din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3529 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca

  Publicat: 14 Apr 2021       1948 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prin cererea de chemare in judecata adresata Tribunalului C.la data de 08.05.2019 si inregistrata pe rolul acestei instante s ub nr. x, reclamantul M.F. au chemat-o in judecata pe parata a. S.I.S.R.L. solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea Deciziei nr. 01/07.01.2019 de incetare a contractului de munca nr. 05/21.11.2018, obligarea paratei la reincadrarea in munca cu toate obligatiile de plata a salariilor si spezelor de la data incetarii contractului de munca in mod nelegal si pana la data reincadrarii in munca, obligarea la plata salariilor restante si neachitate de la inceputul perioadei contractuale (luna decembrie si luna ianuarie) si pana la data incetarii nelegale a contractului de munca si obligarea la plata orelor realizate suplimentar.

inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Dovada scrisa prin care
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Dovada scrisa prin care
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

In considerentele cererii, reclamantul invedereaza instantei ca, la data de 21.11.2018 a incheiat cu parata contractul de munca nr. 05/21.11.2018, cu data de incepere a muncii 22.11.2018. Precizeaza ca angajatorul i-a achitat drepturile salariale numai pentru luna noiembrie 2018 aferente unui program normal de lucru de 8 ore, fara a i se plati orele suplimentare.


Reclamantul sustine ca parata nu i-a achitat drepturile salariale pentru munca prestata in lunile decembrie 2018 si ianuarie 2019, program de baza - 8 ore, la care se adauga si ore suplimentare.


Reclamantul precizeaza ca, in situatia in care nu a fost platit pentru munca prestata, la data de 11.01.2019 a prezentat demisia unui reprezentant al societatii angajatoare, iar contractul sau de munca a incetat prin Decizia nr. 01/07.01.2019, ce i-a fost comunicata la data de 08.04.2019.


In sustinerea pretentiilor sale banesti, reclamantul face trimitere la verificarile efectuate de catre Inspectia muncii si constatarile cuprinse in adresa P 129/2489/15.04.2019.


In drept: art. 31, art. 39, art. 61, art. 62, art. 63, art. 75, art. 77, art. 80, art. 120, art. 122 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Aplicand aceste dispozitii legale la situatia de fapt prezentata, reclamantul sustine ca decizia de incetare a contractului de munca nu este legala intrucat aceasta isi produce efectele de la data comunicarii, anume 08.04.2019, prin urmare, angajatorul trebuie sa se raporteze la aceasta data la care expirase perioada de proba si nu la data precizata in cuprinsul deciziei de incetare a raporturilor de munca - 07.01.2019.


Intrucat la data comunicarii deciziei 08.04.2019 perioada de proba expirase, inca din data de 19.02.2019, angajatorul nu mai avea posibilitatea legala sa inceteze contractul de munca in temeiul art. 31 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel ca, decizia contestata este lovita de nulitate absoluta.


Angajatorul nu a demonstrat ca salariatul nu corespunde profesional, cu atat mai mult cu cat este evident faptul ca dorinta angajatorului a fost sa nu i se achite salariile. Tot astfel i se datoreaza si orele suplimentare si zilele suplimentare de munca conform legii cu plata valorii unei zile de munca salariata plus un spor de min 7 5 %.


Reclamantul sustine ca este indreptatit si la indemnizatia aferenta a 2 zile de concediu, plata orelor suplimentare si zilelor lucrate in perioada 22.11.2019 - 11.01.2019. Nu au fost cuantificate drepturile banesti de natura salariala, ce se solicita prin prezentul demers judiciar.


Cererii i-au fost anexate inscrisuri, in copie: Decizia nr. 01/07.01.2019, contract individual de munca nr. 05/21.11.2018, cerere demisie, petitii si adrese emise de Inspectia Muncii - ITM I., notificare, adeverinta vechime, nota de lichidare.


