Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Clauza penala in raporturile de munca. Renuntarea salariatului la dreptul de a i se evalua prejudiciul produs angajatorului

Clauza penala in raporturile de munca. Renuntarea salariatului la dreptul de a i se evalua prejudiciul produs angajatorului

  Publicat: 23 Feb 2017       2720 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin actiunea inregistrata la data de 09.09.2015, reclamanta S. C. G. P. P. S. R. L. a chemat in judecata pe parata M. S., solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 850 lei cu titlu de prejudiciu cauzat societatii ca urmare a incalcarii obligatiei prevazute in actul aditional nr. 426/14. 05. 2015, cu cheltuieli de judecata .

Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Document oficial, eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca in Romania.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca intre parti a fost incheiat contractul individual de munca nr. 1626/12. 06. 2014, pe perioada determinata, din data de 13. 06. 2014 pana in data de 13.07.2014. Ulterior, prin 4 acte aditionale, respectiv actul aditional nr. 745/11.07.2014, actul aditional nr. 851/12.08.2014 si actul aditional nr. 1194/12.11.2014 a fost prelungita perioada contractului pana la data de 13. 05. 2015, iar in cel de-al patrulea act aditional nr. 426/14. 05. 2015 contractul de munca a fost transformat in unul pe perioada nedeterminata. In ultimul act aditional s-a inserat o clauza potrivit careia:, ,In cazul demisiei salariatul isi executa obligatiile din prezentul contract de munca in perioada de preaviz. In cazul in care salariatul nu indeplineste aceste obligatii, acesta recunoaste ca a produs o paguba angajatorului si este de acord sa plateasca angajatorului o despagubire de un salariu brut de incadrare in termen de 30 de zile de la data incalcarii oricareia din CIM. Constatarea incalcarii de catre salariat a vreuneia din obligatiile din CIM se face prin cercetare disciplinara prealabila``.


La data de 17. 06. 2015 parata si-a depus cererea de demisie mentionand in cuprinsul acesteia ca va respecta perioada de preaviz, insa cu toate acestea a absentat nemotivat in perioada 23. 06. 2015 - 30. 06. 2015, incalcand si clauza inserata in actul aditional nr. 426/2015.


Pentru absentele nemotivate din perioada de preaviz parata a fost sanctionata disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca prin decizia nr. 568/07.07.2015 in baza art. 61 lit. a) din Codul muncii.


Reclamanta a mai aratat ca aceasta clauza are caracterul unei clauze penale, prin care partile au stabilit in mod anticipat valoarea prejudiciului suferit de una dintre ele cauzat de neexecutarea obligatiei de cealalta parte .


Parata si-a dat acordul cu privire la includerea in actul aditional nr. 426/14. 05. 2015 a clauzei penale prin care s-a determinat anticipat valoarea prejudiciului cauzat societatii in conditiile incalcarii obligatiei ce ii revenea, insa a incalcat in mod culpabil tocmai obligatia ce atrage aplicarea clauzei, cu consecinta achitarii despagubirii in cuantumul prevazut.


Parata nu a formulat intampinare.


Prin sentinta civila nr. 97 din 26 ianuarie 2016, Tribunalul Arges a respins actiunea, retinand in considerente urmatoarele:


Parata a fost salariata reclamantei, fiind angajata ca muncitor necalificat, in baza contractului individual de munca nr. 1626/12. 06. 2014, pe perioada determinata, din data de 13. 06. 2014 pana in data de 13.07.2014.


Ulterior, prin 3 acte aditionale, respectiv actul aditional nr. 745/11.07.2014, actul aditional nr. 851/12.08.2014 si actul aditional nr. 1194/12.11.2014, a fost prelungita perioada contractului pana la data de 13. 05. 2015. In cel de-al patrulea act aditional nr. 426/14. 05. 2015 contractul de munca a fost transformat in unul pe perioada nedeterminata. In ultimul act aditional s-a inserat o clauza potrivit careia:, ,In cazul demisiei salariatul isi executa obligatiile din prezentul contract de munca in perioada de preaviz. In cazul in care salariatul nu indeplineste aceste obligatii, acesta recunoaste ca a produs o paguba angajatorului si este de acord sa plateasca angajatorului o despagubire de un salariu brut de incadrare in termen de 30 de zile de la data incalcarii oricareia din CIM. Constatarea incalcarii de catre salariat a vreuneia din obligatiile din CIM se face prin cercetare disciplinara prealabila``.


