din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1969 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Compensarea in bani a orelor suplimentare. Cumul cu indemnizatie de conducere

Compensarea in bani a orelor suplimentare. Cumul cu indemnizatie de conducere

  Publicat: 09 Mar 2017       2130 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Pe rol, judecarea apelului declarat de parata S. C. E. O. SA, cu sediul in Targu �J.,, nr. 5, jud. Gorj, impotriva sentintei civile nr. 4023 din 12 octombrie 2015, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul reclamant B. G., cu domiciliul in comuna Pestisani,, avand ca obiect drepturi banesti.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana de conducere care organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de conceptie, de productie si este membru al structurilor de conducere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata determinata, in temeiul caruia o persoana fizica, denumita ucenic,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Parte dintr-un proces
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Parte dintr-un proces

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la Tribunalul Gorj sub nr. XXXXXXXXXXXX reclamantul B. G. a chemat in judecata paratul S. C. C. E. O. S. A. - Divizia Miniera Tg-J., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligat la plata drepturilor banesti reprezentand orele suplimentare efectuate si neplatite pentru perioada 2011-2013, sporul pentru munca prestata sistematic peste programul de lucru pentru aceeasi perioada, precum si sporul pentru orele lucrate sambata si duminica si in sarbatori legale, conform CCM la nivel de unitate, sume actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, cu cheltuieli de judecata .


Prin incheierea de sedinta din data de 16.10.2014, instanta s-a pronuntat cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru perioada 01. 01. xxxxxxxxxxxxx11, invocata de parat prin intampinare si s-a incuviintat efectuarea unei expertize de specialitate - expertiza contabila.


Prin sentinta nr. 1121/05.03.2015 pronuntata de catre Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a fost admisa actiunea formulata de reclamantul B. G. in contradictoriu cu paratul S. C. C. E. O. S. A. - Divizia Miniera Tg-J., si obligat paratul sa plateasca reclamantului suma neta de 18. 960 lei actualizata la data platii, reprezentand drepturi banesti, obligat paratul sa plateasca reclamantului suma de 1700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, suma ce reprezinta onorariu de avocat si expert .


Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata S. C. C. E. O. S. A. Sucursala Divizia Miniera TG-J., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea apelului, astfel cum a fost formulat, desfiintarea sentintei apelate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.


Prin decizia nr. 2955/22. 06. 2015 pronuntata de catre Curtea de Apel C. - Sectia I Civila a fost admis apelul, formulat de parata SA Sucursala Divizia Miniera Tg-J., impotriva sentintei civile nr. 1121 din 5 martie 2015, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul reclamant B. G., anulat sentinta nr. 1121 din 5 martie 2015, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX si trimisa cauza spre rejudecare aceleasi instante, Tribunalul Gorj.


Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj la data de 04.09.2015.


Prin sentinta nr. 4023 din 12 octombrie 2015, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a admis actiunea formulata de reclamantul B. G. cu domiciliul in comuna Pestisani,, CNP-xxxxxxxxxxxxx in contradictoriu cu paratul S. C. C. E. O. S. A. - Divizia Miniera Tg-J., cu sediul in Tg-J., . 1-15, judetul Gorj.


A fost obligat paratul sa plateasca reclamantului suma neta de 18. 960 lei actualizata la data platii, reprezentand drepturi banesti.


S-a obligat paratul sa plateasca reclamantului suma de 1700 lei, cu titlu cheltuieli de judecata .


S-a retinut ca, reclamantul a fost salariat in cadrul paratei S. C. C. E. O. S. A., cu contract individual de munca, pana la data de 30. 05. 2012, ocupand functiile de inginer sef energetic si adjunct, sef cariera energetic, cu un program de lucru de 8 ore/zi si de 40 ore/saptamana.


In cauza s-a solicitat de catre reclamant, plata drepturilor banesti reprezentand orele suplimentare efectuate si neplatite pentru perioada 2011-2013, sporul pentru munca prestata sistematic peste programul de lucru pentru aceeasi perioada, precum si sporul pentru orele lucrate sambata si duminica si in sarbatori legale, conform CCM la nivel de unitate, sume actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.


Cat priveste orele suplimentare efectuate si neplatite reclamantului pentru perioada 2011-2013, s-a retinut ca atat codul muncii cat si contractul colectiv de munca reglementeaza situatia muncii suplimentare.


Astfel, potrivit art. 120 din Codul Muncii, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara. Art. 122 din acelasi cod prevede ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. Daca acest lucru nu este posibil, salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.


Asadar, orele suplimentare se compenseaza prin ore libere platite, si numai in masura in care acest lucru nu este posibil, acestea se compenseaza in bani, in conditiile reglementate de art. 123 din Codul muncii: in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. 1 in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


Totodata, dispozitiile art. 114 alin. 1 din CCM al SA, pe perioada 2009-2012 prevad ca, ,munca prestata peste durata normala a zilei de lucru sau peste numarul normal de ore pe saptamana, stabilite de prezentul contract colectiv de munca reprezinta munca suplimentara``.


In alineatul 4 din acelasi articol se arata ca "munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 zile dupa efectuarea acesteia``.


Potrivit art. 115 alin. 1 din acelasi contract colectiv de munca numarul maxim de ore suplimentare ce se pot efectua de un salariat este de 120 de ore pe an calendaristic.


Raportat la inscrisurile depuse la dosarul cauzei, expertiza contabila a stabilit ca, in perioada iunie 2011- decembrie 2013 reclamantul a efectuat 198 ore suplimentar peste programul normal de munca .


In privinta acestor ore, s-a sustinut de catre parata ca reclamantul nu ar fi formulat cerere pentru a fi platite insa aceasta sustinere nu poate fi primita in cauza cata vreme aceste ore sunt evidentiate in pontajele lunare si in statele de plata, acestea fiind de fapt drepturi salariale ce se acorda fara nici un fel de formalitati.


Referitor la orele lucrate sambata si duminica, in art. 137 din Codul muncii se prevede: Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.


(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.


(3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca . Conform pontajelor cu prezenta la locul de munca si statelor de plata, in perioada iunie 2011 - decembrie 2013, reclamantul B. G. a prestat activitate in zilele de sambata si duminica respectiv in 28 zile de sambata totalizand 234 ore lucrate si 27 zile de duminica totalizand 288 ore lucrate.


Din aceleasi inscrisuri analizate de expert reiese ca in zilele de sarbatori legale din perioada in litigiu, reclamantul nu a prestat activitate si prin urmare nu este indreptatit la plata unor drepturi banesti pentru sarbatorile legale.


Raportat la cele ce preced, instanta a ajuns la concluzia ca reclamantul a prestat in cadrul unitatii parate atat ore peste programul sau de munca precum si in zilele de sambata si duminica astfel ca, in temeiul art. art. 137 din Codul muncii, a fost obligata parata sa plateasca reclamantului suma cuvenita pentru perioada 2011-2013, asa cum a fost calculata de expert, conform CCM, in cuantumul net de xxxxx lei, suma ce va fi actualizata la data platii.


In temeiul art. 451 Cod de procedura civila, parata a fost obligata sa plateasca reclamantului suma de 1700 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu aparator si onorariu expert .


Impotriva sentintei a declarat apel parata S. C. E. O. SA, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


Instanta de fond a interpretat gresit dispozitiile art. 114 alin. 4 din CCM potrivit carora "munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora". In situatia de fata, daca reclamantului nu i-ar fi fost acordate toate drepturile legale cuvenite lunar, acesta avea posibilitatea solicitarii acestora prin cererea formulata catre angajator . Aceste aspecte au fost asumate de salariat prin fisa postului, unde este stipulat referitor la obligatia de respectare a contractului colectiv de munca, regulamentului intern, contractului individual de munca si actelor aditionale la acestea.


In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 46 alin. (3) si alin. (5) din Contractul . Colectiv de Munca incheiat pentru anii 2009-2012 la S. C. C. E. Turceni SA. exista o Nota - Privind delegarile de competenta in domeniul Resurselor Umane pentru directorul Directiei Miniere in care, la punctul 5 din Nota este stipulat ca directorul Directiei Miniere aproba cererile privind compensarea prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile, dupa efectuarea acestora.


Instanta de fond trebuia sa coroboreze aceste prevederi, din care reiese ca solicitarea de acordare a orelor libere platite trebuie sa apartina salariatului. Prin acordarea indemnizatiei de conducere au fost platite toate drepturile salariale cuvenite reclamantului pentru munca prestata.


In mod gresit instanta de fond nu a retinut faptul ca intimatului-reclamant i-au fost acordate drepturile banesti corespunzatoare perioadei de timp invocata in cererea de chemare in judecata . Indemnizatia de conducere a fost acordata tocmai in sensul acoperirii orelor suplimentare lucrate sau a orelor lucrate in zilele de sarbatoare, ori in zilele: - sambata si duminica .


In perioada pentru care au fost solicitate drepturile prin actiune, intimatul-reclamant a fost salarizat corespunzator activitatii desfasurate, beneficiind de o indemnizatie de conducere in cuantum de 20-30% din salariul de baza .


In cadrul societatii sporul pentru lucru sistematic se acorda personalului care presteaza munca sistematic peste programul normal de lucru si nu beneficiaza de indemnizatie de conducere, iar timpul lucrat suplimentar in zilele de sambata si duminica se compenseaza cu timp liber corespunzator fara plata de 100% a muncii prestata sambata si duminica. Pentru faptul ca reclamantului ii fusesera acordate toate drepturile salariale cuvenite, acesta nu a formulat cerere pentru compensarea prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora. Solicitarea de compensare prin ore libere platite este un drept al oricarui salariat .


Avand in vedere raportul de expertiza intocmit de expertul contabil B. L., s-a: solicitat refacerea acestuia intrucat, pentru calculul efectuat de catre expertul contabil, nu au fost respectate prevederile CCM 2009-2012 al Societatii C. E. O. SA, respectiv CCM 2013-2014 ai Societatii C. E. O. S. A., astfel:


- tarifarul orar se calculeaza prin impartirea salariului de baza din C. I. M. la numarul de ore medie anuala pentru perioada 201l-ianuarie 2013, de 170 ore;


- din februarie 2013 pana in prezent tarifarul orar se calculeaza prin impartirea salariului de baza din C. I. M., la norma lunii;


- pentru orele lucrate suplimentar, pentru care nu s-a acordat timp liber corespunzator se plateste un spor calculat de 100% la salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat peste programul normal de lucru conform C. C. M. 2009-2012- pct. B3 al Societatii C. E. Turceni, respectiv un spor de 75% aplicat la salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat peste programul normal de lucru conform C. C. M. 2013-2014 al Societatii C. E. O. S. A., Anexa 10, pct. B5, nu cu un spor de 200% cum a calculat doamna expert contabil;


- pentru lucru in zilele de sambata si duminica se acorda un spor calculat conform ". CCM. 2009-2012 al Societatii C. E. Turceni - Anexa 15, pct. B3 (perioada iunie 2011-februarie 2013), respective C. C. M. 2013-2014 Societatii C. E. O. S. A, Anexa 10. pct. B4, iar expertul nu a avut in vedere aceste prevederi.


Expertul a calculat in mod gresit cu un spor pentru cele 218 ore lucrate suplimentar calculat de 200% la salariul de baza, fara a tine cont de prevederile contactelor colective in vigoare.


De asemenea, pentru lucru in zilele de sambata si duminica expertul trebuia sa calculeze un sporul cuvenit conform C. C. M. 2009-2012 al Societatii C. E. Turceni -Anexa 15. pct. B3 (perioada iunie 2011-februarie 2013), respectiv C. C. M. 2013-2014 Societatii C. E. O. S. A., Anexa 10, pct. B4 (perioada 01 febr. 2013-prezent.


In mod gresit instanta de fond a respins efectuarea unei contraexpertize, aceasta proba este utila si necesara pentru solutionarea corecta a cauzei deduse judecatii si a nu fi incalcat dreptul la aparare al apelantei-parate intrucat, la intocmirea raportului de expertiza de expertul contabil B. L., nu au fost respectate prevederile CCM 2009-2012 al Societatii C. E. Turceni, respectiv CCM 2013-2014 al Societatii C. E. O. S. A., iar raspunsul expertului la obiectiunile formulate de catre parata nu a cuprins motivarea concreta si detaliata a modului de calcul si a prevederilor contractuale care au fost avute in vedere, rezultand drepturi banesti necuvenite.


In drept, se intemeiaza apelul pe dispozitiile art. 466 si urmatoarele din Codul procedura civila, Codului Muncii si Contractul colectiv de munca .


S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentintei apelate in sensul respingerii actiunii.


Apelul este nefondat.


Potrivit art. 160 Codul muncii salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si ale adaosuri .


Fata de dispozitia legala citata se constata ca acordarea indemnizatiei nu duce la neincluderea in salariu a celorlalte sporuri prevazute atat in contractul individual de munca cat si in contractul colectiv de munca .


Indemnizatia reprezinta suma platita salariatilor in plus fata de salariul de baza, cu scopul compensarii cheltuielilor efectuate de salariati cu ocazia indeplinirii unor sarcini de serviciu sau in alte conditii de munca . In speta indemnizatia invocata de parata apelanta a fost acordata pentru indeplinirea functiei de conducere de catre reclamant, dar, asa cum s-a precizat mai sus, nu exclude acordarea celorlalte sporuri prevazute in CIM si CCM, impreuna formand partea variabila a salariului, fiind platite in raport cu performantele individuale ale fiecarui salariat si compensarea efortului depus in plus in prestarea activitatii.


S-a facut o corecta aplicare a dispoz. art. 40 alin. 2 lit. c Codul muncii, potrivit carora angajatorului ii revine obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din CIM, avand in vedere ca prin CCM 2009-2012, in art. 114, art. 125 si art. 126 se prevad in mod expres drepturile ce revin salariatilor pentru munca prestata peste durata normala a zilei de lucru sau peste numarul normal de ore pe saptamana, acordarea repausului saptamanal cu trimitere la dispoz. art. 137 si 138 Codul muncii, compensarea muncii suplimentare in conditiile art. 122 Codul muncii precum si drepturile ce urmeaza sa se plateasca pentru situatia in care societatea nu poate acorda timp liber corespunzator peste programul orelor prestate peste programul normal de lucru al lunii respective (spor 75 %), in conditiile art. 122 Codul muncii.


De asemenea in actul aditional nr. 2 din 1 aprilie 2013 incheiat la contractul individual de munca al reclamantului sunt nominalizate drepturile cuvenite reclamantului pentru sporurile cu caracter nepermanent, respectiv: spor pentru lucrul in timpul noptii 25%, spor pentru lucru in zilele de sambata 75% si spor pentru lucru in zilele de sarbatori legale, duminica, ziua energeticianului si a minerului 100%, toate conform CCM aplicabil.


Asa cum s-a precizat mai sus atat in CCM cat si in sentinta de fond s-a facut aplicarea dispoz. art. 137 Codul muncii, care se refera la conditiile de acordare a repausului saptamanal precum si de plata a sporului stabilit prin CCM in situatia in care acesta nu poate fi acordat si in alte zile stabilite prin CCM aplicabil sau prin regulamentul intern. S-a facut de asemenea aplicarea dispoz. art. 122 Cod pr. civila privind compensarea prin ore libere platite a muncii suplimentare asa cum este definita aceasta in art. 120 Codul muncii si art. 112 Codul muncii, precum si a dispoz. . art. 123 Codul muncii cu privire la compensarea prin spor la salariu, care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


In ceea ce priveste procedura de acordare a compensarii prin ore libere platite in urmatoarele 30 zile dupa efectuarea muncii suplimentare se constata ca prin art. 114 alin. 4 din CCM 2009-2012 munca suplimentara se compenseaza prin orele libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia, iar prin alin. 6 al aceluiasi articol se prevede expres ca in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termen de 30 de zile dupa efectuarea muncii suplimentare, aceasta va fi platita in luna urmatoare salariatului, prin adaugarea unui spor de 100% la salariul de baza, in functie de numarul de ore efectuate peste programul normal de lucru. Prin art. 126 din CCM s-a stabilit ca se va compensa munca suplimentara in conditiile art. 122 Codul muncii in termen de 60 zile, iar potrivit art. 127 alin. 2 din acelasi CCM daca societatea nu poate acorda timp liber corespunzator orelor prestate peste programul normal de lucru al lunii respective, acestea se vor plati cu spor de 75% aplicat la salariul de baza orar, in luna urmatoare, conform Codului muncii.


Potrivit normelor din CCM enuntate nu exista o procedura care sa stabileasca ca se va acorda compensarea prin ore libere platite in urmatoarele 30 zile dupa efectuarea orelor suplimentare numai la cerere, dimpotriva se evidentiaza obligatia societatii de a plati respectivele ore in luna urmatoare efectuarii lor.


Sustinerile apelantei cu privire la aspectele reliefate mai sus nu sunt deci intemeiate, dar, asa cum rezulta din raportul de expertiza contabila efectuata de catre expert B. L., cuantumul drepturilor salariale cuvenite salariatului este mai mic decat cel acordat de instanta de fond, acesta avand o valoare bruta de 18. 960 lei actualizata.


Expertul a raspuns in mod detaliat obiectivelor stabilite de instanta cu privire la identificarea orelor suplimentare necompensate si neplatite dar si a celor recuperate, precum si a celor prestate in zilele de sambata si duminica in aceleasi conditii de ore recuperate sau necompensate si neplatite, aplicandu-se un spor de 100% pentru perioada iunie 2011-decembrie 2012 si 75% pentru perioada ianuarie 2013-decembrie 2013, potrivit prevederilor din CCM.


Raportului de expertiza contabila i s-a atasat in anexa situatia orelor lucrate de reclamant in perioada 1 iunie 2011-31 decembrie 2013 cu reliefarea celor recuperate si a celor pentru care nu s-a acordat compensare prin timp liber si nu s-a platit sporul cuvenit, astfel incat instanta a putut verifica in detaliu situatia salarizarii reclamantului.


Partile nu au formulat obiectiuni cu privire la constatarile raportului de expertiza in ceea ce priveste cuantumul drepturilor salariale cuvenite reclamantului, situatie in care instanta de judecata retinand veridicitatea concluziilor raportului de expertiza potrivit carora reclamantul este indreptatit la plata unor drepturi banesti asa cum au fost precizate mai sus, a confirmat respectivul raport de expertiza.


Raportul de expertiza a avut in vedere inscrisurile depuse atat de petent cat si de societatea angajatoare care au stabilit ca apelanta nu si-a indeplinit obligatiile contractuale.


In functie de cele expuse, apelul este nefondat, urmand a fi respins conform art. 480 alin. 1 Cod pr. civila.


Aplicand dispoz. art. 453 Cod pr. civila urmeaza sa fie obligata apelanta la plata catre intimat a sumei de 500 lei cheltuieli de judecata .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge, ca nefondat, apelul declarat de parata S. C. E. O. SA, cu sediul in Targu -J.,, nr. 5, jud. Gorj, impotriva sentintei civile nr. 4023 din 12 octombrie 2015, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul reclamant B. G. -CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul in comuna Pestisani, .


Obliga apelanta la 500 lei cheltuieli de judecata catre intimat .


Decizie definitiva.


Pronuntata in sedinta publica de la 28 Iunie 2016.

Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3371/2016 din 28.05.2016


Citeşte mai multe despre:    plata orelor suplimentare    cumul spor de conducere    ore de noapte    dovada efectuarii ore suplimentare si de noapte
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Termenul in care se poate contesta in instanta decizia de sanctionare disciplinara. Tardivitatea formularii contestatiei.
Pronuntaţă de: Tribunalul OLT - Sentinta nr. 640/04.11.2020

Sanctionarea disciplinara a salariatului pentru nerespectarea programului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135 din data de 11 Februarie 2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate
Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA � Sentinta civila nr. 490/12.06.2019

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6084 din data de 23.12.2019

Necompensarea orelor suplimentare cu timp liber. Obligarea angajatorului la compensarea acestora cu bani
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 1164 din data de 28 februarie 2019

Mentionarea fictiva a efectuarii de ore suplimentare. Drepturi salariale incasate necuvenit
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova - Sentinta civila nr. 1530 din data de 21 Iunie 2019



Articole Juridice

[Av. muncii] Plata orelor suplimentare. Compensarea in bani
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Recuperare spor pentru ore suplimentare neplatite
Sursa: MCP Cabinet avocati

Drepturile si obligatiile lucratorilor din Uniunea Europeana
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964