Legal citata, parata nu a formulat intampinare, nu si-a precizat pozitia procesuala in raport cu cererea in pretentii a reclamantului, nu a depus la dosar documentatia completa aferenta nasterii, derularii si stingerii raportului de munca dintre parti si nici dovada achitarii drepturilor salariale reclamate in cauza.


In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat, iar instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorul a. Stelica.


Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, prin raportare la dispozitiile legale incidente in cauza, instanta retine in fapt:


Prin contractul individual de munca inregistrat sub nr. 05 din 21.11.2018 reclamantul M.F. a fost angajat in cadrul societatii parate a. S.I.S.R.L., cu norma intreaga, pentru perioada nedeterminata, cu o perioada de proba de 90 de zile, incepand cu 22.11.2018.


Pe data de 04.01.2019 parata a emis Notificarea nr. 31 privitor la incetarea contractului de munca, iar prin Decizia nr. 01/07.01.2019 s-a dispus incetarea contractului de munca in temeiul art. 31 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin inscrisurile depuse la dosar reclamantul a probat faptul ca, Decizia nr. 01/07.01.2019 , Notificarea nr. 31/04.01.2019, adeverinta de vechime si nota de lichidare i-au fost comunicate la data de 08.04.2019.


Potrivit art. 31 alin. 1 si 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere, iar pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv pr intr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.


Analizand prevederile art. 31 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) instanta constata ca pentru denuntarea unilaterala a contractului individual de munca de catre angajator este necesar sa se emita o notificare in acest sens, notificare care trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie in forma scrisa si sa fie emisa in timpul perioadei de proba stipulate in contract .


In speta, unitatea angajatoare a emis decizie nr. 01/07.01.2019 de incetare a contractului individual de munca, ce indeplineste cele doua conditii prevazute de art. 31 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in sensul ca este in forma scrisa, fiind concretizata in inscrisul depus in copie la fila 27 din dosar si a fost emisa pe data de 07.01.2019, in timpul perioadei de proba de 90 de zile stabilite prin contractul individual de munca nr. 05/21.11.2018.


Tribunalul retine ca, dispozitiile legale mentionate anterior impun ca emiterea deciziei/notificarii sa fie realizata in timpul perioadei de proba, nu comunicarea acestei decizii catre salariat, astfel incat faptul ca notificarea si decizia de incetare a contractului de munca au fost comunicate reclamantului, in data de 08.04.2019, dupa expirarea perioadei de proba, nu reprezinta un motiv de nulitate a denuntarii unilaterale de catre parata a contractului individual de munca incheiat intre parti.


Reclamantul a invederat ca fiind un act juridic unilateral, notificarea si Decizia nr. 01/07.01.2019 emisa de angajator in temeiul art. 31 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) produc efecte juridice din momentul comunicarii. Instanta retine ca notificarea/decizia scrisa de incetare a contractului individual de munca emisa in baza art. 31 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) are regimul unei decizii de concediere speciale, deci pentru a produce efecte trebuie comunicata salariatului potrivit art. 77 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu aplicare a prev. art. 268 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 211 alin. 1 lit. a din Legea 62/2011, iar producerea efectelor fata de cel caruia i s-a comunicat notificarea/decizia de incetare a contractului individual de munca se refera la momentul de la care curge pentru acesta termenul de contestare si respectiv la momentul de la care nu i se mai aplica acestuia prevederile contractului individual de munca .


Faptul ca decizia emisa in baza art. 31 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) produce efecte de la data comunicarii sale nu are relevanta in prezenta cauza, intrucat, dupa cum s-a aratat anterior, dispozitiile legale indicate impun conditia ca aceasta decizie unilaterala sa fie emisa in timpul perioadei de proba (sa existe manifestarea de vointa expresa a uneia dintre partile contractului individual de munca in sensul incetarii acestor raporturi), comunicarea acesteia catre angajat putandu-se realiza, in fapt, si dupa expirarea intervalului mentionat.


