Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Posibilitatea cumulului dobanzii legale cu daune compensatorii menite sa acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creantei

Posibilitatea cumulului dobanzii legale cu daune compensatorii menite sa acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creantei

  Publicat: 13 Jan 2019       334 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prin sentinta civila nr. 2000/30.06.2016, pronuntata de Tribunalul T__ in Dosarul nr. x a fost admisa actiunea formulata de reclamantii J__ M__, J__ O_ A_, S__ A_ M__, M_ C__ M_ si T__ A_ I_, impotriva paratei U__ Politehnica Timisoara si-n consecinta,parata a fost obligata sa plateasca reclamantilor dobanda legala pentru drepturile banesti stabilite astfel:pentru reclamantii J__ M__, J__ O_ A_, S__ A_ M__ prin _.2015, pronuntata de Tribunalul T__ in dosarul x, ramasa irevocabila prin DC 1205/2015, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul x, pentru sumele platite dar si pentru sumele neachitate inca, calculata de la data de 29 mai 2015 si pana la data Platii;pentru reclamanta M_ C__ M_ prin _.2015, pronuntata de Tribunalul T__ in dosarul x, ramasa irevocabila prin DC 1140/2015, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul x, pentru sumele platite dar si pentru sumele neachitate inca, calculata de la data de 8 mai 2015 si pana la data Platii; pentru reclamantul T__ A_ prin _.2015, pronuntata de Tribunalul T__ in dosarul x, ramasa irevocabila prin DC 1089/2015, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul x, pentru sumele platite dar si pentru sumele neachitate inca, calculata de la data de 8 mai 2015 si pana la data Platii.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Piedica in incheierea casatoriei,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Diferenta in minus constatata de catre banci cu ocazia verificarii garantiei creditelor acordate clientilor lor,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Parte a fondurilor de productie ale unitatilor, care se consuma in intregime in fiecare ciclu de fabricatie si isi transfera dintr-o data si in totalitate valoarea asupra produselor create.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.

Prin aceeasi hotarare judecatoreasca a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de chematul in garantiei ,fiind astfel respinsa cererea incidentala si a fost obligata parata sa plateasca reclamantilor J__ M__ 300 lei, M_ C__ M_ 200 lei si T__ A_ I_ 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a depasit in prealabil exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei U__ Politehnica Timisoara, exceptie invocata de acesta din urma prin intampinare, retinand ca fata de atributiile ce revin acestei institutii, ea are legitimare procesuala pasiva. Pretentiile reclamantilor decurg din raporturi juridice de dreptul muncii indreptate impotriva angajatorului direct, intre parti existand incheiate contracte individuale de munca .

Calitatea de angajator, Asa cum este definita aceasta notiune la art.10 si art.14 din Codul Muncii, o are numai directorul unitatii de invatamant cu personalitate juridica, in speta unitatea de invatamant. In concluzie, intre parata - angajator U__ Politehnica Timisoara si reclamanti exista raporturi juridice care sa dea dreptul acestora din urma sa solicite plata acestor sume, motiv pentru care instanta a respins exceptia invocata.

In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de catre parata U__ Politehnica Timisoara, aceasta a fost respinsa,cu motivarea ca reclamantii au cerut acordarea drepturilor banesti exclusiv pe ultimii trei ani anteriori introducerii actiunii.

Asupra fondului litigiului dintre parti,Tribunalul a retinut ca prin sentinta civila nr. 1663/29.05.2015, pronuntata de Tribunalul T__ in dosarul x, ramasa irevocabila prin DC 1205/2015, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul x, parata U__ Politehnica Timisoara a fost obligata la plata catre reclamantii J__ M__, J__ O_ A_, S__ A_ M__ a unor sume de bani cu titlu de drepturi banesti cuvenite si neachitate.

Prin sentinta civila nr. 1176/08.05.2015, pronuntata de Tribunalul T__ in dosarul x, ramasa irevocabila prin DC 1140/2015, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul x, parata U__ Politehnica Timisoara a fost obligata la plata catre reclamanta M_ C__ M_ a unor sume de bani cu titlu de drepturi banesti cuvenite si neachitate.

De asemenea,prin sentinta civila nr. 1171/08.05.2015, pronuntata de Tribunalul T__ in dosarul x, ramasa irevocabila prin DC 1089/2015, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul x, parata U__ Politehnica Timisoara a fost obligata la plata catre reclamantul T__ A_ a unor sume de bani cu titlu de drepturi banesti cuvenite si neachitate.

