Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2018 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 167 alin. (1) lit. c) si alin. (4) si ale art. 164 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, exceptie ridicata de Societatea Polaris M Holding - S.R.L. din Constanta in Dosarul nr. 583/54/2017 al Curtii de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal si care constituie obiectul dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.423D/2017.

2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 6 noiembrie 2018, in prezenta reprezentantului autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, domnul avocat Mihai Adrian Hotca din Baroul Bucuresti, cu delegatie depusa la dosar, si cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea, in temeiul prevederilor art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, avand in vedere cererea de intrerupere a deliberarilor pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul cauzei a amanat pronuntarea pentru data de 20 noiembrie 2018, data la care a pronuntat prezenta decizie .

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

3. Prin Incheierea din 5 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 583/54/2017, Curtea de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (1) lit. c) si alin. (4) si ale art. 164 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice. Exceptia a fost invocata de Societatea Polaris M Holding - S.R.L. din Constanta intr-o cauza avand ca obiect solutionarea plangerii formulate impotriva unei decizii a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor prin care a fost respinsa contestatia formulata de autoarea exceptiei.

4. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate infrang principiul prezumtiei de nevinovatie si principiul egalitatii in fata legii, intrucat impiedica participarea unor operatori economici in procedurile de achizitie publica. Astfel, se aplica o sanctiune unei persoane doar pentru ca este supusa unei proceduri judiciare de investigatie in legatura cu savarsirea anumitor fapte, fara ca instanta sa pronunte o hotarare definitiva de condamnare pentru comiterea vreunei infractiuni .

5. Se apreciaza ca numai judecatorul, in conditiile legii, poate dispune, cu titlu provizoriu si temporar, instituirea interdictiei de participare la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica. Existenta unui proces penal pe rol, in care o persoana juridica are calitatea de inculpat, este o imprejurare care, per se, nu poate determina excluderea unui operator economic de la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica. Atat timp cat o persoana este considerata nevinovata, in lipsa unei justificari obiective si necesare, apare ca fiind discriminata in raport cu ceilalti operatori economici care doresc sa participe la o procedura de atribuire a contractului de achizitie publica.

6. Curtea de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. In acest sens arata ca dispozitiile art. 164 din Legea nr. 98/2016 prevad expres ca sanctiunea excluderii unui operator economic din procedura de atribuire intervine atunci cand autoritatea contractanta stabileste ca acesta a fost condamnat prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti, iar art. 167 alin. (1) lit. c) coroborat cu alin. (4) din lege califica ipoteza existentei unei proceduri de investigatie in curs de derulare ca fiind o abatere profesionala grava ce poate pune in discutie integritatea si reputatia operatorului, in sensul art. 167 alin. (3) din lege.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata.

9. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, sustinerile reprezentantului partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

10. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

11. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierea de sesizare, il reprezinta dispozitiile art. 164 si ale art. 167 alin. (1) lit. c) si alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016. Curtea observa ca, ulterior sesizarii sale, Legea nr. 98/2017 a fost modificata, iar prin art. I pct. 22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative cu impact in domeniul achizitiilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.022 din 22 decembrie 2017, a fost abrogat alin. (4) al art. 167 din lege.

12. Insa, avand in vedere atat dispozitiile art. 236 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 potrivit carora "Procedurilor de atribuire in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentei legi li se aplica legea in vigoare la data initierii procedurii de atribuire", cat si Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat ca sintagma "in vigoare" din cuprinsul dispozitiilor art. 29 alin. (1) si ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, este constitutionala in masura in care se interpreteaza in sensul ca sunt supuse controlului de constitutionalitate si legile sau ordonantele ori dispozitiile din legi sau din ordonante ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare, Curtea va analiza prevederile legale criticate cu a caror constitutionalitate a fost sesizata. Asadar, desi nu mai sunt in vigoare, dispozitiile art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 isi produc in continuare efectele juridice, deoarece procedura de licitatie deschisa a fost initiata de autoritatea contractanta prin publicarea in Sistemul Electronic de Achizitii Publice a anuntului de concesionare din 30 noiembrie 2016, deci ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 98/2016.

13. Totodata, avand in vedere cadrul procesual al invocarii exceptiei de neconstitutionalitate, precum si motivarea acesteia, Curtea retine ca obiect al acesteia il constituie dispozitiile art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, care au urmatorul cuprins:

- Art. 167 alin. (4): "(4) Dispozitiile alin. (1) lit. c) sunt aplicabile si in situatia in care operatorul economic sau una dintre persoanele prevazute la art. 164 alin. (2) este supusa unei proceduri judiciare de investigatie in legatura cu savarsirea uneia/unora dintre faptele prevazute la art. 164 alin. (1)."

14. Dispozitiile legale la care face trimitere textul criticat, prevad urmatoarele:

- Art. 167. - "(1) Autoritatea contractanta exclude din procedura de atribuire a contractului de achizitie publica/acordului-cadru orice operator economic care se afla in oricare dintre urmatoarele situatii: [...] c) a comis o abatere profesionala grava care ii pune in discutie integritatea, iar autoritatea contractanta poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de proba adecvat, cum ar fi o decizie a unei instante judecatoresti sau a unei autoritati administrative;"

- Art. 164:

"(1) Autoritatea contractanta exclude din procedura de atribuire a contractului de achizitie publica/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit, in urma analizei informatiilor si documentelor prezentate de acesta, sau a luat cunostinta in orice alt mod ca a fost condamnat prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti, pentru comiterea uneia dintre urmatoarele infractiuni:

a) constituirea unui grup infractional organizat, prevazuta de art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de dispozitiile corespunzatoare ale legislatiei penale a statului in care respectivul operator economic a fost condamnat;

b) infractiuni de coruptie, prevazute de art. 289-294 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie prevazute de art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de dispozitiile corespunzatoare ale legislatiei penale a statului in care respectivul operator economic a fost condamnat;

c) infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevazute de art. 181-185 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de dispozitiile corespunzatoare ale legislatiei penale a statului in care respectivul operator economic a fost condamnat;

d) acte de terorism, prevazute de art. 32-35 si art. 37-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de dispozitiile corespunzatoare ale legislatiei penale a statului in care respectivul operator economic a fost condamnat;

e) spalarea banilor, prevazuta de art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului, republicata, cu modificarile ulterioare, sau finantarea terorismului, prevazuta de art. 36 din Legea nr. 535/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de dispozitiile corespunzatoare ale legislatiei penale a statului in care respectivul operator economic a fost condamnat;

f) traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile, prevazute de art. 209-217 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de dispozitiile corespunzatoare ale legislatiei penale a statului in care respectivul operator economic a fost condamnat;

g) frauda, in sensul articolului 1 din Conventia privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene din 27 noiembrie 1995.

(2) Obligatia de a exclude din procedura de atribuire un operator economic, in conformitate cu dispozitiile alin. (1), se aplica si in cazul in care persoana condamnata printr-o hotarare definitiva este membru al organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al respectivului operator economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control in cadrul acestuia."

15. In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 23 alin. (11) privind prezumtia de nevinovatie, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, precum si ale art. 4 din Codul de procedura penala, art. 11 alin. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului referitoare la prezumtia de nevinovatie, art. 14 pct. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice privind prezumtia de nevinovatie, art. 20 si art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind egalitatea in fata legii si prezumtia de nevinovatie, art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind prezumtia de nevinovatie, precum si ale art. 57 din Directiva 2014/24/UE.

16. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 164-167 din Legea nr. 98/2016 reglementeaza motive de excludere a unui operator economic de la participarea la procedura de achizitii publice. Aceste dispozitii legale reprezinta o transpunere in legislatia nationala a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 94 din 28 martie 2014.

17. Astfel, art. 164 din Legea nr. 98/2016 prevede ca motiv de excludere condamnarea operatorului economic, prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti, pentru constituirea unui grup infractional organizat, infractiuni de coruptie, infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, acte de terorism, spalarea banilor, traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile, frauda, in sensul art. 1 din Conventia privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene din 27 noiembrie 1995. In ceea ce priveste motivele de excludere, potrivit art. 167 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea contractanta, avand in vedere o decizie a unei instante judecatoresti sau a unei autoritati administrative, exclude din procedura de atribuire a contractului de achizitie publica/acordului-cadru orice operator economic care a comis o abatere profesionala grava care ii pune in discutie integritatea. In intelesul legii [art. 167 alin. (3) din lege], abatere profesionala grava reprezinta orice abatere comisa de operatorul economic care afecteaza reputatia profesionala a acestuia, cum ar fi incalcari ale regulilor de concurenta de tip cartel care vizeaza trucarea licitatiilor sau incalcari ale drepturilor de proprietate intelectuala, savarsita cu intentie sau din culpa grava. Din continutul normativ al art. 167 alin. (1) lit. c) si al art. 167 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, Curtea retine ca, indiferent de intelesul dat de lege, abaterea profesionala grava trebuie stabilita in mod definitiv de o instanta de judecata sau de o autoritate administrativa competenta in domeniul respectiv. Asadar, in ambele ipoteze, operatorul economic va fi exclus din procedura de achizitie numai in temeiul unei hotarari judecatoresti, respectiv al unei decizii emise de o autoritate administrativa.

18. In continuare, Curtea constata faptul ca printre motivele de excludere, astfel cum rezulta din coroborarea dispozitiilor art. 164 cu cele ale art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, se regaseste si excluderea operatorului economic de la procedura de atribuire a contractului in situatia in care exista in curs de derulare o procedura judiciara de investigatie a savarsirii unei infractiuni, pe motivul ca aceasta reprezinta o abatere profesionala grava, care pune in discutie integritatea operatorului economic. Astfel, autoritatea contractanta exclude din procedura de atribuire a contractului orice operator economic si in situatia in care acesta sau orice membru al organului de administrare, de conducere sau de supraveghere sau care are putere de reprezentare, de decizie sau de control in cadrul acestuia este supus unei proceduri judiciare de investigatie in legatura cu savarsirea unor fapte dintre cele expres prevazute de art. 164 alin. (1) din lege, si nu doar atunci cand exista o condamnare definitiva. Totodata, prin trimiterea facuta la art. 167 alin. (1) lit. c) din lege, textul califica situatia operatorului economic ca fiind o abatere profesionala grava ce poate pune in discutie integritatea si reputatia acestuia. Cu alte cuvinte, Curtea retine ca, potrivit art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, existenta in curs de derulare a unei proceduri judiciare de investigatie a savarsirii unei infractiuni constituie temei de excludere a operatorului economic, pe motivul ca aceasta reprezinta o abatere profesionala grava.

19. Din analiza continutului normativ al art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, Curtea observa ca acest motiv de excludere a operatorului economic reprezinta o prevedere suplimentara fata de art. 57 din Directiva 2014/24/UE potrivit caruia "Autoritatile contractante pot exclude sau statele membre le pot solicita acestora sa excluda de la participarea la o procedura de achizitie publica orice operator economic aflat in oricare din urmatoarele situatii: [. . ] (c) daca autoritatea contractanta poate demonstra prin mijloace adecvate ca operatorul economic se face vinovat de o abatere profesionala grava, care pune sub semnul intrebarii integritatea sa". In acest sens, Curtea constata, astfel cum a retinut la paragraful 11 al prezentei decizii, ca dispozitiile art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 au fost abrogate prin art. I pct. 22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2017, interventia legislativa fiind motivata prin faptul ca aceasta dispozitie legala restrictiona participarea la procedura de atribuire a ofertantilor care nu au fost condamnati definitiv pentru savarsirea unei infractiuni, fiind, astfel, contrara sensului prevazut de Directiva 24/2014/UE.

20. Sub acest aspect, avand in vedere critica formulata prin raportare la incalcarea principiului prezumtiei de nevinovatie, precum si calitatea de persoana juridica a autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca devin incidente dispozitiile titlului VI din Codul penal care reglementeaza raspunderea penala a persoanei juridice. Pentru a putea fi angajata raspunderea penala a acesteia, entitatea trebuie sa aiba personalitate juridica, sa nu faca parte din categoria celor excluse (statul si autoritatile publice), iar infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. Vinovatia persoanei juridice se raporteaza la organele si organizarea acesteia, respectiv la conduita unor persoane fizice din cadrul persoanei juridice. Corelativ raspunderii penale a persoanei juridice devin aplicabile in privinta acesteia, chiar daca fac referire la notiunea generica de "persoana", dispozitiile art. 4 din Codul de procedura penala potrivit carora "Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva". In jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca din analiza acestui text de lege rezulta fara echivoc ca, in absenta unei hotarari de condamnare, persoana in cauza beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. De altfel, prezumtia consacrata nu are in vedere existenta sau inexistenta unor proceduri preliminare in functie de care aceasta opereaza, ci are in vedere, pe de o parte, un termen pana la care este activa, respectiv pana la pronuntarea unei hotarari penale definitive, si, pe de alta parte, vizeaza dreptul suspectului de a nu fi obligat sa isi probeze nevinovatia. Altfel spus, pana la dovedirea vinovatiei de catre organele judiciare, suspectul este presupus inocent. Prezumtia are deci caracter procesual, asa incat, atunci cand sunt indicii sau chiar probe temeinice de vinovatie, persoana in cauza continua sa beneficieze de aceasta prezumtie pana la stabilirea vinovatiei printr-o hotarare definitiva de condamnare (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 225 din 15 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 284 din 27 aprilie 2012).

21. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aplicat in jurisprudenta sa garantiile dreptului la aparare prevazute de art. 6 din Conventie si persoanelor juridice, considerand ca acesta se aplica in acelasi mod ca si persoanelor fizice si ca o societate poate fi "acuzata de o infractiune", in sensul autonom al expresiei respective, in temeiul art. 6 (a se vedea, in acest sens, Hotararea din 12 noiembrie 2002 pronuntata in Cauza Fortum Oil & Gas Oy impotriva Finlandei, Hotararea din 10 decembrie 1982, pronuntata in Cauza Corigliano impotriva Italiei, paragraful 34, Hotararea din 25 ianuarie 2000, pronuntata in Cauza Aannemersbedrijf Gebroeders Van Leeuwen B.V. impotriva Tarilor de Jos). Curtea Europeana a Drepturilor Omului a mai statuat ca prezumtia de nevinovatie figureaza printre elementele procesului penal echitabil prevazut de art. 6 paragraful 1 din Conventie si garanteaza dreptul oricarei persoane de a nu fi considerata sau tratata ca fiind vinovata de savarsirea unei infractiuni inainte ca o instanta sa decida cu privire la vinovatia sa (a se vedea, in acest sens, Hotararea din 25 martie 1983, pronuntata in Cauza Minelli impotriva Elvetiei, paragraful 27, Hotararea din 10 februarie 1995, pronuntata in Cauza Allenet de Ribemont impotriva Frantei, paragraful 35, sau Hotararea din 21 septembrie 2006, pronuntata in Cauza Pandy impotriva Belgiei, paragraful 42, Hotararea din 13 martie 2012, pronuntata in Cauza Societe Bouygues Telecom impotriva Frantei, paragraful 53).

22. Garantarea dreptului la prezumtia de nevinovatie incumba nu numai autoritatilor judiciare, ci si oricarei persoane sau autoritati publice. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in jurisprudenta sa, a extins sfera de aplicare a art. 6 paragraful 2 din Conventie la diferite proceduri administrative care au avut loc in acelasi timp cu procedurile penale impotriva unei persoane sau dupa incheierea acestor proceduri, fara ca o decizie privind stabilirea vinovatiei penale sa fie emisa, atat timp cat exista o legatura intre cele doua proceduri (Hotararea din 27 septembrie 2007, pronuntata in Cauza Vassilios Stavropoulos impotriva Greciei, paragrafele 31 si 32).

23. Si in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene s-a statuat ca persoanele juridice beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si de dreptul la aparare, acest principiu presupunand ca orice persoana acuzata este prezumata nevinovata pana in momentul in care vinovatia ei a fost legal stabilita. Astfel, ea se opune oricarei constatari formale si chiar oricarei aluzii referitoare la raspunderea unei persoane acuzate de o incalcare, formulata intr-o decizie care pune capat procedurii, fara ca aceasta persoana sa fi putut beneficia de toate garantiile care trebuie sa insoteasca exercitarea dreptului la aparare in cadrul unei proceduri care isi urmeaza cursul normal si care se finalizeaza printr-o decizie privind caracterul intemeiat al contestatiei (a se vedea, in acest sens, Hotararea din 26 noiembrie 2013 pronuntata in Cauza C-58/12P, Groupe Gascogne impotriva Comisiei, paragraful 32, Hotararea din 6 octombrie 2015, pronuntata in Cauza T-22/02, Sumitomo Chemical si Sumika Fine Chemicals impotriva Comisiei, paragraful 106, Hotararea din 12 octombrie 2007 pronuntata in Cauza T-474/04, Pergan Hilfsstoffe fur industrielle Prozesse impotriva Comisiei, paragraful 76, si Hotararea din 16 septembrie 2013, pronuntata in Cauza T-373/10, Villeroy & Boch Austria impotriva Comisiei, paragraful 158).

24. In ceea ce priveste art. 47 si art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la aparare si prezumtia de nevinovatie, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca aceste drepturi trebuie sa fie respectate in toate procedurile cu privire la incalcari ale normelor de concurenta susceptibile sa conduca la aplicarea unor sanctiuni, cum ar fi amenzi sau penalitati cu titlu cominatoriu, chiar daca este vorba de o procedura care are un caracter administrativ. In aceasta privinta, Curtea s-a intemeiat in mod expres pe natura incalcarilor in cauza, precum si pe natura si pe gradul de severitate ale sanctiunilor aferente. Curtea a mai retinut, de asemenea, ca respectarea acestor garantii este de o importanta cu atat mai mare, cu cat ne aflam in cadrul unei proceduri cu caracter cvasipenal, in care Comisia exercita functii de investigatie, de cercetare si de decizie si dispune, in aceasta privinta, de o larga putere de apreciere (a se vedea, in acest sens, Hotararea din 8 iulie 1999, pronuntata in Cauza Huls impotriva Comisiei, paragrafele 149 si 150 si Hotararea din 21 noiembrie 1991, pronuntata in Cauza Technische UniversitAA�t Munchen, paragraful 14).

25. In acest context, raportat la cauza de fata, Curtea retine ca sanctiunea excluderii unui operator economic din procedura de atribuire intervine atunci cand autoritatea contractanta stabileste ca acesta a fost condamnat prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti pentru una dintre infractiunile enumerate strict si limitativ de art. 164 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, potrivit art. 167 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea contractanta, avand in vedere o decizie a unei instante judecatoresti sau a unei autoritati administrative, exclude din procedura de atribuire a contractului de achizitie publica/acordului-cadru orice operator economic care a comis o abatere profesionala grava care ii pune in discutie integritatea. Asadar, in ambele ipoteze operatorul economic va fi exclus din procedura de achizitie numai in temeiul unei hotarari judecatoresti, respectiv al unei decizii a unei autoritati administrative.

26. In schimb, Curtea retine ca in ipoteza art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 care extinde sfera situatiilor in care un operator economic este exclus din procedura de achizitii publice la situatia in care acesta este subiectul unei investigatii in derulare pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 164 din lege, autoritatea contractanta are rolul de a stabili in sarcina operatorului economic savarsirea unei abateri profesionale grave prin raportare la presupusa savarsire a unei infractiuni, substituindu-se, in acest fel, unei instante de judecata sau unei autoritati administrative competente, intrucat, potrivit art. 167 alin. (1) din lege, dovedirea abaterii profesionale grave se face de catre aceasta prin orice mijloc de proba adecvat, cum ar fi o decizie a unei instante judecatoresti sau a unei autoritati administrative. Astfel, potrivit dispozitiei legale criticate, autoritatea contractanta dispune de o marja larga de apreciere cu privire la conditiile savarsirii unei presupuse infractiuni, precum si la integritatea si reputatia operatorului economic determinate prin raportare la circumstantele faptei penale, putand decide cu privire la aceste elemente inainte ca vinovatia acestuia sa fi fost stabilita de o instanta de judecata .

27. Prin urmare, in conditiile in care instanta judecatoreasca nu a pronuntat o hotarare definitiva in sensul condamnarii operatorului economic pentru savarsirea unei infractiuni, Curtea retine ca autoritatea contractanta restrictioneaza participarea acestuia la procedura de achizitie prin incalcarea prezumtiei sale de nevinovatie, fiind astfel nesocotit art. 23 alin. (11) din Constitutie, astfel cum acesta se interpreteaza, potrivit art. 20 alin. (1) din Constitutie, prin prisma exigentelor art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

28. Totodata, Curtea constata ca prin incalcarea prezumtiei de nevinovatie a operatorului economic, acesta este pus intr-o situatie defavorizata fata de alte persoane juridice participante la procedura si care se bucura de prezumtia de nevinovatie. Sub acest aspect, in jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca nesocotirea principiului egalitatii in drepturi are drept consecinta neconstitutionalitatea privilegiului sau a discriminarii care a determinat, din punct de vedere normativ, incalcarea principiului si ca discriminarea se bazeaza pe notiunea de excludere de la un drept (Decizia Curtii Constitutionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constitutional specific, in cazul constatarii neconstitutionalitatii discriminarii, il reprezinta acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). In schimb, privilegiul se defineste ca un avantaj sau o favoare nejustificata acordata unei persoane/categorii de persoane; in acest caz, neconstitutionalitatea privilegiului nu echivaleaza cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Asadar, sintagma "fara privilegii si fara discriminari" din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constitutie priveste doua ipoteze normative distincte, iar incidenta uneia sau alteia dintre acestea implica, in mod necesar, sanctiuni de drept constitutional diferite, astfel cum s-a aratat mai sus.

29. Or, in cauza de fata, Curtea constata existenta unei discriminari, remediul constitutional specific fiind acordarea sau accesul la beneficiul dreptului, respectiv a dreptului operatorului economic de a participa la procedura .

30. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Polaris M Holding - S.R.L. din Constanta in Dosarul nr. 583/54/2017 al Curtii de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice sunt neconstitutionale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 20 noiembrie 2018.