O interpretare contrara ar recunoaste efecte juridice unei conduitei abuzive a salariatului, de a lipsi de la locul de munca sau refuzului sau de a primi notificarea/decizia tocmai pentru a evita sa i se comunice aceasta notificare in interiorul perioadei de proba .


Intrucat parata nu avea obligatia legala de a comunica reclamantului decizia de incetare a contractului de munca in interiorul perioadei de proba, in mod corect s-a procedat la comunicarea prin scrisoare postala cu continut declarat, modalitate de comunicare care, in circumstantele concrete ale cauzei, s-a dovedit a fi eficienta.


Faptul comunicarii cu intarziere a acestei decizii nu a fost invocat drept generator de prejudicii in patrimoniul reclamantului, ci a fost dedus spre analiza numai ca un motiv de nulitate absoluta a Deciziei de incetare contractului de munca .


Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, instanta va respinge ca nefondate cererile: de anulare a Deciziei nr. 01/07.01.2019 de incetare a contractului de munca nr. 05/21.11.2018; anulare a Notificarii nr 31/04.01.2019 privitor la incetarea contractului de munca; anularea oricaror acte subsecvente nulitatii actelor de la capetele de cerere 1 si 2; obligarea paratei la reincadrarea in munca cu toate obligatiile de plata a salariilor si spezelor de la data incetarii contractului de munca in mod nelegal si pana la data reincadrarii in munca;


Cererea ce vizeaza obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale restante, dar si a salariului aferent orelor suplimentare, lucrului prestat in zilele libere si sarbatorile legale, este intemeiata numai in parte, pentru considerentele ce succed:


Reclamantul M.F. a fost angajatul paratei a. S.I.S.R.L., in functia de sef santier, in baza contractului individual de munca nr. 05/21.11.2018 potrivit caruia durata timpului de lucru este de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana, program de lucru 09.00 - 17.00.


Potrivit Deciziei nr. 01/07.01.2019 acest contract de munca a incetat la data de 07.01.2020 in temeiul art. 31 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Asadar, reclamantul si-a desfasurat activitatea in perioada 22.11.2018 - 06.01.2019.


Prin cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat instantei sa constate ca societatea parata ii datoreaza, in primul rand, sume de bani, cu titlu de salarii restante aferente perioadei decembrie 2018 - ianuarie 2019 pentru activitatea ce a fost prestata in baza contractului de munca .


Potrivit art. 39 alin. 1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, iar potrivit art. 40 alin. 2 lit. c) ca angajatorului ii revine ca obligatie sa acorde salariatilor toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca .


Potrivit prevederilor art. 159 alin. (1) si (2) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, pentru munca astfel prestata, fiecare salariat avand dreptul la un salariu exprimat in bani .


Conform art. 166 C. muncii, salariul se plateste in bani cel putin odata pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca . Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata salariului restant, dar si daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


Art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) statueaza ca sarcina probei in litigiile de munca incumba angajatorului. Acesta insa nu a fost in masura sa probeze plata salariului aferent lunii decembrie 2018 - ianuarie 2019, nefiind depuse state de plata care sa poarte semnatura reclamantului si nici alte documente justificative care sa demonstreze efectuarea platii in conditiile art. 168 alin. (1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In conditiile in care, prezenta fizica a salariatului la serviciu si indeplinirea sarcinilor de serviciu nu au fost contestate de catre angajator, privarea reclamantului de drepturile salariale, reprezinta o incalcare a art. 159 C. muncii si clauzelor contractului individual de munca referitoare la salariu .


Urmare a petitiei formulata de reclamant, ITM I.- Inspectia Muncii a efectuat verificari la sediul angajatorului, iar prin adresa nr. P129/2489/CCRP/15.04.2019, inspectorii au retinut ca angajatorul a facut dovada platii partiale a drepturilor salariale ce se cuvin reclamantului. Nu s-a facut dovada platii aferente lunii ianuarie 2019 si nici a indemnizatiei concediului de odihna neefectuat, aferent unei perioade de 2 zile - fila 23.