Raporturile de dreptul muncii se circumscriu raporturilor de drept civil. Pe cale de consecinta, dincolo de particularitatile raporturilor juridice specifice dreptului muncii, in masura in care nu se abroga in mod expres, sunt si raman aplicabile regulile de drept comun ale dreptului civil.

De altfel, chiar in dispozitiile art.166 alin.4 din codul muncii legiuitorul a stabilit ca intarzierea nejustificata a Platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului salariatului.

Definitia daunelor interese nu este precizata in dispozitiile codului muncii, ceea ce indreptateste coroborarea acestui text legal cu textele legale civile care lamuresc sau contureaza sfera notiunii de daune - interese.

Retinand ca salariul reprezinta o obligatie de plata a unei sume de bani, ca exista posibilitatea legala de acordare a unor daune-interese pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neplata drepturilor salariale, conform dispozitiilor art.166 alin.4 din codul muncii, retinand dispozitiile art.1088 Cod Civil, tribunalul a concluzionat ca nu exista niciun impediment legal pentru acordarea dobanzii legale civile in cuantumul reglementat de dispozitiile Ordonantei nr.13/2011.

Pentru titlurile executorii, neachitate pana in prezent, legiuitorul a stabilit termene suspensive de executare, reglementate de art.I din O.U.G. nr.71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum a fost modificata prin O.U.G. nr.18/2010, prin O.U.G. nr.45/2010 si prin Legea nr.230/2011.

Cata vreme obligatiile de plata stabilite prin sentintele in cauza nu au fost executate integral, reclamantii au posibilitatea de a solicita plata de dobanzii legale si aceasta deoarece este consacrat argumentul a fortiori, de interpretare logica a unei norme juridice, astfel incat cine poate mai mult, poate si mai putin - qui potest plus, potest minus . Asadar, daca reclamantii sunt indreptatiti sa pretinda plata dobanzii legale chiar cu incepere de la data promovarii actiunilor solutionate prin sentinta in discutie, nu exista un impediment in a pretinde plata dobanzii legale de la o data ulterioara, atata timp cat drepturile banesti, in legatura cu care se solicita plata dobanzii, nu au fost platite integral.

Instanta retine ca este posibila cumularea dobanzii legale cu actualizarea creantei potrivit inflatiei. Actualizarea are caracter compensatoriu ce rezida in faptul ca, prin aceasta, se repara partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobanda legala, in timp ce dobanda reprezinta pretul lipsei de folosinta, actualizarea cu inflatia urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti. Avand in vedere ca natura juridica a dobanzii este diferita de natura juridica a actualizarii obligatiei cu rata inflatiei, prima reprezentand o sanctiune, (daune moratorii pentru neexecutarea obligatiei de plata) iar a doua reprezentand valoarea reala a obligatiei banesti la data efectuarii Platii, (daune compensatorii), se desprinde concluzia ca este admisibil cumulul acestora si deci nu se ajunge la o dubla reparatie.

In sprijinul admisibilitatii cumulului dobanzii legale cu actualizarea creantei conduc si dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata care prevad in mod expres posibilitatea actualizarii creantei, dobanzilor, majorarilor sau penalitatilor datorate la data Platii efective.

Asadar, pe langa dobanda legala, ca dauna moratorie, creditorul poate pretinde si alte daune ce au caracter compensatoriu si care sunt menite sa acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creantei datorata inflatiei, dupa ce aceasta a ajuns la scadenta. Valoarea acestui din urma prejudiciu consta in diferenta dintre valoarea nominala a creantei si valoarea sa reala la data executarii. Actualizarea in functie de rata inflatiei este fundamentata pe natura si scopurile diferite ale celor doua institutii; dobanda este pretul lipsei de folosinta, iar actualizarea cu rata inflatiei urmareste pastrarea valorii reale a obligatiei banesti. Asadar, despagubirile pentru fluctuatiile monetare (actualizarea sumei) se pot cumula cu dobanzile, intrucat nu se poate pune semnul egalitatii intre indexare, ca modalitate de reparare a prejudiciului, avand ca obiect pastrarea valorii reale a obligatiei evaluarii in bani prin modificarea valorii normale a acesteia, pe de o parte, si dobanda, ca modalitate de reparare a prejudiciului, avand ca obiect majorarea valorii reale a obligatiei evaluabile in bani proportional cu perioada lipsei de folosinta a sumei de bani corespunzatoare acestei obligatii . Cu alte cuvinte, daca cele doua laturi ale prejudiciului sunt prejudiciul efectiv (damnum emergens) si beneficiul nerealizat (lucrum cessans), indexarea reprezinta un mijloc de reparare a prejudiciului efectiv, in vreme ce dobanda reprezinta beneficiul nerealizat. Cuantumul daunelor interese pentru prejudicii cauzate de neexecutarea obligatiilor trebuie sa fie stabilit in Asa fel incat sa permita creditorului pe cat posibil sa se gaseasca in situatia in care obligatia ar fi fost executata, sinand seama atat de pierderea suferita, cat si de castigul nerealizat.

