din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2163 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Reindividualizarea de catre instanta a sanctiunii disciplinare aplicate salariatului

Reindividualizarea de catre instanta a sanctiunii disciplinare aplicate salariatului

  Publicat: 27 Feb 2017       1643 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea adresata acestei instante la data de 22. 01. 2016 si inregistrata sub nr. XXXXXXXXXXX, contestatorul J. I., a formulat contestatie impotriva deciziei nr. 4302/16.12.2015 emisa de intimata C. Nationala Posta R. S. A., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea deciziei contestate si, in consecinta, repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul reintegrarii in functia detinuta anterior, de oficiant rural, precum si la plata unei despagubiri in conformitate cu dispozitiile art. 80 din codul muncii; de asemenea, solicita obligarea angajatorului la daune morale, in cuantum de 10. 000 lei, cu cheltuieli de judecata .

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Conditie prevazuta de legea penala pentru existenta unor infractiuni :calomnia, ofensa adusa autoritatii, ultrajul contra bunelor moravuri etc,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
In dreptul comunitar, recomandarea este un act juridic care ii incurajeaza pe cei carora i se adreseaza sa actioneze intr-un anumit mod, fara sa aiba caracter obligatoriu.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, post contabil care cuprinde:
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In motivare, reclamantul a aratat ca, prin decizia nr. 4302/16.12.2015, C. Nationala Posta R. SA a decis sanctionarea ``domnului J. I. - avand functia de oficiant rural, locul de munca la O. P. S. a�� O. J. P. cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca``` retinand ca s-ar fi constatat mai multe nereguli (care au fost expuse in cuprinsul deciziei), fiind incalcate astfel atributiile de serviciu conform fisei postului si art. 20. 2, pct. 1-4 si 18 din CCM coroborat cu prevederile art. 39 pct 2 lit a-d din Codul Muncii.


A mai precizat ca, prezenta deciziei a fost emisa si comunicata cu incalcarea dispozitiilor legale prevazute de art. 252 din Codul Muncii, ceea ce atrage nulitatea absoluta a acesteia.


In cuprinsul deciziei de sanctionare, se indica neregulile constatate si care ar constitui abateri disciplinare (indicate in filele 1,2 si 3 a�� primul paragraf din decizie), precum si apararile formulate de catre salariatul J. I. din nota explicativa din data de 24.11.2015 (filele 3 si 4 din decizie), fiind indicat apoi care prevederi legale ar fi fost incalcate si ceea ce s-a decis, respectiv sanctiunea aplicata, cui se va comunica si unde poate fi contestata, fara a se face nici o referire de ce au fost inlaturate apararile formulate de catre salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile.


A mai precizat ca, in speta au fost incalcate si dispozitiile art. 252 al. 1 din Codul Muncii : ``Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare. . . `` iar incalcarea acestui termen imperativ, de 30 de zile, atrage nulitatea deciziei.


Din cuprinsul deciziei de sanctionare rezulta ca neregulile au fost constatate cu ocazia controlului, fara insa a cunoaste care a fost data controlului. Insa, avand in vedere ca comisia de cercetare disciplinara a fost constituita in baza Deciziei nr. 3882/05.11.2015, se deduce ca deja se cunostea savarsirea abaterii disciplinare, pentru ca, in caz contrar nu se constituia comisia de cercetare.


Conform art. 252 al. 1 din Codul Muncii si apreciind ca la 05.11.2015 s-a luat la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, decizia de sanctionare trebuia emisa in forma scrisa pana la data de 05.12.2015, insa ea a fost emisa la data de 16.12.2015, deci cu incalcarea termenului imperativ de 30 de zile, fapt ce atrage nulitatea deciziei de sanctionare.


De asemenea, decizia de sanctionare nu a fost comunicata in termenul imperativ de ``cel mult 5 zile calendaristice de la data . emiterii``, fiind incalcate dispozitiile art. 252 al. 3 din Codul Muncii. Incalcarea acestui termen atrage nulitatea actului .


Astfel, decizia nr. 4302 a fost emisa la data de 16.12.2015 si a fost comunicata salariatului la data de 28.12.2015, fiind depasit termenul imperativ de cel mult 5 zile calendaristice. Incalcarea acestui termen atrage nulitatea actului, astfel ca decizia nr. 4302/16.12.2015 este lovita de nulitate.


In speta nu au fost respectate nici dispozitiilor art. 250 din Codul Muncii:


Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:


Imprejurarile in care fapta a fost savarsita; gradul de vinovatie a salariatului; consecintele abaterii disciplinare; comportarea generala in serviciu a salariatului; eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


La emiterea deciziei de sanctionare nr. 4302/16.12.2015 nu au fost respectate aceste dispozitii legale.


A mai precizat ca, angajatorul, in loc sa-si asume propriile greseli si nereguli, aplica sanctiuni salariatilor, fara a tine cont de conditiile in care acestia isi desfasoara activitatea .


Aratam faptul ca la nivelul Oficiului postal S. isi desfasura activitatea la momentul cercetarii disciplinare si emiterii deciziei un numar de 4 salariati: 1 diriginte (J. Saveta), 1 oficiant (contestatorul) si 2 factori postali (P. V. si B. I. ).


Apoi, in vara anului 2015, dirigintele posta a suferit o interventie chirurgicala si a fost in concediu medical timp de trei luni, fapt cunoscut, bineinteles, de catre angajator, care nu a facut altceva decat sa delege toate atributiile de serviciu ale dirigintelui catre oficiant.


Astfel, oficiantului a�� contestatorul din prezenta cauza - i-au fost impuse doua norme de munca, practic acesta desfasurand si activitatile specifice functiei sale de oficiant si cele ale functiei de diriginte, fara ca angajatorul sa ia vreo masura in acest sens si fara a beneficia de un beneficiu salarial.


Muncind in aceste conditii, este practic imposibil sa poti realiza singur si in acelasi timp norma de munca atribuita la doi salariati si sa o prestezi in conditiile impuse de angajator, fara incalcarea vreunei atributii stabilite prin fisa postului, prin contractul individual de munca sau prin alt normativ.


Cu ocazia predarii gestiunii catre diriginte la intoarcerea acestuia din concediu medical nu au fost lipsuri in gestiune, iar deconturile si sumele primite au fost justificate, ceea ce arata faptul ca nu ne aflam in situatia unei neglijente din partea salariatului sanctionat.


Apreciaza ca mare parte din neregulile imputate salariatului si care au stat la baza sanctionarii acestuia cu desfacerea contractului de munca se datoreaza angajatorului si conditiilor de munca pe care le ofera.


Astfel, la aplicarea sanctiunii privind desfacerea contractului de munca angajatorul nu a tinut cont de prevederile imperative ale art. 250 din Codul Muncii si a aplicat o sanctiune disproportionala fata de fapta savarsita .


Mai mult decat atat, disproportionalitatea sanctiunii aplicate rezulta si din analiza sanctiunilor aplicate celorlalti salariati din cadrul oficiului postal S. . Precizeaza faptul ca, la aceeasi data de 16.12.2015 au fost aplicate sanctiuni si celorlalti 3 salariati: prin decizia nr. 4284/16.12.2015 a fost aplicata factorului postal B. I. sanctiunea cu reducerea salariului de baza cu 10% pe 2 luni, respectiv decembrie 2015 si ianuarie 2016; prin decizia nr. 4285/16.12.2015 a fost aplicata factorului postal P. V., sanctiunea cu reducerea salariului de baza cu 10% pe 3 luni, respectiv decembrie 2015, ianuarie si februarie 2016; prin decizia nr. 4303/16.12.2015 a fost aplicata dirigintelui J. Saveta, sanctiunea cu reducerea salariului de baza cu 10% pe 3 luni, respectiv decembrie 2015, ianuarie si februarie 2016.


Practic, desi se apreciaza ca toti cei 4 salariati au savarsit abateri disciplinare, reducerea salariului de baza cu 10% pe 2 sau 3 luni, iar numai contestatorului J. I. i se aplica sanctiunea disciplinara prevazuta de art. 248 al. 1 lit e din Codul Muncii - desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, fara insa a se putea deduce in ce consta periculozitatea sau un alt criteriu grav al faptelor retinute ca fiind savarsite de catre contestator, care impun luarea acestei sanctiuni disciplinare extreme.


Ca o consecinta a admiterii actiunii, se impune repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul reintegrarii in functia detinuta anterior, de oficiant rural, precum si la plata unei despagubiri in conformitate cu dispozitiile art. 80 din codul muncii.


Privitor la daunele morale, argumentele prezentate sunt de natura a demonstra modalitatea total neprocedurala de incetare a contractului individual de munca, ceea ce realizeaza continutul obiectiv al unei fapte ilicite, care, in ceea ce priveste pe contestator, a generat consecinte negative la nivelul personalitatii sale, a caror reparare o pretinde de la parata, fiind evaluata la suma de 10. 000 lei.


Daunele morale se stabilesc in raport cu consecintele negative suferite de salariat, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala, dar nu in ultimul rand starea de sanatate.


In situatia daunelor morale, datorita naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exacta a acestora in bani nu este posibila, insa intinderea acestor despagubiri se poate realiza prin aprecierea raportata la elementele de fapt .


In lipsa unor criterii legale de cuantificare a daunelor morale, avand in vedere toate aspectele invocate in sustinerea actiunii, avand in vedere si modalitatea ilicita de concediere care este de natura a discredita profesional si faptul ca decizia de incetare a contractului individual de munca a intrat in circuitul civil, fiind afectata astfel imaginea profesionala si respectul de sine, contestatorul fiind pus intr-o pozitie inferioara in raport cu alte persoane, care beneficiaza de stabilitate in exercitarea functiei contractuale detinute, ceea ce echivaleaza cu o atingere a statutului profesional, solicitam instantei sa retina ca prejudiciul moral suferit poate sa fie acoperit prin acordarea daunelor morale solicitate in cuantum de 10. 000 lei, suma rezonabila date fiind circumstantele evocate.


In drept, a invocat dispozitiile art. 252 al. 5 din Codul Muncii.


Intimata, legal citata, a formulat intampinare, solicitand respingerea contestatiei, cu motivarea ca sanctiunea a fost aplicata corect, cu respectarea art. 250 din Codul muncii, iar prereogativa disciplinara apartine angajatorului, depunand docunentatia solicitata de instanta.


Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:


Contestatorul J. I. a fost salariatul intimatei, detinand functia de oficiant rural la O. Postal S., pana la data de 16.12.2015 cand s-a emis decizia de concediere nr. 4302/2015.


La baza emiterii deciziei de concediere a stat procesul verbal nr. 42/08.12.2015 intocmit de comisia de cercetare constituita in baza deciziei nr. 3883/05.11.2015.


Prin Decizia nr. 4302/16.12.2015, C. Nationala Posta R. SA a decis sanctionarea contestatorului cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca retinandu-se in sarcina sa mai multe nereguli - expuse pe larg in cuprinsul deciziei, fiind astfel incalcate atributiile de serviciu conform Fisei postului si a art. 20. 2, pct. 1-4 si 18 din Contractul Colectiv de Munca coroborat cu prevederile art. 39 pct. 2 lit. a-d din Codul muncii.


In ceea ce priveste sustinerea referitoare la tardivitatea aplicarii sanctiunii, tribunalul o va inlatura ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:


Potrivit art. 252 alin1 "Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei``.


In interpretarea si aplicarea art. 252 alin. 1 din Codul muncii,``momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii``( Decizia nr. 16/2012 a ICCJ ).


Procesul - verbal prin care Directorul C. N. P. R. S. A. a aprobat cercetarea disciplinara are nr. de inregistrare 42 din 02.12.2015, iar decizia de sanctionare a fost intocmita la data de 16.12.2015; prin urmare termenul de 30 de zile a fost respectat.


In ceea ce priveste termenul de 5 zile pentru comunicarea deciziei de sanctionare, doctrina si practica in materie au statuat in mod constant ca acest termen este unul de recomandare .


" Termenul la care trebuie sa intervina conunicarea este de cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii deciziei de sanctionare.


Acest termen insa nu este unul de decadere, adica necomunicarea in cadrul sau, nu atrage nulitatea sanctionarii.


Referitor la nerespectarea disp. art. 252 alin. 2 lit. C din Codul muncii, instanta va inlatura aceste sustineri, motivat de faptul ca reclamantul, in cercetarea disciplinara prealabila a recunoscut faptele retinute in sarcina sa, si si-a asumat raspunderea pentru acestea.


Potrivit art. 247 Codul muncii " (1) angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. (2) abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici``.


Asadar, conditiile cumulative impuse de lege pentru antrenarea raspunderii civile disciplinare sunt: calitatea de salariat; savarsirea de catre salariat a unei fapte in legatura cu munca sa (fapta constand dintr-o actiune sau inactiune )cu vinovatie, avand ca rezultat incalcarea normelor legale, regulamentul intern.


Prin decizia de sanctionare, se reproseaza contestatorului, insusirea sumei de 600 lei reprezentand contravaloarea unor trimiteri postale expediate de Primaria Comunei S., unitatea fiind prejudiciata de contravaloarea francarii trimiterilor postale ce au fost introduse in circuitul postal si distribuite fara a fi inregistrate in evidente; apoi neemitere de bonuri fiscale si nedecontarea sumei de 1274,87 lei aferenta vanzarilor de marfuri in perioada 01 - 20.10.2015; neinregistrarea in evidente a trimiterilor distribuite; neinregistrarea sumelor de bani predate de factorii postali pentru achitarea mandatelor; neincasarea taxelor de magazinaj pentru 14 colete postale distribuite in perioada 02. 06. 2015 - 21.10.2015; necalcularea T. V. A. pentru corespondenta interna si internationala.


Retine instanta de fond, ca intr-adevar, din analiza documentatiei depuse la dosar, respectiv regulamentele si instructiunile invocate, comportamentul contestatorului se subsumeaza notiunii de abatere disciplinara.


Astfel, prin insusirea sumei de 600 lei, s-au incalcat dispozitiile art. 4 pct. 22, 26 din Normele privind operatiunile de casa efectuate de unitatile si subunitatile postale ale C. N. P. R., nr. 101/2701/30. 06. 2014 si a pct. 9. 40 din Fisa postului. ; de asemenea prin introducerea in circuitul postal, in scopul distribuirii unui numar de 600 trimiteri de corespondenta standard, netimbrate la O. Postal S., constituie incalcarea art. 84 din Instructiunile pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna si art. 9. 42 si 9. 43 din Fisa postului; neincasarea taxelor de magazinaj pentru 14 colete in perioada 02. 06. 2015 - 21.10.2015, in valoare de 31 lei reprezinta o abatere de la dizpozitiile art. 255 din Instructiunile pentru executarea serviciului de mesagerie interna precun si art. 9. 4 din Fisa postului; nu in ultimul rand, s-a retinut ca vanzarea de marfuri in valoare de 1274,87 lei, fara emiterea bonurilor fiscale sau a facturilor conform regulamentelor, incalcarea Normelor de lucru privind utilizarea aparatelor de marcat nr. 101/1308/13.03.2003 raportat la art. 9. 23 din Fisa postului; completarea neconforma a facturilor emise la incasarea taxelor pentru corespondenta interna si internationala cu confirmare de primire, fara calcularea T. V. A., respectiv incalcarea Instructiunilor nr. 101/4528/4.08.2008 pentru utilizarea facturilor eliberate de subunitatile postale in relatiile cu clientii .


Instanta retine si pozitia contestatorului, exprimata in Nota explicativa -f. 106-vol. I dosar, din care rezulta ca acesta cunoaste atributiile ce-i revinsi ca depune toate diligentele pentru a le indeplini corect.


De asemenea, contestatorul recunoaste insusirea sumei de 600 lei, insa in scopul efectuarii reparatiilor la sediul oficiului postal, dar precizeaza ca a acoperit acest prejudiciu.


In continuare, reclamantul detaliaza modalitatea in care si-a indeplinit atributiile ce-i reveneau, (f. 107 si urmatoarele), pentru ca in final, acesta sa recunoasca faptul ca nu a respectat mereu actele normative interne, asumandu-si raspunderea si precizand ca nu are obiectiuni la cele consemnate.


Din probele administrate in cauza instanta retine modalitatea de desfasurare a activitatii profesionale a contestatorului si conditiile oferite de angajator . Astfel, la nivelul Oficiului Postal S. isi desfasurau activitatea un numar de 4 salariati:1 diriginte (J. Saveta), 1 oficiant (contestatorul) si 2 factori postali (P. V. si B. I. ), acestia deservind 5500 de locuitori, aproximativ 1600 numere de casa iar distanta de la din comuna, doar pe 9 km. Pana in anul 2013 in cadrul acestui oficiu isi desfasurau activitatea 6 salariati. In vara anului 2015, dirigintele postal a suferit o interventie chirurgicala si a fost in concediu medical timp de 3 luni, atributiile de serviciu ale acestuia fiind delegate catre oficiant (contestator). Astfel oficiantul a prestat doua norme de munca, desfasurand atat activitatile specifice functiei sale de oficiant cat si pe cele specifice functiei de diriginte.


La data de 22.09.2015, contestatorul, in calitate de oficiant, a incasat si si-a insusit suma de 600 lei in scopul distribuirii trimiterilor Primariei S., fara a fi francate, contrar dispozitiilor din Normele privind operatiunile de casa efectuate de catre unitatile si sununitatile postale ale CNPR precum si din Fisa postului. Pentru suma incasata de la reprezentantul Primariei S. acesta a solicitat dirigintelui oficiului eliberarea chitantei, reprezentand contravaloare achizitii timbre postale, in valoare de 600 lei, suma nefiind inregistrata in decontul banesc al subunitatii din data de 22.09.2015. Suma a fost impartita de catre contestator si insusita de salariatii postali, astfel:contestatorul J. I., oficiant rural - 200 lei, P. V., factor postal - 100 lei, B. I., factor postal - 100 lei, Cotos I., salariatul Primariei S. -200 lei.


Instanta nu poate retine afirmatiile contestatorului si ale celor 2 martori, in conformitate cu care au insusit cei 600 lei in scopul renovarii sediului oficiului postal, intrucat nu s-au prezentat dovezi din care sa rezulte achizitionarea masinii de marcat si a materialului lemnos pentru inlocuirea podelelor.


Pe de alta parte, contestatorul, ca si ceilalti salariati ar fi trebuit ca, in scopul efectuarii lucrarilor de intretinere, sa intocmeasca un referat prin care sa sesizeze necesitatea efectuarii acestor lucrari.


La data de 24.09.2015, contestatorul a introdus in circuitul postal in vederea distribuirii, un numar de 600 trimiteri de corespondenta standard, netimbrate, prezentate la oficiul postal de Primaria S., certificand cu stampila oficiului postal si semnatura sa Borderoul instiintari de plata septembrie 2015, document intern al primariei.


Ansamblul probator administrat in cauza releva existenta faptelor in sarcina contestatorului; ca acestea au fost savarsite in legatura cu munca si atributiile sale.


Contestatorul nu a negat savarsirea faptei, dar a sustinut ca sanctiunea aplicata este mult prea severa in raport cu gravitatea faptei si cu circumstantele in care s-a petrecut fapta .


Astfel, la data de 23.10.2015, contestatorul J. I. impreuna cu factorii postali B. I. si P. V. au achitat prejudiciul produs angajatorului prin insusirea sumei de 600 lei, conform chitantelor nr. xxxxxxx/23.10.2015; xxxxxxx/23.10.2015 si xxxxxxx/23.10.2015, depuse la dosarul cauzei, consemnate si in decizia de sanctionare.


In mod evident, fapta savarsita constituie abatere disciplinara si justifica exercitarea de catre angajator a prerogativei disciplinare, in conditiile art. 247 din Codul muncii.


In ceea ce priveste temeinicia sanctiunii parata a invocat prerogativa disciplinara prevazuta de art. 247 Conul muncii. .


De altfel, ICCJ a statuat in acest sens prin Decizia nr. 11/2013 unde se arata ca: "In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din Codul muncii stabileste ca: Instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara. ``


In cauza de fata, prin raportare la toate criteriile enumerate de art. 250 din Codul muncii, instanta apreciaza ca nu este justificata aplicarea celei mai severe sanctiuni. Astfel, nu se pot neglija imprejurarile concrete ale faptei - care a presupus distribuirea trimiterilor Primariei S. de catre factorii postali, in zilele libere de sambata si duminica, fara a fi francate, unitatea nu a formulat plangere penala cu privire la insusirea sumei de 600 lei, tocmai in considerarea faptului ca a fost recuperata conform chitantelor de la dosar; volumului mare de munca, numarului redus de salariati; faptul ca nu s-au inregistrat intarzieri in comunicarea corespondentei si nu au fost inregistrate plangeri din partea clientilor.


Pentru toate aceste motive, instanta retine ca prin raportare la circumstantele concrete ale spetei, corespondentul punitiv al acesteia trebuie sa se regaseasca intr-o sanctiune mai usoara decat cea a desfacerii disciplinare a contractului individual de munca, astfel ca va proceda la reindividualizarea sanctiunii, urmand sa admita in parte cererea reclamantului.


Avand in vedere si prevederile art. 248 din Codul muncii care enumera sanctiunile disciplinare aplicabile in ordinea gravitatii lor, urmeaza a se dispune inlocuirea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de munca, in temeiul art. 248 alin. 1 lit. e raportat la art. 61 lit. a Codul muncii, cu sanctiunea disciplinara prevazuta de art. 248 alin. 1 lit. c Codul muncii, respectiv reducerea salariului de baza cu 10% pe o durata de 3 luni.


In ceea ce priveste cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata de daune morale in cuantum de 10. 000, instanta urmeaza a o respinge ca nefondata, avand in vedere ca acesta nu a facut dovada unui prejudiciu moral, iar pe de alta parte, din probele administrate in cauza nu a rezultat ca prin emiterea deciziei de concediere i-au fost afectate imaginea profesionala si respectul de sine invocate de contestator.


De asemenea, concedierea contestatorului nu poate conduce in mod automat la retinerea unui prejudiciu moral in lipsa altor elemente in raport de care sa se poate stabili existenta, intinderea sau gravitatea prejudiciului.


Fata de cele ce preced, tribunalul va admite in parte contestatia si va inlocui sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca al contestatorului, aplicata de intimata, in temeiul art. 248 alin. 1 lit. e raportat la art. 61 lit. a Codul muncii, cu sanctiunea disciplinara prevazuta de art. 248 alin. 1 lit. c Codul muncii, respectiv reducerea salariului de baza cu 10% pe o durata de 3 luni si va obliga intimata, la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul.


Avand in vedere dispozitiile art. 453 alin. 1 N. C. P. C., instanta va obliga parata sa plateasca contestatorului cheltuieli de judecata in suma de 500 lei


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


H O T A R A S T E:


Respinge, ca nefondata, exceptia nulitatii absolute a deciziei nr. 4302/16.12.2015, invocata de catre contestator.


Admite in parte contestatia formulata de J. I., domiciliat in comuna S.,, jud. Suceava si cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat C. R., din mun. Radauti,, , jud. Suceava, impotriva deciziei nr. 4302/16.12.2015, emisa de intimata C. NATIONALA POSTA R. S. A. BUCURESTI, cu sediul in mun. Bucuresti,, sector 2.


Anuleaza decizia nr. 4302/16.12.2015, emisa de intimata C. N. "Posta R. `` S. A.


Dispune repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei, respectiv reintegrarea contestatorului pe functia detinuta anterior.


Inlocuieste sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca al contestatorului, aplicata de intimata, in temeiul art. 248 alin. 1 lit. e raportat la art. 61 lit. a Codul muncii, cu sanctiunea disciplinara prevazuta de art. 248 alin. 1 lit. c Codul muncii, respectiv reducerea salariului de baza cu 10% pe o durata de 3 luni.


Obliga intimata, la plata catre contestator, a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul.


Respinge, ca nefondat, capatul de cerere privind obligarea angajatorului la plata daunelor morale de 10. 000 lei.


Admite in parte cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata .


Obliga intimata sa plateasca contestatorului, suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Definitiva si executorie de drept .


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, apel ce se va depune la arhiva sectiei civile a Tribunalului Suceava.


Pronuntata in sedinta publica din 6 iunie 2016.




Pronuntata de: Tribunalul Suceava, Sectia I Civila, Sentinta nr. 681 din data de 06.06.2016


Citeşte mai multe despre:    abatere disciplinara    sanctiune disciplinara    concediu medical    desfacere contract de munca    tardivitate    reindividualizarea sanctiunii aplicate salariatului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Paratul care a recunoscut pretentiile la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 64/15.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Functionari publici. Sanctiune disciplinara. Principiul unicitatii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 890/20.10.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020



Articole Juridice

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati

Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia?
Sursa: MCP avocati

Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara
Sursa: MCP avocati

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut