din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1168 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala

  Publicat: 03 Apr 2019       2865 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin cererea inregistrata pe rolul TRIBUNALULUI BUCURESTI SEC?IA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCA si ASIGURARI SOCIALE sub nr.16.XXXXXXXXXX la data de 08.05.2015 reclamanta S_ M_-M_ a solicitat in contradictoriu cu paratul S_ C_ DE C_ �DR. V_ G_" sa se constate nulitatea Deciziei nr. 33/25.03.2015 emisa de S_ C_ de C_ �Dr. V_ G_�, sa se constate nulitatea Deciziei nr. 52/30.04.2015 emisa de S_ C_ de C_ �Dr. V_ G_�, sa fie obligat paratul sa-i plateasca sporul pentru conditii deosebit de periculoase de 75% din salariul de baza aferent perioadei cuprinse intre data de 01.03.2015 si data ramanerii definitive a hotararii pronuntate in cauza, sa fie obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.

Prin Sentinta civila nr. xxxxx/02.12.2015 pronuntata de Tribunalul BUCURESTI, Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale s-a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Parte dintr-un proces
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte dintr-un proces
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Parte dintr-un proces
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Parte dintr-un proces
Parte dintr-un proces
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:

Intre partile prezentului litigiu au loc raporturi de munca, reclamanta S_ M_ M_ fiind angajata a Spitalului C_ de C_ ``Dr. V_ G_" in functia de medic primar in specialitatea neuropsihiatrie infantila, incepand cu data de 01.06.1995, pe perioada nedeterminata, astfel cum rezulta din contractul individual de munca inregistrat sub nr. 1348 din 01.06.1995. (f 26 dosar).

Prin Decizia nr. 33/25.03.2015, parata a dispus sistarea, incepand cu data de 01.03.2015, a acordarii sporului pentru conditii deosebit de periculoase de 75% din salariul de baza pentru personalul de specialitate medico-sanitar auxiliar sanitar din C_ de Recuperare neuropsihomotorie copii, in prezent Spitalizare de zi, in lista anexa a deciziei fiind cuprinsa si reclamanta. (f 11, 12)

De asemenea, prin Decizia nr. 52/30.04.2015 emisa de parata, s-a dispus ca, incepand cu data de 01.05.2015, reclamanta isi va desfa?ura activitatea in Spitalizare de zi, drepturile salariale ale acesteia fiind cele mentionate in Decizia nr. 33/25.03.2015.

La data de 03.08.2015, reclamanta a semnat noua fisa a postului sau de ``medic primar neurologie si psihiatrie pediatrica`` din C_ ``Spitalizare de zi``. (f 27, 28)

Demersul procesual de fata reprezinta o contestatie impotriva celor doua decizii de modificare a contractului individual de munca in ceea ce priveste sistarea sporului de 75% din salariul de baza, Decizia nr. 33/25.03.2015 si Decizia nr. 52/30.04.2015.

Sub un prim aspect, instanta a observat ca sporul sistat prin deciziile contestate, a fost acordat reclamantei in baza Anexa nr. 2 lit. B pct. 1 la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de baza aprobat prin OMS nr. 547/2010.

Potrivit acestui text legal, se acorda ``spor mediu de 75% din salariul de baza: 1. personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din unitati, sectii si compartimente cu paturi in specialita?ile: recuperare neuromotorie, recuperare neuropsihomotorie, recuperare neuromusculara si recuperare neurologica``.

Prin Ordinul nr. 935/16.06.2010 al Ministerului Sanatatii s-a acordat avizul conform pentru structura spitalului, potrivit careia C_ ``Spitalizare de zi - recuperare neuro - psiho - motorie copii`` avea alocat 10 paturi . (f 36, f 37) In baza acestui ordin a fost emisa autoriza?ia sanitara de func?ionare nr. 2099 din 14.09.2010. (f 39)

Astfel, avand in vedere ca structura spitalului in care isi desfa?ura activitatea reclamanta avea paturi in specialitatea - recuperare neuro - psiho - motorie copii, aceasta a beneficiat de acordarea sporului de 75%, conditiile prevazute de lege (Anexa nr. 2 lit. B pct. 1 la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de baza aprobat prin OMS nr. 547/2010) pentru aplicarea acestui spor fiind indeplinite.