Hotararile judecatoresti mentionate prin cererea introductiva de instanta sunt executorii de drept . Daca obligatia de plata a drepturilor banesti in discutie nu ar fi fost scadenta, nu ar fi fost necesara adoptarea OUG nr.71/2009, a OUG nr.45/2010 si a Legii 230/2011. Faptul ca, prin actele normative mentionate, s-a esalonat plata drepturilor banesti, stabilite prin titluri executorii, nu afecteaza dreptul de a pretinde plata dobanzii legale, plata pretinsa tocmai pentru acoperirea integrala a prejudiciului care se produce prin lipsa de folosinta a sumelor de bani datorate.

Cat priveste cererea de chemare in garantie, Tribunalul a retinut ca,din actele dosarului,nu rezulta vreo obligatie legala sau contractuala a Ministerului educatiei nationale si Cercetarii stiintifice de a garanta plata de catre parata o dobanzilor legale pentru creantele stabilite prin titlurile executorii. Intrucat M_ nu este debitorul obligatiei corelative dreptului invocat prin cererea de chemare in garantie, tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de acesta si va respinge cererea de chemare in garantie ca atare.

Impotriva acestei sentinte au formulat apel in termenul legal reclamantii J__ M__, J__ O_ A_, S__ (fosta J__) A_ M__, M_ C__ si T__ A_ I_,solicitand schimbarea in parte a sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii si pe cale de consecinta obligarea paratei intimate la plata, catre reclamanti a daunelor interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru sumele banesti stabilite prin titluri executorii, integral pe ultimii trei ani anterior introducerii actiunii - incepand cu 16.11.2012 - si pana la data Platii efective .

In motivarea apelului se arata ca prima instanta, in mod neintemeiat si vadit nelegal, a admis doar in parte actiunea reclamantilor, in sensul ca, in cazul titlurilor executorii constand in sentinte pronuntate dupa data de 16.11.2012 Tribunalul T__ a acordat dobanda legala, doar de la data pronuntarii hotararilor judecatoresti.

Ca atare, solutia primei instante este contrara dispozitiilor legale prevazute de art. 1535 Cod civil, iar in cazul de fata este in afara de orice discutie ca daunele-interese constau in dobanda legala, ce curge de drept, fara punerea in intarziere, de la data scadentei drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca - aceasta deoarece obligatia legala de plata a salariului trebuia indeplinita la data stabilita prin contractul individual de munca/raportul de serviciu .

solutia instantei este contrara Deciziei nr. 21/2015, ICCJ, prin care a stabilit faptul ca ``in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1.523 alin. 2 lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) si (4) din Codul muncii, republicat, cu modificarile fi completarile ulterioare (art. 161 alin. (1) si (4) din Codul muncii in forma anterioara republicarii) si art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din OG nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1535 din Codul civil, dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii``.

Astfel, din cele statuate de Inalta Curte cu putere obligatorie reiese fara dubiu faptul ca daunele-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru acordarea unor drepturi salariale din sectorul bugetar pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 451 si urm. si art. 466 si urm. din Codul de procedura civila.

Impotriva aceleiasi sentinte a declarat apel U__ Politehnica Timisoara, prin care a solicitat admiterea apelului si desfiintarea hotararii atacate, in sensul respingerii actiunii.

In Sustinerea apelului a reiterat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca U__ Politehnica Timisoara, desi, are calitatea de angajator, ca institutie aflata in coordonarea Ministerului invatamantului, a avut obligatia de a aplica actele normative in vigoare. Legea nr. 221/2008 nu a fost aplicata ca urmare a vointei puterii executive (Guvernul Romaniei), exprimata prin emiterea unor Ordonante de urgenta succesive, care au avut ca efect (in perioada in are au fost in vigoare) amanarea aplicarii legii in cauza. Conflictul dintre puterea executiva si puterea legislativa a fost solutionat de puterea judecatoreasca, prin obligarea angajatorilor la plata drepturilor salariate ca urmare a neaplicarii Legii nr. 221/2008.

De asemenea, a sustinut exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, mentionand ca datele de la care curg termenele de prescriptie trebuiau calculate succesiv, conform OMFP nr. 86/2005, coroborate cu dispozitiile art. 268 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 53/2003. Ori data de la care se calculeaza prescriptia este data de la care drepturile salariale erau datorate, nu invers, data introducerii actiunii.

Cu privire la respingerea cererii de chemare in garantie, apelanta considera ca solutia este netemeinica si nelegala, deoarece sumele de bani pe care U__ ca angajator este obligata a le plati in temeiul unor hotarari judecatoresti sunt alocate si virate exclusiv de catre M_ educatiei nationale si Cercetarii stiintifice.

Pe fondul cauzei se arata ca, in speta nu poate fi retinuta culpa Universita?ii Politehnice Timisoara, atata timp cat potrivit principiului neretroactivitatii legii drepturile salariale au fost calculate si acordate in baza cadrului legal in vigoare la data respectiva.

In acest sens, nu poate fi retinuta in sarcina paratei savarsirea cu vinovatie a unei fapte ilicite, atata timp cat, potrivit principiului neretroactivitatii legii drepturile salariale au fost acordate in baza cadrului legal in vigoare la data calcularii si acordarii acestora.

Astfel, institutia apelanta, ca subiect de drept, nu putea sa prevada ce si cum va reglementa legiuitorul, iar comportamentul subiectului de drept a fost normal si firesc, desfasurandu-se in cadrul ordinii de drept in vigoare si nu in baza unor acte normative viitoare, ale caror dispozitii nu le puteam cunoaste.

In raportul de drept material dedus judecatii, M_ educatiei nationale si Cercetarii stiintifice este persoana in sarcina careia exista obligatia de a aloca sumele de bani necesare Platii salariilor. Conform Legii nr. 1/2011 sumele pentru plata drepturilor salariale sunt alocate de minister prin contracte institutionale anuale, pentru finantarea de baza .

Nu se poate retine culpa Universita?ii, atata vreme cat sumele necesare Platii acestor drepturi nu au fost alocate si virate apelantei de M_ educatiei nationale si Cercetarii stiintifice.

Incepand cu anul 2009 legiuitorul a instituit prin acte normative succesive esalonarea Platii drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti executorii. Ori scadenta acestor drepturi salariale este stabilita de actele normative de esalonare a Platilor. Platile au fost efectuate in termenele de esalonare prevazute de lege.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 466 si urm. din Codul de procedura civila.

reclamantii au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea apelului paratei ca nefondat.

Parata U__ Politehnica Timisoara a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului reclamantilor.

Analizand cele doua apeluri, prin prisma motivelor invocate, precum si a actelor de procedura efectuate in fata instantei de fond, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urm. din NCPC, Curtea retine urmatoarele:

Prin hotararile judecatoresti identificate pentru fiecare reclamant in petitul actiunii introductive, parata U__ Politehnica Timisoara a fost obligata, sa calculeze si sa plateasca reclamantilor diferentele dintre drepturile salariale calculate in raport de valoarea prevazuta de Legea nr. 221/2008 si cele efectiv incasate in perioada lucrata ,diferente actualizate in raport de coeficientul de inflatie la data Platii efective.

Astfel, in privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, cum parata U__ Politehnica Timisoara a fost obligata la plata debitului principal, iar prin actiunea ce face obiectul prezentului dosar, s-a solicitat obligarea acestei parate, la plata dobanzii legale aferenta titlurilor executori reprezentate de hotararile judecatoresti pronuntate in favoarea salariatilor, nu se poate retine ca, in mod gresit, aceasta parata a fost chemata in judecata si obligata la plata daunelor interese moratorii, deoarece litigiul care are ca obiect debitul accesoriu (dobanzile) s-a purtat intre aceleasi parti, care au figurat in litigiul ce a avut ca obiect debitul principal.

Prin urmare parata U__ Politehnica Timisoara este raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat prin executarea cu intarziere a obligatiei principale stabilita prin titlul executor.

Referitor la modalitatea de calcul a termenului de prescriptie extinctiva, critica invocata de catre parata ar fi fost relevanta, daca ar fi fost prescris debitul principal la momentul solicitarii acordarii dobanzilor, insa dobanzile moratorii sunt solicitate pentru neexecutarea obligatiei de plata stabilita prin hotararile judecatoresti, pentru debitul principal. Curgerea dobanzii se realizeaza succesiv, in timp, aceasta fiind datorata in limita termenului de prescriptie, in raport de momentul inregistrarii cererii de chemare in judecata, care are efect intreruptiv de prescriptie, cu luarea in considerare a Platilor partiale efectuate.

De altfel Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat prin Decizia nr. 21/2015 ca ``In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) si (4) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare [art. 161 alin. (1) si (4) din Codul muncii in forma anterioara republicarii] si art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1.535 din Codul civil, dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii.`` Pentru cererea de chemare in garantie, in mod corect prima instanta de fond a retinut ca nu se incadreaza in dispozitiile art. 72 din Codul de procedura civila. Cererea incidentala are ca obiect obligarea la alocare de fonduri, astfel ca intre parata U__ Politehnica Timisoara, care detine calitatea de angajator al reclamantilor si M_ educatiei, Cercetarii si Inovarii Bucuresti exista raporturi juridice de drept administrativ in temeiul obligatiilor legale reciproce si specifice ce le revin in procesul bugetar.

Procedura de alocare de fonduri de catre ordonatorul de credite are loc in cadrul unui raport juridic de drept administrativ, context in care cererea de chemare in garantie este inadmisibila, deoarece in cazul din speta, se tinde a se interveni intr-un litigiu de drept privat, care are la baza raporturi de munca stabilite intre angajator si salariat .

In acest sens a retinut si Inalta Curte de Justitie si Casatie, cand a solutionat recursul in interesul legii, pronuntand Decizia nr. 10/19.09.2011, statuand ca raporturile dintre ordonatorii de credite sau ordonatorul de credite si angajator nu permit atragerea in proces a ordonatorului de credite pentru a fi obligat la alocarea de fonduri .

Pe fondul cauzei, Curtea constata ca problema de drept a carei dezlegare presupune transarea pe fond a litigiului dintre parti a fost solutionata prin Decizia nr. 2/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, pe calea recursului in interesul legii reglementat de art. 514 si urm. din NCPC, a statuat ca in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.

Inalta Curte a apreciat ca neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de plata stabilite printr-o hotarare judecatoreasca poate antrena raspunderea civila delictuala, chiar daca izvorul obligatiei a carei incalcare a fost sanctionata prin hotararea judecatoreasca ce reprezinta titlu executoriu este un contract . In consecinta, la temelia pretentiei dedusa judecatii sta institutia raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a angajatorilor, constand in neexecutarea sau executarea cu intarziere a titlurilor.

In continuare, avand de analizat in ce masura sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, instanta suprema a stabilit ca, in ce priveste existenta unei fapte ilicite, savarsite cu vinovatie, in sensul dispozitiilor legale ce instituie raspunderea civila, aceasta consta in executarea cu intarziere de catre debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii in favoarea persoanelor din sectorul bugetar.

Fapta imbraca forma ilicitului civil, deoarece, in analiza indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale nu se poate retine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 reprezinta un caz fortuit care sa rastoarne prezumtia relativa de culpa a debitorului in executarea obligatiei, intrucat acestui element ii lipsesc doua caracteristici esentiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita asteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atat mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin institutiile sale, iar, conform art. 44 alin. (1) din Constitutie, ``creantele asupra statului sunt garantate`` si faptul ca masura de esalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un tert .

Prin consideratiile de drept mai sus expuse,de Inalta Curte de Casatie si Justitie, se raspunde criticii paratei ridicata prin cererea de apel supusa analizei, care a pretins ca nu ii este imputabila esalonarea executarii drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea reclamantilor si ca aceasta lipsa de culpa ar exonera-o de la plata daunelor-interese.

Aceasta argumentatie poate fi retinuta chiar daca in cazul din speta, sunt incidente dispozitiile art.15 din OUG nr. 57/2015, privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, deoarece acest act normativ esaloneaza in aceiasi maniera ca si OUG nr. 71/2009 executarea hotararilor judecatoresti definitive pronuntate in cursul anului 2015.

Astfel, chiar daca nu se impune cu efect obligatoriu, Decizia nr. 2/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate fi una de indrumare pentru instantele de judecata, deoarece rationamentul expus de instanta suprema poate fi folosit prin analogie pentru cazul din speta.

In ce priveste apelul reclamantilor,Curtea observa ca prin actiunea introductiva acestia au solicitat acordarea de daune-interese moratorii, respectiv dobanzi legale pentru neexecutarea titlurilor de care partile se prevaleaza, astfel ca in mod corect prima instanta de fond a stabilit obligatia in sarcina paratei raportat la data pronuntarii hotararilor judecatoresti executorii, in limitele termenului de prescriptie . Titlurile reprezentate de hotararile judecatoresti de care s-au prevalat reclamantii, au devenit executorii la data pronuntarii, potrivit dispozitiilor art. 448 alin. 1 pct. 2 Cod procedura civila, astfel ca se poate imputa paratei nerespectarea obligatiei stabilita prin titluri, doar dupa data pronuntarii, cand hotararile judecatoresti erau apte de a fi puse in executare .

In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamantii au sustinut ca: ``desi hotararile sunt definitive, pana in prezent, subsemna?ii reclamanti nu am beneficiat de plata integrala a drepturilor salariale dispuse de catre instanta de judecata, astfel ca ni s-a produs un prejudiciu de necontestat prin faptul ca am fost lipsi?i de folosul sumelor de bani dispuse de instanta, in plus fata de prejudiciul creat initial in patrimoniul reclamantilor prin plata unor salarii sub nivelul celor legale``.

Reiterand petitele actiunii, in finalul cererii de chemare in judecata, reclamantii au solicitat ``obligarea paratei la plata catre fiecare dintre reclamanti a dobanzii legale aferenta drepturilor banesti cuveniteaa‚¬A¦, conform hotararilor definitive, pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereriaa‚¬A¦``.

De asemenea in Sustinerea actiunii, reclamantii s-au prevalat si de Decizia nr. 2/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a statuat asupra daunelor interese moratorii sub forma dobanzii pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii, cu analizarea efectelor juridice produse de OUG nr. 71/2009.

Toate aceste argumente conduc la concluzia ca actiunea a fost promovata pentru a sanctiona neexecutarea hotararilor judecatoresti, respectiv pentru a acoperi prejudiciul produs de faptul ca nu s-a procedat la executarea integrala, deindata a obligatiei de plata dispusa prin titlurile reprezentate de hotararile judecatoresti, context in care criticile reclamantilor apelanti se impun a fi inlaturate.

Avand in vedere aceste considerente, in conformitate cu prevederile art. 480 Cod procedura civila, Curtea va respinge ambele apeluri ale partilor, ca neintemeiate,luand act ca s-au solicitat cheltuieli de judecata in calea de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Respinge apelul declarat de catre parata-apelanta U__ Politehnica Timisoara impotriva sentintei civile nr. 2000/30.06.2016, pronuntata de Tribunalul T__ in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu reclamantii-intimati: J__ M__, J__ O_ A_, S__ (fosta J__) A_ M__, M_ C__ si T__ A_ I_ si chematul in garantie M_ educatiei nationale si Cercetarii stiintifice Bucuresti.

Respinge apelul formulat de catre reclamantii-apelanti: J__ M__, J__ O_ A_, S__ (fosta J__) A_ M__, M_ C__ si T__ A_ I_ impotriva aceleasi hotarari judecatoresti.

DEFINITIVA.


Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Sectia Litigii de munca si Asigurari sociale, Decizia civila nr.12/2017, pronuntata in sedinta publica din data de 11 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Angajator scoala    Angajator unitate invatamant    Consecinte neplata salariului    Daune interese dreptul muncii    Cumul dobanda inflatie    OG 5/2001    Ilicit O G 71 2009



Comentează: Posibilitatea cumulului dobanzii legale cu daune compensatorii menite sa acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creantei
Alte Speţe