Desi in cadrul acestei adrese se face mentiune despre plata drepturilor salariale aferente lunii decembrie 2018, instanta nu va retine acest fapt intrucat reclamantul contesta in instanta efectuarea acestei plati, iar parata careia ii revine sarcina probei, nu a dovedit executarea obligatiei de plata a salariului aferent lunii decembrie in conditiile art. 168 aliin.1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca la data incetarii contractului de munca, reclamantul avea dreptul al 2 zile concediu de odihna, despre care sustine ca nu a fost efectuat si nici nu i s-a achitat indemnizatia corespunzatoare (nota de lichidare, adresa nr. P129/2489/CCRP/15.04.2019 a ITM I_).


Mentiunea angajatorului din cuprinsul Deciziei de incetare a contractului de munca potrivit careia, cele 2 zile de concediu odihna au fost efectuate, nu reprezinta o proba concludenta si nu poate fi retinuta intrucat este contestata de reclamant, iar parata nu a depus alte inscrisuri din care sa rezulte concret perioada in care reclamantul s-a aflat in concediu de odihna (pontaje, foi de prezenta, state de plata).


Pentru considerentele prezentate, va fi obligata parata catre reclamant la plata salariilor restante aferente lunii decembrie 2018 si ianuarie 2019 proportional cu activitatea lucrata si contravaloarea a 2 zile concediu de odihna neefectuat.


Cererea reclamantului de obligare a paratei la plata orelor suplimentare este intemeiata numai in parte .


Prin probele administrate reclamantul nu a reusit sa dovedeasca faptul ca in fiecare zi lucra suplimentar 2 ore, dupa programul normal de lucru cuprins intre orele 09. - 17.00.


Sub acest aspect, instanta are in vedere ca prin cererea de chemare in judecata o astfel de cerere este redusa numai la nivelul formularii unui petit, fara a fi sustinuta de o motivare in fapt din care sa rezulte clar lucrarile si imprejurarile concrete ce impuneau zilnic prelungirea programului de lucru pe santier, pozitia factorilor de decizie din cadrul firmei angajatoare, in raport de aceasta stare de fapt .


In acest caz, instanta apreciaza ca declaratia martorului a. Stelica nu este concludenta intrucat in nicio imprejurare reclamantul nu a sustinut ca programul de lucru incepea de la ora 07.00 dimineata, astfel cum a precizat martorul. Mai mult aceasta declaratie nu se coroboreaza cu alte probe din dosar.


In privinta lucrului prestat de reclamant in fiecare zi libera de sambata, astfel cum a sustinut prin cererea de chemare in judecata, martorul audiat a declarat ca a lucrat alaturi de reclamant numai in doua zile de sambata - fila 74


Sustinerea martorului potrivit careia este posibil ca reclamantul sa mai fi lucrat si alte zile libere de sambata pentru ca era necesara prezenta sa pe santier, in lipsa altor probe concludente, nu este apa a face dovada acestui fapt . Cat priveste programul de lucru in ziua de sambata, acesta este indicat de reclamant prin cererea de chemare in judecata, anume 09- 14.00.


Asadar, s-a probat ca reclamantul a desfasurat activitati specifice functiei sale pe santier pe parcursul a doua zile libere de sambata, in program redus cumuland prin raportare la programul precizat un numar de 10 ore (5 ore * 2).


La acestea se mai adauga 8 ore suplimentare efectuate de reclamant, peste programul zilnic de lucru al unei zile, cand s-a impus lucru prelungit pentru turnarea de beton, fapt dovedit si de martor - fila 74.


Reclamantul nu a probat lucru prestat in zilele de sarbatori legale. Martorul a declarat ca nu a prestat activitate in zilele de sarbatori legale si nici nu stie daca alti colegi au mers pe santier.