Din inscrisurile de la dosar, instanta a retinut ca aceasta structura ``Spitalizare de zi - recuperare neuro - psiho - motorie copii`` a fost men?inuta pana la inceputul anului 2015 cand, urmare a memoriului inregistrat la Ministerul Sanatatii sub nr. 3463/20.01.2015 de parata, in scopul eficientizarii activitatii spitalului, aprobat de Ministerul JUSTITIEi, a fost emisa o noua autoriza?ie de func?ionare a spitalului nr. 274/05.03.2015, potrivit careia unitatea spitaliceasca avea 157 de paturi de spitalizare continua si 10 paturi pentru ``spitalizare de zi``, fara a mai fi alocate paturi in specialita?i. (f 47 - f 53)

Se observa astfel, ca, noua structura a spitalului ``Spitalizare de zi`` priveste toate specialita?ile, nemaifiind alocate paturi in mod special pentru o anumita specialitate, acestea urmand a fi utilizate in functie de necesita?i.

Or, intrucat Anexa nr. 2 lit. B pct. 1 la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de baza aprobat prin OMS nr. 547/2010 isi gase?te aplicabilitatea in situatia personalului de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din unitati, sectii si compartimente cu paturi in anumite specialita?i, nu si in cazul personalului care lucreaza cu pacien?i cu anumite afectiuni, caz reglementat expres si distinct la punctele 4, 5, 6 din aceea?i anexa, dreptul reclamantei de a beneficia de sporul de 75% nu isi mai gase?te justificare legala..

_. 41 Codul Muncii contractele individuale de munca pot fi modificate numai prin acordul partilor, cu exceptia cazurilor si conditiilor prevazute de cod.

dispozitiile art. 162 alin 3 Codul Muncii reglementeaza insa ca ``Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiilor publice finan?ate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin legea��``.

De asemenea, dispozitiile art. 138 ale Legii 62/2011 sunt in sensul ca drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot fi obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca .

fata de considerentele expuse, intrucat reclamanta apartine categoriei de personal bugetar, ale carui drepturi salariale decurg din lege, nefiind negociate, iar urmare a modificarii structurii spitalului, aprobata prin ordin al ministerului de resort, reclamanta nu se mai regase?te in ipoteza legii pentru a beneficia de acest spor, deciziile angajatorului de aplicare intocmai a actelor normative incidente, sunt legale si temeinice.

Impotriva acestei hotarari, in termen legal si motivat, a formulat apel S_ M_-M_ solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii apelate in sensul admiterii contestatiei, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea apelului, apelanta a aratat ca hotararea apelata a fost data cu incalcarea dispozitiilor art.425 alin.1 C.pr. civ., instanta de fond neraspunzand in considerentele sentintei tuturor motivelor de nulitate invocate prin actiune .

desi a invocat prin cererea de chemare in judecata mai multe motive de nulitate a celor doua decizii emise de intimat, instanta de fond nu s-a pronuntat asupra lor nici direct si nici implicit printr-un considerent comun.

Astfel, instanta de fond a lasat neanalizate si nesolutionate urmatoarele motive de nulitate invocate distinct si punctual prin actiune:

- Decizia nr.33/25.03.2015 a fost emisa cu incalcarea art.182 din Legea nr.95/2006;

- Decizia nr.52/30.04.2015 a fost emisa cu incalcarea dispozitiilor Codului muncii referitoare la modificarea contractului individual de munca sub aspectul felului muncii, conditiilor de munca, salariului si elementelor constitutive ale veniturilor salariale;

- Decizia nr.52/30.04.2015 a fost emisa cu incalcarea art.182 din Legea nr.95/2006; sistarea sporului de 75% s-a realizat fara a exista avizul sindicatului reprezentativ;

- aceasta sistare a avut loc anterior modificarii de catre parat a felului muncii desfa?urata de mine si a locului meu de munca;

Operarea retroactiva a sistarii, respectiv incepand cu data de 01.03.2015, desi Decizia nr.33 a fost emisa pe data de 25.03.2015.

Apelanta a invocat si faptul ca hotararea apelata a fost pronuntata cu incalcarea art.264 alin.1 C.pr. civ.

instanta de fond a facut o gre?ita interpretare si apreciere a probelor administrate in cauza, raportat la apararile mele, indeosebi a probelor privitoare la organizarea spitalului. Totodata, instanta a respins cererea mea de obligare a intimatului de a depune ia dosar inscrisuri privitoare la pricina si care ar fi putut conduce la stabilirea adevarului in cauza.

Arata pe aceasta cale ca la dosar nu exista, contrar celor retinute de instanta de fond, o fisa de post semnata si asumata de ea pentru pozi?ia dispusa unilateral si abuziv de catre intimat . In mod similar, instanta de fond nu a observat ca atat Decizia nr.33/25.03.2015 cat si Decizia nr.52/30.04.2015 fac referire nu la postul de medic primar neurologie si psihiatrie pediatrica (la care instanta a facut referire si cu care eu nu am nicio legatura) ci la compartimentul de recuperare neuropsihomotorie care - se afirma in cele doua decizii - ar func?iona in regim de spitalizare de zi. Aceasta distinc?ie prezinta relevanta atat in ceea ce priveste legalitatea masurii modificarii locului meu de munca (pentru care se sustine ca a? fi semnat fisa postului) cat si in ceea ce priveste modalitatea in care instanta de fond a interpretat si aplicat dispozitiile OMS nr.547/2010.

Nu in ultimul rand arat ca instanta de fond a trecut cu vedere con?inutul Anexei nr.1 la autoriza?ia sanitara de func?ionare nr.274/05.03.2015, al Notificarii emisa de Ministerul Sanatatii sub nr.28/xxxxx/13.01.2015 si al celorlalte acte depuse de intimat la dosar cu privire la modificarea structurii spitalului (inclusiv al Adresei nr.xxxxxxxxxxxx15 emisa de intimat) din care rezulta in mod clar si neechivoc faptul ca in pretinsa noua structura a spitalului compartimentului de spitalizare zi ii sunt alocate 10 paturi, din care 3 paturi pentru pediatrie, 2 paturi pentru neurologie pediatrica si 3 paturi pentru recuperare neuropsihomotorie. Toate aceste inscrisuri, si nu numai, dovedesc contrariul celor retinute de instanta de fond in hotararea apelata sub aspectul interpretarii si aplicarii dispozitiilor OMS nr.547/2010.

Sentinta apelata este astfel rezultatul unor omisiuni in analizarea intregului probatoriu si al unei interpretari eronate a probelor.

Instanta avea obligatia legala de a examina probele administrate, pe fiecare in parte si pe toate in ansamblul lor.

Aceasta semnifica aplicarea unui silogism care sa faca transparent si inteligibil ra?ionamentul judiciar asupra situatiei de fapt pe care instanta a retinut-o in cauza si care influen?eaza situatia de drept .

instanta de fond trebuia sa analizeze a?adar fiecare proba si sa stabileasca valoarea probatorie a fiecareia in raport de circumstantele exterioare, aspectele intrinseci ale probei (aptitudinea de a fi lamurit faptele pentru care a fost administrata) si func?ia sa in cadrul tuturor probelor (valoarea sa de adevar in contextul unei evaluari globale si concomitente a tuturor probelor), toate fiind chestiuni care puteau justifica luarea in considerare sau, dimpotriva, inlaturarea probei.

Acest silogism trebuia nu doar asumat de instanta dar si explicat in cuprinsul considerentelor hotararii, el reprezentand pentru parti una dintre componentele garantiei de acces la o instanta. In acest sens trebuie subliniat faptul ca un proces civil finalizat prin hotararea care dezleaga fondul, cu garantiile date de art.6 din CEDO, include printre altele dreptul partilor de a fi in mod real ``ascultate", adica in mod corect examinate sustinerile lor de catre instanta sesizata. Curtea Europeana arata ca aceasta implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv, real si consistent al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba ale partilor, cel pu?in pentru a le aprecia pertinenta in determinarea situatiei de fapt .

Instanta de fond a interpretat si aplicat in mod gresit dispozitiile OMS nr.547/2010.

Invocand art.7 din Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de baza aprobat prin Ordinul MS nr.547/2010 apelanta arata ca legiuitorul nu a avut in vedere la acordarea sporurilor nici existen?a paturilor de tratare a pacien?ilor si nici numarul acestor paturi, ci conditiile de munca in care se desfasoara activitatea personalului medical.

Pe de alta parte, retinerea instantei potrivit careia specialitatea este cea care ar trebui sa aiba paturi este contrara Anexei nr.2 lit.B pct.1 la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de baza aprobat prin Ordinul MS nr.547/2010 intrucat nu specialitatea este cea cu paturi, ci unitatea, sec?ia sau compartimentul, ca structuri organizatorice ale unui spital. Imprejurarea ca in acelasi compartiment func?ioneaza mai multe specialita?i nu schimba cu nimic inciden?a actului normativ si acordarea sporurilor.

Potrivit ra?ionamentului instantei de fond, apelanta se presupune ca, lucrand in compartimentul ``Spitalizare zi", ar activa in toate specializarile incluse in acest compartiment (pediatrie, neurologie pediatrica, ORL, recuperare neuropsihomotorie), ceea ce este evident nu numai fals ci si obiectiv imposibil, singura specializare in care activeaza fiind aceea de recuperare neuropsihomotorie.

Totodata, instanta de fond trebuia sa sina cont de imprejurarea ca Spitalizarea de zi presupune in mod necesar existenta paturilor pentru pacien?i, fiind de asemenea obiectiv imposibil sa se realizeze spitalizare fara paturi.

Nu in ultimul rand arat ca, si in situatia in care interpretarea facuta de instanta de fond dispozitiilor Anexei nr.2 lit.B pct.1 la Regulamentul aprobat prin Ordinul MS nr.547/2010 ar fi fost una corecta, argumentul instantei ar fi fost tot unul gre?it, noua structura a spitalului prevazand paturi pentru specialitatea in care activeaza apelanta.

Instanta de fond nu a observat faptul ca prin Deciziile nr.33/25.03.2015 si nr.52/30.04.2015 intimatul nu i-a schimbat specializarea, ci doar regimul de lucru (si aceasta in mod nelegal), aratandu-se in mod expres ca ``In temeiul: [...] Adresei Ministerului Sanatatii - D.6.R.U.C. - Biroul elaborare, avizare acte administrative, reglementare legisla?ie europeana, nr.xxxxx/09.01.2015, pct. 5, inregistrata in unitatea noastra cu nr.489/26.01.2015, in conformitate cu care compartimentele de recuperare neuropsihomotorie functioneaza in regim de structura care acorda servicii de spitalizare de zi. [...] incepand cu data de 01.05.2015 dna. Dr. S_ M_ M_ isi va desfasura activitatea in Spitalizare de zi."

Asadar, chiar si conform acestor dispozitii nelegale, isi desfasoara in continuare activitatea de recuperare neuropsihomotorie, iar nu cea de neurologie si psihiatrie pediatrica, cum eronat a retinut instanta de fond .

Totodata, mergand pe rationamentul instantei de fond arata ca specialitasii in care activeaza ii sunt alocate chiar si in noua structura organizatorica 3 paturi, aspect care reiese nu numai din Anexa nr.1 la autorizatia sanitara de functionare nr.274/05,03.2015, Notificarea emisa de Ministerul Sanatatii sub nr.28/xxxxx/13.01.2015 si Adresa nr.xxxxxxxxxxxx15 emisa de intimat, ci si din Adresa nr.xxxxx/24.07.2015 emisa de Ministerul Sanatatii - Directia de sanatate publica a Municipiului BUCURESTI, in care se arata in mod expres ca S_ C_ de C_ ``Dr. V_ G_" are un salon cu 3 paturi pentru recuperare neuropsihomotorie.

In consecinta, atata timp cat sunt alocate in mod distinct 3 paturi pentru recuperare neuropsihomotorie, consider ca in mod gre?it instanta de fond a inlaturat de la aplicare dispozitiile Anexei nr.2 lit.B pct.1 la Regulamentul aprobat prin Ordinul MS nr.547/2010.

instanta de fond a interpretat si aplicat in mod gre?it dispozitiile art.162 alin.3 Codul muncii si ale art.138 din Legea nr.62/2011.

instanta de fond a considerat ca in cauza nu a existat o modificare unilaterala si nelegala a drepturilor mele salariale intrucat potrivit art.162 alin.3 Codul muncii si ale art.138 din Legea nr.62/2011 drepturile mele salariale decurg din lege iar angajatorul nu ar fi facut altceva decat sa aplice legea .

Ceea ce instanta de fond nu a observat insa este imprejurarea ca in cazul de fata nu se afla in situatia prevazuta la art.17 alin.5 din Codul muncii (modificarea contractului de munca ca urmare a modificarilor legislative) ci de o modificare a contractului de munca ca urmare a unei masuri unilaterale luata de angajator .

Trebuie observat pe aceasta cale ca art.162 alin.3 Codul muncii nu inlatura de la aplicare dispozitiile art.17 si art.41 din Codul muncii, ci aceasta norma legala face referire la sistemul de salarizare din sectorul bugetar, fara a scoate de sub reglementarea Codului muncii protectia salariatilor pentru cazurile in care angajatorul actioneaza in mod abuziv in sensul modificarii unilaterale a elementelor constitutive ale contractului de munca .

Ori, atat timp cat aceeasi instanta a retinut ca Deciziile nr.33/25.03.2015 si nr.52/30.04.2015 nu constituie decizii de stabilire a drepturilor salariale in baza Legii nr.330/2009 sau Legii 284/2010, ci acte emise de angajator in temeiul Codului muncii, se considera ca dispozitiile art.17 si art.41 din Codul muncii sunt pe deplin aplicabile, iar instanta trebuia sa analizeze legalitatea lor raportat si la aceste dispozitii legale.

In aceste conditii, instanta de fond trebuia sa observe ca in cazul de fata nu exista nicio lege care sa prevada in mod expres modificarea contractului sau de munca, astfel cum cere art.17 alin.5 din Codul muncii, motiv pentru care Deciziile nr.33/25.03.2015 si nr.52/30.04.2015 au fost emise in mod nelegal.

Cat priveste art.138 din Legea nr.62/2011 acesta nu are incidenta directa in cauza de fata intrucat el se refera la negocierile colective, iar nu la modificarile intervenite in situatii particulare in cazul contractelor individuale de munca . Mai mult, acest articol prevede expres ca drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise care nu pot fi modificate prin contracte colective de munca, ceea ce inseamna ca aceste limite cu atat mai mult nu pot fi modificate prin decizii unilaterale ale angajatorilor, ci potrivit normelor speciale aplicabile.

In drept, apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 466 si urm. C_.

In sustinerea cererii de apel s-au depus inscrisuri .

Prin intampinare, intimatul S_ C_ DE C_ DR. V_ G_ a solicitat respingerea apelului.

In motivarea intampinarii, intimatul a aratat ca pana in anul 2010 apelanta a functionat in cadrul unei sectii exterioare a Spitalului, sec?ie cu 30 de paturi si cu profil recuperare neuropsihomotorie.

Intrucat imobilul din _ care isi desfasura activitatea aceasta sectie exterioara a fost dezafectat ca urmare a initierii unui proiect de reabilitare demarat de Primaria Municipiului BUCURESTI, personalul existent in sectie a fost mutat in sediul Spitalului din _, numarul de paturi a fost redus de la 30 la 10, iar sectia s-a transformat in compartiment de zi recuperare neuropsihomotorie, conform OMS 935/2010.

In aceste conditii, reclamanta nu mai putea fi beneficiara sporului de 75% invocand in acest sens prevederile art.10 din OMS 547/2010.

Prin OMS nr. 935/16.06.2010 a fost acordat avizul pentru structura Spitalului C_ de urgenta pentru C_ "Dr. V_ G_". Din cuprinsul anexei OMS nr. 935/2010 depus la dosarul cauzei rezulta faptul ca in cadrul structurii se regasea sectia ``Spitalizare de zi - recuperare neuro - psihomotorie copii avand un numar de 10 paturi (urmare a reducerii numarului de paturi de la 30 la 10 si mutarii celor 10 paturi din _ (fosta Rodul Pamantului) in cadrul Spitalului - _, corp de cladire B, parter.

Structura a fost mentinuta pana la inceputul anului 2015, cand urmare a memoriului depus la Ministerul Sanatatii sub nr. 3463/20.01.2015, in scopul organizarii si eficientizarii serviciilor medicale oferite de S_ C_ de C_ Dr. V_ G_, cele 10 paturi de Spitalizare de zi pentru recuperare neuropsihomotorie in paturi de Spitalizare de zi pentru toate specialitatile spitalului.

In acest sens a fost emisa autorizatia de functionare nr. 274/05.03.2015 care cuprinde 157 de paturi de spitalizare continua si 10 paturi spitalizare de zi care deservesc toate cele 3 sectii ale Spitalului.

Pe cale de consecinta, in cauza nu sunt aplicabile disp. Art. 17 si 41 Codul muncii intrucat modificarile contractului individual de munca nu sunt rezultatul negocierii, ci suntem intr-o situatie de exceptie in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. Intimatul nu a facut decat sa se conformeze ultimei autorizatii de functionare si ultimei structuri functionale aprobate in conditiile art.172 - 173 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii.

In ceea ce priveste salarizarea se precizeaza faptul ca in conformitate cu prevederile art.162 alin.3 Codul muncii sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat se stabileste prin lege.

Intrucat, in urma modificarii. Structurii Spitalului, activitatea desfasurata nu se incadreaza in conditiile mentionate de art.7 lit.b capitolul II anexa III din Legea 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, rezulta ca reclamanta nu este indrituita la plata sporului pentru conditii deosebit de periculoase.

Intampinarea nu a fost intemeiata in drept .

Curtea a incuviintat la solicitarea apelantei proba cu inscrisurile cele depuse odata cu apelul, luand act ca, fata de precizarea intimatului prin care a aratat ca nu mai are inscrisuri de depus, apelanta nu mai insista in solicitarea de depunere a unor inscrisuri formulata in temeiul art. 293 Cod procedura civila.

Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art.477 C.pr.civ., in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:

Curtea retine ca apelanta si-a desfasurat activitatea pana in anul 2010 in cadrul sectiei exterioare din cladirea din _ Pamantului nr. 2 bis) compartimentul de recuperare de zi neuropsihomotorie ( f. 46 dosar fond).

Ulterior, conform autorizatiei sanitare de functionare nr. 2099/14.09.2010 ( f. 39 si urm. dosar fond) intimatul a fost prevazut cu 157 de paturi pentru spitalizare continua si 10 paturi pentru spitalizare de zi pentru recuperare neuropsihomotorie, dar la sediul din _.

Conform adresei nr. 339/19.01.2015 emisa de intimat ( f. 54 si urm. ) s-a propus reorganizarea compartimentului de spitalizare de zi prin realocarea celor 10 paturi spitalizare de zi, ramanand doar 3 paturi pentru recuperare neuropsihomotorie. Astfel cum reiese din autorizatia sanitara de functionare nr. 274/05.03.2015 ( f. 47 si urm. dosar fond) intimatul a fost autorizat a functiona cu 157 de paturi in spitalizare continua si 10 zile pentru spitalizare de zi.

Potrivit deciziei nr. 33/25.03.2015 emisa de intimat ( f. 11 dosar fond) incepand cu 01.03.2015 s-a sistat acordarea catre apelanta a sporului pentru conditii deosebit de periculoase de 75%.

Prin decizia nr. 52/30.04.2015 emisa de intimat ( f. 13 dosar fond) s-a stabilit ca incepand cu data de 01.05.2015 apelanta isi va desfasura activitatea in spitalizare de zi.

Conform art. 173 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 ``Spitalele pot avea in componenta lor structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, ingrijiri la domiciliu, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociaza si se contracteaza in mod distinct cu casele de asigurari de sanatate sau cu terti in cadrul asistentei medicale spitalicesti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.``

Apelanta a beneficiat anterior deciziei nr. 33/25.03.2015 de sporul pentru conditii deosebit de periculoase de 75% prevazut la lit. b din anexa nr. 2 la Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 547/2010 conform caruia ``spor mediu de 75% din salariul de baza: personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din unitati, sectii si compartimente cu paturi in specialitatile: recuperare neuromotorie, recuperare neuropsihomotorie, recuperare neuromusculara si recuperare neurologica``.
Apelanta a criticat hotararea de fond din perspectiva aprecierii probelor, mai precis a imprejurarii ca nu ar fi fost avuta in vedere Anexa nr. 1 la autorizatia sanitara de functionarea nr. 274/05.03.2015 in care s-ar fi prevazut si 3 paturi pentru specializarea neuropsihomotorie.

Aprecierea asupra probele administrate in cauza revine instantei care este chemata sa solutioneze pricina. incuviintarea unei probe nu determina in mod automat valorificarea ei in argumentarea solutiei instantei. Astfel, potrivit art. 264 C_ aplicabil si in apel `` (1) instanta va examina probele administrate, pe fiecare in parte si pe toate in ansamblul lor. (2) In vederea stabilirii existentei sau inexistentei faptelor pentru a caror dovedire probele au fost incuviintate, judecatorul le apreciaza in mod liber, potrivit convingerii sale, in afara de cazul cand legea stabileste puterea lor doveditoare.``

In cauza Mirilashvilic. Rusiei ( 6293/04, hotararea din 11 decembrie 2008), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a refuzat sa cenzureze modul in care judecatorii nationali au apreciat probele, deoarece asa cum arata chiar Curtea, ea nu este o instanta de apel, revenind instantelor nationale sa le aprecieze.

Curtea retine ca intr-adevar in acord cu propunerea intimatei facuta prin adresa nr. 339/19.01.2015, in autorizatia sanitara de functionare nr. 274/05.03.2015 s-a prevazut un numar de 3 paturi pentru specialitatea neuropsihomotorie. De altfel, apelanta a depus si adresa nr. xxxxx/24.07.2015 emisa de Ministerul Sanatatii ( f. 10 dosar apel) in care se retine exact aceleasi aspect.

Insa in intelesul Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 547/2010 sectiile/compartimentele cu paturi reprezinta sectiile/compartimentele cu paturi pentru spitalizare continua care potrivit art. 876 alin.1 lit. a ( i) inseamna ``spitalizare continua - spitalizare mai mare de 24 de ore - pentru tipurile de tratament stabilite prin hotarare a Guvernului``.

Prin urmare, in mod eronat instanta de fond a retinut ca in prezent in cadrul intimatului nu ar mai exista paturi distinct pentru specialitatea neuropsihomotorie, insa ceea ce prezinta relevanta din perspectiva acordarii sporului de 75% pentru conditii deosebit de periculoase este, pe de o parte, existenta buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de munca prevazute de art 5 din Regulamentul la Ordinul nr. 547/2010, precum si existenta paturilor in specialitatea respectiva, dar pentru spitalizare continua.

Acordarea sporurilor a fost conditionata de legiuitor nu de existenta unui anumit numar de paturi, ci de conditiile de munca in care se desfasoara activitatea, aspect care reiese si din prevederile art. 5 din Regulamentul la Ordinul Ministerului Sanatatii nr 547/2010 coroborat cu necesitatea ca spitalizarea.

Curtea retine faptul ca in mod corect intimatul a procedat la sistarea acordarii sporului in cauza motivat de imprejurarea ca autorizatia sanitara de functionare s-a prevazut un numar de 3 paturi pentru specialitatea neuropsihomotorie, dar in spitalizare de zi.

Atata timp cat nu erau intrunite conditiile acordarii sporului pentru conditii deosebit de periculoase in mod corect intimatul a emis decizia nr. 33/25.03.2015. Avand in vedere ca plata drepturilor salariale se efectua la inceputul lunii aprilie pentru luna martie 2015 si imprejurarea ca sistarea sporului incepand cu 01.03.2015 a fost dispusa prin decizia emisa la data de 25.03.2015, Curtea apreciaza ca nefondate sustinerile apelantei in sensul ca decizia ar avea efecte retroactive.

In consecinta, retinand temeinicia si legalitatea deciziei nr. 33/25.03.2015 se impune a se recunoaste eficienta juridica si deciziei subsecvente nr. 52/30.04.2015. Astfel, apelanta sustine ca prin dispozitia din decizia in cauza i se schimba si felul muncii, deoarece s-ar dispune in mod unilateral in sensul ca apelanta sa-si desfasoare activitatea in regim de spitalizare de zi. In realitate, ea reprezinta exercitarea atributiilor angajatorului recunoscute chiar de catre art. 182 lit. d din Legea nr. 96/2006, managerul de spital avand atributii exclusive in domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice. Atata timp cat functionarea intimatului a fost aprobata cu 157 de paturi in spitalizare continua si 10 paturi in spitalizare de zi din care si 3 paturi in spitalizare de zi in specialitatea neuropsihomotorie este evident ca nu a intervenit o modificare a felului muncii.

Cu privire la existenta fisei de post, Curtea retine ca la filele 27-28 dosar fond exista o fisa a postului din 03.08.2015, este drept nesemnata de catre apelanta.

Masura concretizata prin deciziile contestate nu poate reprezenta un act de modificare unilaterala a contractului individual de munca, cata vreme nu exhiba o vointa unilaterala, in speta a angajatorului, ci a fost adoptata in aplicarea dispozitiilor legale care determina imperativ modalitatea de stabilire a salariului angajatilor institutiilor publice aflate sub autoritatea ministerelor, finantate integral din venituri proprii, respectiv atributiile angajatorului in domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice.

Pe de alta parte, cu privire la invocarea prevederilor art. 17 alin. 5 din Codul muncii, Curtea constata ca trebuie acordata prevalenta restabilirii legalitatii relative la salarizarea apelantei, deoarece Legea nr. 95/2006, Legea nr. 330/2009, Legea nr. 284/2010 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 547/2006, nu erau insa aplicate in spiritul ei de catre intimata.

Din alt punct de vedere, prevederile art.41(1) din Codul muncii nu sunt aplicabile problematicii in speta, ele fiind incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala.

De vreme ce s-a apreciat ca salarizarea apelantei era guvernata de prevederile din sistemul de salarizare din sectorul bugetar, adica nu era necesar consimtamantul apelantei pentru stabilirea salariului in conformitate cu legea si o negociere pe acest aspect nu ar fi fost posibila, stabilirea initiala a salariului nefiind conditionata de acordul salariatului, care era doar informat, in mod simetric la emiterea deciziei prin care se restabileste legalitatea nu este necesar acordul sau.

In cazul apelantei salarizarea sa este stabilita in temeiul dispozitiilor legale, iar faptul ca intimatul a emis Decizia nr. 33/25.03.2015 nu reprezinta decat restabilirea legalitatii in ceea ce priveste salariul apelantei prin inlaturarea sporului in cauza corespunzator reorganizarii dispuse prin autoriza?ia sanitar de functionare, in nici un caz o modificare unilaterala a contractului individual de munca pentru care sa fie necesar consimtamantul apelantei.

Cat priveste critica apelantei relativa la interpretarea eronata a dispozitiilor art. 162 alin. 2 si 3 din Codul muncii conform carora `` (2) Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat . (3) Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finan?ate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative`` si ale art. 138 alin. 3 din Legea nr. 62/2011 potrivit carora ``Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca", Curtea constata ca fara a nega existenta normelor legale privind incheierea, modificarea, respectiv anularea contractelor individuale de munca, instanta de fond a dat relevanta juridica imprejurarii ca modificarea nivelului de salarizare al apelantei a intervenit in temeiul legii, dreptul acestuia la negociere neavand o sustinere legala. Reglementarea sistemului de salarizare ``prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative``, potrivit art.162(3) din Codul muncii, enun?a un deziderat de adoptare a legii, fara nicio legatura cu imperativul aplicarii ei intocmai destinatarilor si ipotezelor pentru care a fost edictata, pana ce nu a fost abrogata, modificata ori declarata neconstitutionala.

Referitor la critica apelantei referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 425 alin. 1 C_, respectiv ca nu i-ar fi fost analizate toate motivele de nulitate invocate, Curtea reaminteste faptul ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, _, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real "ascultate", adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 implica mai ales in sarcina "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta (hotararea Perez impotriva Frantei (MC), cererea nr. 47.287/99, paragraful 80 si hotararea V_ der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, _, nr. 288, p. 19, paragraful 59).

Obligatia pe care o impune art. 6 paragraful 1 instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (hotararea Perez, paragraful 81; hotararea V_ der Hurk, paragraful 61; hotararea Ruiz Torija, paragraful 29; a se vedea, de asemenea, decizia Jahnke si Lenoble impotriva Fran?ei, cererea nr. 40.490/98).

In acest sens, nu se poate primi sustinerea apelantei conform careia instanta de fond i-ar fi lasat neanalizate si nesolutionate mai multe motive de nulitate, deoarece asupra nulitatii deciziilor instanta de fond s-a pronuntat, raspunzand criticilor apelantei printr-un considerent comun in care au fost avute in vedere toate argumentele apelantei.

Pentru toate aceste considerente, potrivit art. 480 alin. 1 C_, Curtea va respinge apelul ca nefondat.



PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:



Respinge apelul declarat de reclamanta S_ M_-M_, identificata cu CNP: xxxxxxxxxxxxx, domiciliata in BUCURESTI, sector 2, _. 52, _, impotriva sentintei civile nr. xxxxx/02.12.2015, pronuntata de Tribunalul BUCURESTI - Sec?ia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu paratul S_ C_ DE C_ "DR.V_ G_", cu sediul in BUCURESTI, sector 2, _, ca nefondat.

Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Anulare decizie    Plata spor conditii periculoase (deosebit)    Ordin ministrul sanatatii    Autorizatie sanitara de functionare    Spitalizare de zi spitalizare continua
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Concedierea pentru savarsirea unei abateri disciplinare poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA � Decizia civila nr. 02.04.2019

Inmanarea catre salariat a convocatorului in ziua in care trebuie sa aiba loc sedinta de cercetare disciplinara incalca dreptul la aparare al salariatului. Nulitate decizie de sanctionare.
Pronuntaţă de: Tribunalul BACAU - Sentinta Civila nr. 158/18.05.2020

Mentionarea in convocator a unei singure fapte in conditiile in care cercetarea disciplinara priveste mai multe fapte atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - Decizia Civila nr. 3576/19.10.2020

Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019

Anulare decizie de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor. Lipsa consimtamantului salariatului.
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges - Sentinta civila nr. 2982 pronuntata la data de 10.11.2020

Pentru functiile ce nu mai exista in organigrama personalului aeronautic, echivalarea veniturile calculate la pensie se face prin raportare la cele obtinute in ultimele 12 luni de pilotii comandanti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 661, in sedinta publica din 07.03.2017

Simpla enuntare a celor imputate salariatului si a concluziilor comisiei de cercetare disciplinara nu echivaleaza cu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara. Lipsa descrierii faptei nu poate fi acoperita prin alte inscrisuri
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti Sectia I CIvila, Decizia civila nr. 882/2017, in sedinta publica din 29 martie 2017

Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1772/2017, in sedinta publica din 20 martie 2017

Cuantumul drepturilor salariale pe care angajatul le-ar fi obtinut in situatia in care contractul sau individual de munca nu ar fi fost suspendat reprezinta criteriul de cuantificare a intinderii despagubirilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1847/2017, in sedinta publica din 23 martie 2017



Articole Juridice

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Incetarea automata a contractului de munca pentru motivul implinirii varstei de iesire la pensie nu este in mod obligatoriu discriminatorie
Sursa: EuroAvocatura.ro

Modul de comunicare a deciziei de concediere
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964