 14.02.2008



Articole Juridice

A fost modificat regimul strainilor in Romania
Sursa:

Contract individual de munca (Model 2018) | PDF si Word
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Programul de lucru inegal
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Durata concediului de odihna in cazul contractului individual de munca pet imp partial
Sursa: MCP Cabinet avocati

Avantajele incadrarii in munca a tinerilor absolventi
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Contractul de munca full-time vs. contractul de munca part-time
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Un angajat part-time are aceleasi drepturi juridice si conventionale ca un angajat full-time
Sursa: Av. Costel Gilca