La data de 17. 06. 2015, parata si-a depus cererea de demisie mentionand in cuprinsul acesteia sa va respecta perioada de preaviz, insa cu toate acestea a absentat nemotivat in perioada 23. 06. 2015 - 30. 06. 2015 incalcand si clauza inserata in actul aditional nr. 426/2015.


Pentru absentele nemotivate din perioada de preaviz parata a fost sanctionata disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca prin decizia nr. 568/07.07.2015 in baza art. 61 lit. a) din Codul muncii.


In dreptul comun, clauza penala, reglementata de art. 1538 - 1541 Cod civil, este acea conventie prin care partile unui contract determina anticipat intinderea daunelor-interese pe care debitorul va fi obligat sa le plateasca in cazul neexecutarii sau executarii necorespunzatoare ori cu intarziere a prestatiilor la care s-a indatorat. Clauza penala apare ca o modalitate de evaluare prealabila a despagubirilor, realizata pe cale conventionala.


Clauza penala inserata in actul aditional la contractul individual de munca, nu poate produce efecte in conditiile in care nu sunt intrunite cerintele imperative ale legii. Mai mult, tinand cont de raportul juridic de munca, clauza penala trebuie analizata atat prin prisma art. 1270 Cod civil, cat si a dispozitiilor speciale ale Codului muncii.


In dreptul muncii, libertatea contractuala este limitata de lege pentru asigurarea protectiei salariatilor, iar clauzele contractului individual de munca se supun atat principiului legalitatii, cat si principiului bunei-credinte in desfasurarea raporturilor de munca, conform art. 8 din Codul muncii. Aceasta concluzie rezulta si din interpretarea, ,per a contrario,, a dispozitiilor art. 37 si art. 38 din Codul muncii, care prevad ca drepturile si obligatiile partilor se stabilesc prin negociere si ca orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea drepturilor este lovita de nulitate. Or, unul din principiile fundamentale ale dreptului muncii, recunoscut si de Constitutie, il reprezinta neingradirea dreptului la munca si libertatea muncii. Libertatea muncii este asigurata si prin reglementarea incetarii contractului individual de munca din initiativa salariatului, act care nu este supus niciunei limitari sau conditii, in afara obligatiei de preaviz. Chiar daca salariata si-a dat acordul cu privire la inserarea clauzei penale, aceasta urmeaza a fi interpretata in favoarea sa, neputandu-i-se ingradi libertatea muncii prin plata unei despagubiri in cazul incetarii contractului de munca .


In dreptul muncii, clauza penala nu este posibila, angajatorul putand beneficia doar de plata unor daune-interese corespunzatoare prejudiciului care i s-a produs.


Instanta a constatat ca ori de cate ori se pune problema recuperarii unui prejudiciu produs de catre salariat angajatorului, acesta din urma este obligat sa dovedeasca existenta si intinderea lui, conform art. 272 din Codul muncii. Or, in cauza de fata, reclamanta nu a dovedit existenta intinderii prejudiciului, ca o conditie necesara antrenarii acestei forme a raspunderii.


Fata de considerentele de fapt si de drept aratate, instanta a respins actiunea ca neintemeiata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, reclamanta Societatea G. P. P. S. R. L., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie astfel:


Clauza penala inserata in actul aditional nr. 426/2015 nu limiteaza in niciun fel libertatea de munca a salariatei, pentru ca dreptul la munca (garantat de Constitutia Romaniei), se refera la dreptul oricarei persoane de a-si alege locul de munca, profesia, meseria sau activitatea pe care urmeaza sa o presteze.


De asemenea prin inserarea in actul aditional la contractul individual de munca a unei clauze penale, nu se poate considera ca se incalca art. 37 si 38 din Codul muncii. Prin acest text de lege legiuitorul nu a urmarit sa interzica orice conventii, ci doar acelea prin care salariatul ar renunta la drepturile sale imperativ prevazute de lege.