In raport de situatia de fapt retinuta, reclamantul este indreptatit la sporul pentru orele suplimentare lucrate peste programul normal de lucru in timpul saptamanii (8 ore), precum si la sporul pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal (10 ore).


Potrivit dispozitiilor art. 120 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.


Art. 112 alin. 1 din acelasi act normativ dispune in sensul ca pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, iar art. 113 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus .


Din interpretarea coroborata a acestor dispozitii legale rezulta ca munca suplimentara este munca prestata de un salariat peste durata normala a timpului de munca saptamanal, adica peste cele 8 ore pe zi din intervalul temporal de 5 zile pe saptamana, ajungandu-se astfel la peste 40 de ore pe saptamana.


Dispozitiile art. 137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza asupra repausului saptamanal.


Art. 137 alin. 1- 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prevede ca repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica, iar in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.


In aceasta situatie salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca .


De asemenea, nu trebuie avute in vedere si prevederilor art. 122 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si ale art. 123 alin. 1 din acelasi act normativ, munca suplimentara se compenseaza, in principal, prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia si numai in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in acest termen, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


In speta nu s-a sustinut si nici dovedit ca reclamantul a beneficiat de ore libere platite si nici de repaus in alte zile decat sambata, motiv pentru care acesta este indreptatit a i se achita sporul aferent orelor suplimentare, dar si orelor prestate in cele doua zile de repaus saptamanal afectate lucrului pe santier.


Pentru considerentele de fapt si de drept expuse se va admite in parte cererea de chemare in judecata;


In temeiul art. 453 alin. 1 C. proCod civ. coroborat cu art. 451 alin. 1 C. proCod civ., constatand ca exista o cerere a reclamantului in acest sens, precum si dovada cheltuielilor efectuate conform art. 452 C. proCod civ., instanta va obliga parata la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecata in cuantum total de 1403 lei, constand onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si cheltuieli de transport .


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE:


Admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul M.F., avand cu domiciliul in oras Cernavoda, 19, si cu domiciliul procesual ales la CA C.T.Cundiev sin Bcuresti, sector 1, in contradictoriu cu parata a. SMAR I.S.R.L., cu sediul in I., localitatea Voluntari, 34 FG.


Obliga parata catre reclamant la plata salariilor restante aferente lunii decembrie 2018 si ianuarie 2019 proportional cu activitatea lucrata si contravaloarea a 2 zile concediu de odihna neefectuat.


Obliga parata sa plateasca reclamantului contravaloarea a 18 ore suplimentare aferente perioadei 22.11.2018 - 6.01.2019.


Respinge restul pretentiilor ca nefondate.


Obliga parata catre reclamant la plata sumei de 1403 lei reprezentand cheltuieli de judecata .


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare .

Pronuntata de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020


Citeşte mai multe despre:    munca suplimentara    repaus saptamanal    spor    contract colectiv de munca
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Efectuarea cercetarii disciplinare in lipsa salariatului care nu a fost legal citat. Incalcare drept la aparare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau � Sectia I Civila - Decizia civila nr. 481 din 14 iunie 2019

Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019

Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate
Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA � Sentinta civila nr. 490/12.06.2019

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Prescrierea dreptului de a solicita plata drepturilor salariale neachitate
Pronuntaţă de: Decizia Civila nr. 213/25.06.2019 � Curtea de Apel Constanta

Declaratia olografa a salariatului nu poate duce la stingerea obligatiilor de plata a salariului de catre angajator
Pronuntaţă de: Curtea de apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 2003/2019



Articole Juridice

Cand il preceda in mod direct repausul zilnic se adauga la repausul saptamanal
Sursa: MCP Cabinet avocati

Transportatorii rutieri nu pot transfera unor terte persoane responsabilitatea de a respecta perioadele de conducere si perioadele de repaus ale conducatorilor auto
Sursa: MCP Cabinet avocati

Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964