Asadar, apreciaza apelanta, demisia este un drept al angajatului care vine insa cu obligatia de a respecta un preaviz, ce este calculat incepand cu data instiintarii angajatorului asupra deciziei de a inceta raporturile de munca . Daca demisia este dreptul salariatului, in mod evident preavizul este dreptul angajatorului.


Instanta de fond a mai stabilit ca in dreptul muncii, clauza penala nu este posibila, angajatorul putand beneficia doar de plata unor daune interese corespunzatoare prejudiciului care i s-a produs, insa nu a indicat si temeiul de drept care interzice introducerea unei clauze penale in contractele individuale de munca sau in actele aditionale la acesta.


Totodata, se arata ca se aplica principiul de drept in sensul ca tot ceea ce nu este interzis in mod expres, este permis .


Mai mult, din interpretarea disp. art. 254 alin. (1) din Codul muncii, "salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale aduse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor`` coroborat cu disp. art. 278 alin. (1) Codul muncii, "dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile``, rezulta ca raspunderea civila permite acoperirea prejudiciului prin plata, ca urmare a invoielii partilor.


In consecinta, apreciaza apelanta, clauza penala inserata in contractul individual de munca sau in actele aditionale la acesta este legala.


De altfel, scopul inserarii unei clauze penale in contractul individual de munca sau in actul aditional la contract, este acela de a evalua anticipat cuantumul prejudiciului si de a scuti partile de a face dovada prejudiciului creat, conform disp. art. 1538 alin. (4) Cod civil.


Se solicita admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.


Apelul a fost intemeiat in drept pe disp. art. 466 Cod procedura civila coroborat cu art. 215 din Legea nr. 62/2011.


Analizand sentinta prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca apelul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:


Prin cererea de fata, reclamanta a solicitat aplicarea clauzei penale incheiate in contractul individual de munca cu parata, in calitate de salariata, clauza conform careia "In cazul demisiei salariatul isi executa obligatiile din prezentul contract de munca in perioada de preaviz. In cazul in care salariatul nu indeplineste aceste obligatii, acesta recunoaste ca a produs o paguba angajatorului si este de acord sa plateasca angajatorului o despagubire de un salariu brut de incadrare in termen de 30 de zile de la data incalcarii oricareia din CIM. Constatarea incalcarii de catre salariat a vreuneia din obligatiile din CIM se face prin cercetare disciplinara prealabila``.


Asa cum a retinut si prima instanta, potrivit dispozitiilor Codului civil, clauza penala este acea prevedere prin care partile prestabilesc un prejudiciu suferit de una din parti in caz de neexecutare a obligatiilor de catre cealalta parte .


In dreptul muncii, potrivit art. 272 din Codul muncii, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului.


Totodata, potrivit art. 38 Codul Muncii, salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.


In fine, art. 278 alin 1 Codul muncii prevede ca dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.


Or, clauza penala dintr-un contract individual de munca a unei prin care sa fie predeterminat prejudiciul suferit de catre angajator in situatia incalcarii vreunei obligatii de catre salariat, contravine dispozitiilor art. 272 Codului muncii privind sarcina probei, derogatorii de la regulile stabilite de dreptul comun, iar potrivit art. 38 din Codul Muncii, salariatul nu poate renunta la dreptul (procesual, privind sarcina probei, corelativ obligatiei angajatorului de a proba), prevazut de lege.


Nu poate fi retinuta motivarea invocata de apelanta, in sensul aplicarii principiului de drept ca tot ceea ce nu este interzis in mod expres, este permis, intrucat, in dreptul muncii, libertatea contractuala este limitata de lege in interesul protectiei salariatilor, clauzele contractului individual de munca si cele inserate in cuprinsul altor acte incheiate de parti, fiind supuse principiului legalitatii, spre deosebire de dreptul civil, guvernat de principiul libertatii contractuale.


Prin urmare, corect a retinut prima instanta ca pentru angajarea raspunderii patrimoniale a paratei, in temeiul art. 254 Codul Muncii, este necesar sa fie indeplinite cumulativ toate conditiile si anume: calitatea de salariat a acesteia la data savarsirii faptelor ce i se imputa; fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savarsita in legatura cu munca sa; existenta unui prejudiciului cert si nereparat; legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; vinovatia paratei.


Ori de cate ori avem de-a face cu o raspundere patrimoniala a angajatului fata de angajator, angajatorul are obligatia de a dovedi prejudiciul efectiv suferit, iar despagubirea se poate obtine in principal in urma obtinerii unei hotarari judecatoresti.


In cauza nu pot fi invocate nici prevederile art. 254 alin. 3 din Codul muncii ce permit angajatorului sa-si recupereze prejudiciul si prin conventie agreata cu angajatul, intrucat aceasta conventie poate fi incheiata numai dupa data la care angajatorul a constatat prejudiciul, orice conventie anterioara insemnand o renuntare de catre salariat la dreptul de a i se evalua si justifica de catre angajator prejudiciul suferit din incalcarea de catre angajat a obligatiilor sale.


Cum in speta, apelanta-reclamanta, careia ii revine sarcina probei potrivit art. 272 din Codul muncii, nu a facut dovada existentei unui prejudiciu cert si nereparat cauzat prin fapta ilicita imputata paratei, ci a solicitat sa se dea eficienta clauzei penale inserate in contractul de munca, prin care partile au determinat anticipat valoarea prejudiciului cauzat societatii de salariat, clauza ce nu poate fi aplicata, in mod corect a fost respinsa actiunea .


Avand in vedere considerentele expuse, constatand ca sunt neintemeiate criticile aduse sentintei, in baza art. 480 Cod procedura civila, apelul va fi respins ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta SOCIETATEA G. P. P. S. R. L., cu sediul in T.,, judetul Arges, CUI R., JXXXXXXXXXXX, impotriva sentintei civile nr. 97 din 26 ianuarie 2016, pronuntata de Tribunalul Arges, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimata fiind parata M. S., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in comuna Hulubesti,, nr. 218, judetul Dambovita.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, astazi 04 mai 2016, la Curtea de Apel Pitesti - Sectia I Civila.




Pronuntata de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1087 din data de 04.05.2016


Citeşte mai multe despre:    contract perioada determinata    clauza penala    inexistenta prejudiciului cert    libertatea muncii    principiul legalitatii    principiul bunei-credinte    renuntare drepturi
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Clauza penala privind nedenuntarea unilaterala a contractului de munca intr-un anumit termen in schimbul unei prime este contrara principiului libertatii muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2493 din data de 20 Mai 2019

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Clauza penala. Obligatia instantei judecatoresti sa interpreteze clauzele indoielnice ale tranzactiei. Principiul motivarii in fapt si in drept a hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA, Sectia contencios administrativ, Decizia nr. 3393 din 15 octombrie 2018

Nulitatea clauzei privind durata determinata a contractului individual de munca. Aplicabilitatea regulii generale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau, Sectia I Civila, Decizia nr. 252/2016 din data de 15.02.2016

Stipulatie privind transferul unui imobil in situatia nerambursarii la scadenta a sumei imprumutate. Nulitatea absoluta a clauzei penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1235 din 10 aprilie 2014

Actiune in pretentii formulata de stipulant. Inadmisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 4362 din 6 decembrie 2013

Actiune in rezolutiunea unei promisiuni de vanzare cu optiune de cumparare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1681 din 18 aprilie 2013

Nulitate absoluta partiala clauza penala deghizata in dobanda suplimentara. Contract de credit. Cerere de repunere pe rol
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.1676 din data 08.11.2011



Articole Juridice

Dialogurile MCP (XIV) Clauza de formare profesionala. Aspecte practice privind restiturea sumelor de catre salariati
Sursa: MCP Cabinet avocati

Cand un calator urca la bordul unui tren fara legitimatie de transport, acesta incheie un contract cu operatorul de transport
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Noul Cod Civil: Clauza penala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Logodna (Art. 266-270)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice (Art. 18 - 24 - Noul Cod Civil)
Sursa:

Logodna (Art. 266 - 270 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro