din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2067 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Prejudiciul cauzat de mai multi salariati angajatorului.Dovedirea masurii in care fiecare salariat a contribuit la cauzarea prejudiciului

Prejudiciul cauzat de mai multi salariati angajatorului.Dovedirea masurii in care fiecare salariat a contribuit la cauzarea prejudiciului

  Publicat: 16 Jun 2021       1366 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor civile de fata,
Prin Sentinta civila nr. 2021/2018, pronuntata de Tribunalul Hunedoara � Sectia I Civila, a fost admisa actiun ea in conflict individual d e munca formulata de reclamanta S.C. a. S.V.J.SA impotriva paratelor G.L. si P.V.D., si in consecinta, au fost obligate paratele sa plateasca cate 20.000 lei fiecare catre reclamanta, cu titlu de prejudiciu. Nu s-au acordat cheltuieli de judecata .

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Curtea aplica prevederile Conventiei europene a drepturilor omului. Verificarea respectarii de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de Conventie, reprezinta misiunea Curtii.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Conceptul de dezvoltare durabila se refera la o forma de crestere economica ce satisface nevoia de bunastare a societatii pe termen scurt, mediu si, mai ales, lung.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Acea ramura a disciplinei economice consacrata analizei deciziilor de alocare a resurselor monetare in procesele de productie de bunuri sau de servicii,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Reprezinta cerinte si indatoriri specifice impuse organismelor prestatoare in fiecare sector al serviciilor publice de catre legiuitor sau de catre autoritatile administratiei publice competente cu reglementarea, autorizarea sau gestiunea serviciului public respectiv.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Petrosani la data de 27.09.2017 sub nr. x, reclamanta S.C. a. S.V.J.S. a. a chemat in judecata pe paratele G.L. si Polyac V.D., solicitand obligarea acestora la plata sumei de 40.000 lei cu titlu de amenda cu privire la faptele 2 si 3 din procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor .nr. 2750/08.02.2013 incheiat de a. N. R. M. a. P.


In fapt, s-a aratat, in esenta, prin procesul verbal . N. R. M. a. P.2752/08.02.2013 incheiat de a. N. R. M. a. P reclamanta a fost sanctionata contraventional cu amenda de 20.000 lei deoarece la data de 28.06.2011 autoritatea contractanta S.C. a. S.V.J.S. a. a incalcat prevederile art. 56 alineat 1 litera a) din O. U. G. nr. 34/2006 potrivit carora aceasta avea obligatia transmiterii spre publicare a unui anunt de atribuire in cel mult 48 de zile dupa incheierea contractului nr. 305/C/09.05.2011, avand ca obiect ``teava din fonta ductila pentru apa potabila``.


s-a mai sustinut ca autoritatea a transmis cu intarziere spre publicare in SEAP anuntul de atribuire nr. 13 8249/19.07.2011.


De asemenea, s-a mentionat ca reprezentantii a. N. R. M. a. P. au mai constatat ca in data de 26.04.2011 autoritatea contractanta S.C. a. S.V.J.S. a. a incalcat prevederile art. 56 alin. 1 lit. a) din O. U. G. nr. 34/2006 potrivit carora aceasta avea obligatia transmiterii spre publicare a unui anunt de atribuire in cel mult 48 de zile dupa incheierea contractului nr. 206/C/07.03.2011, avand ca obiect ``furnizare clor lichid``, iar autoritatea contractanta a transmis cu intarziere spre publicare in SEAP anuntul de atribuire nr. x/10.05.2011.


Pentru 9 fapte contraventionale reclamanta S. C a. S.V.J.S. A Petrosani a fost amendata cu cate 200.000 lei de catre ANRMAP iar ulterior instanta a decis anularea procesului verbal .nr. 2752/08.02.2013 pentru faptele 5- 9 si inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment pentru faptele 1 si 4, fiind mentinut procesul verbal cu privire la faptele 2 si 3, sanctionate cu amenda in valoare de 20.000 lei pentru fiecare fapta .


Reclamanta a precizat ca a fost executata din contul sau deschis la Trezoreria D.suma de 200.000 lei ce constituia amenda pentru cele 9 fapte, la data de 29.02.2016, ca ulterior i s-a restituit la data de 14.09.2016 suma de 160.000 lei iar suma de 40.000 lei reprezentand amenda pentru faptele 2 si 3 a fost retinuta in baza titlului executoriu nr. x/29.01.2016.


La acea data responsabile cu achizitiile erau cele doua parate, in opinia reclamantei.


In probatiune au fost depuse inscrisuri (f. 3- 107 dosar Judecatorie).


Prin intampinari (f.118- 122, 128- 129), paratele G.L. si Polyac V.D. au invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Petrosani in raport de temeiul juridic al actiunii (art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, sustinand ca cererea trebuia formulata in termen de 3 ani de la data de 08.02.2013, cand a fost intocmit procesul verbal .nr. 2750/08.02.2013 incheiat de a. N. R. M. a. P., cu privire la care reclamanta a luat la cunostinta in aceeasi zi, reprezentantul acesteia semnandu-l si care reprezinta data cand reclamanta a luat la cunostinta de producerea unei pagube.


Prin Sentinta civila nr. 208/2018, Judecatoria Petrosani a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat ompletenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Hunedoara.


Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul a retinut urmatoarele:


In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiune:


Prin incheierea civila nr. 501/02.05.2018 (f. 39- 40) a fost respinsa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de paratele G.L. si Polyac V.D. si s-a dispus continuarea judecarii cauzei.


Pentru a hotari astfel instanta a retinut, in esenta, ca la data de 08.02.2013 a fost incheiat de a. N. R. M. a. P procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor .nr. 2750, prin care reclamanta a fost sanctionata cu amenda contraventionala.


Impotriva procesului verbal .nr. 2750/08.02.2013, S.C. a. S.V.J.S. a. a formulat plangere contraventionala, moment in care a avut loc intreruperea prescriptiei con form art. 2523 din Codul civil.


Prin Sentinta civila nr. 7535/2014 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, pronuntata in dos. nr. x/299/2013, plangerea a fost admisa in parte, iar procesul verbal a nulat in parte .


Prin decizia civila nr. 3387/14.12.2015, este respins apelul formulat de S.C. a. S.V.J.S. a.


Impotriva deciziei civile nr. 3387/14.12.2015 S.C. a. S.V.J.S. a. a formulat contestatie in anulare, solutionata prin decizia civila nr. 4581/06.07.2016, in sensul anularii procesului verbal cu privire la faptele 5- 9, dispune inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment cu privire la faptele 1 si 4, si mentine procesul verbal cu privire la faptele 2 si 3.


Prin urmare, avand in vedere prevederile art. 2541 din Codul civil, dreptul la actiune nu a fost prescris, deoarece din data de 07.07.2016 - ulterior pronuntarii deciziei civile nr. 4581/06.07.2016, a incep ut sa curga o noua prescriptie .


I n ce priveste fondul cauzei s-a constatat ca pretentiile reclamantei sunt in temeiate si au fost admise din urmatoarele considerente:


Potrivit art. 39 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariatului ii revine, in principal, obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului;


Paratele Garb ai L. si P.V. au fost in perioada supusa controlului ANRMAP (2011- 2013), angajatele reclamantei, in cadrul Compartimentului Achizitii Publice si-au insusit prin semnare atributiile din fisa postului aferente anilor 2010 si 2011. (f.15, 17 verso, 19, 21).


In cuprinsul celor doua fise de post se mentioneaza, la punctul 7.2 privind atributiile specifice, ca: indeplineste operatiunile referitoare la publicitatea prin operator SEAP ``.


Paratele nu si-au indeplinit aceste atributii, in termenul legal de 48 de zile de la incheierea contractului, in legatura cu doua contracte de achizitii publice, respectiv contractul nr. 305/C/09.05.2011 avand ca obiect furnizarea de ``T.din fonta ducticla pentru apa potabila`` si contractul nr. 206/C/07.03.2011 avand ca obiect`` Furnizare clor lichid``.


In urma controlului efectuat de reprezentantii a. N. R. M. a. P., a fost incheiat procesul verbal .nr. 2752 din 08.02.2013, reclamanta a fost sanctionata contraventional cu amenda de 200.000 lei, ca urmare a savarsirii unui numar de 9 contraventii prevazute de O. U. G. nr. 34/2006.


Impotriva acestui act de control reclamanta si-a exercitat dreptul legal de co ntestatie in fata Judecatoriei S ectorului nr. 1 al Mun. Bucuresti, care prin Sentinta civila nr. 7535/30.04.2014 (f. 53- 77 dosar Judecatorie) a admis in parte plangerea si a anulat in parte procesul verbal atacat.


Prin decizia civila nr. 3387/14.12.2015 (f. 78- 92 dosar Judecatorie), Tribunalul Bucuresti a schimbat sentinta in sensul respingerii plangerii si respingerii apelului petentei.


Prin decizia civila nr. 4581/06.07.2016 (f. 93- 95 dosar Judecatorie), Tribunalul Bucuresti in solutionarea contestatiei in anulare, a anulat decizia civila nr. 3387/14.12.2015, iar in rejudecare a respins apelul ANAP ca neintemeiat, a admis apelul petentei, a anulat procesul verbal .nr. 2752/08.02.2013 cu privire la fapte le 5- 9, a dispus inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment cu privire la faptele 1 si 4 si a mentinut procesul verbal cu privire la faptele 2 si 3.


Faptele 2 si 3 din procesul verbal .nr. 2752/08.02.2013 se refera la transmiterea cu intarziere spre publicare in SEAP a anunturilor de atribuire pentru contractele nr. 305/C/09.05.2011 si contractul nr. 206/C/07.03.2011. Atributii privind transmiterea de informatii in SEAP, ANRMAP si Directiei de specialitate din M. E., in termen legal de 48 de zile de la incheierea contractelor, aveau cele doua parate, astfel cum rezulta din fisele de post depuse la dosar.


In ce priveste contractul nr. 206/C/07.03.2011, termenul de 48 de ore curge incepand cu data de 08.03.2 011 si se sfarseste la data de 26.04.2011, din copiile foilor de prezenta aferenta lunilor martie - aprilie 2011 (f. 68- 69 dosar Judecatorie) rezulta ca parata G.L. S-a aflat la serviciu in toata perioada, iar parata P.V. S-a aflat la serviciu in toata luna martie 2011 iar in luna aprilie 2011 a avut 10 zile de c oncediu de odihna in zilele 4- 5.04.2011 si 12- 22.04.2011.


In ce priveste contractul nr. 305/C/09.05.2011, termenul de 48 de zile incepe sa curga incepand cu data de 10.05.2011 si se implineste in 28.06.2011.


Din inscrisurile de la dosar rezulta ca parata G.L.nu a fost la serviciu doar 11 zile din luna iunie 2011, respectiv in perioada 15.06- 29.06.2011, cand s-a aflat in concediu de odihna aprobat.


Coroborand inscrisurile depuse in probatiune, rezulta ca cele doua parate puteau sa isi indeplineasca in termenul legal atributiile de serviciu si nu s-a constatat nici o imposibilitate fortuita de neexecutare a acestor atributii .


In ce priveste lipsa calificarilor, se retin ca neintemeiate apararile formulate p e acest aspect.


Parata G.L. a urmat cursul de expert achizitii publice in perioada 25- 29.0 8.2010, obtinand calificare in acest domeniu (f. 49 verso, raspuns intrebare 3).


Parata P.V.este calificata ca operator introducere prelucrare si validare date conform certificatului .nr. x/07.07.2009 (f. 82), avand competente in ce priveste introducerea, validarea si prelucrarea datelor (f. 84). Aceasta parata a urmat ulterior controlului din 2013, un curs de Achizitii Publice, in anul 2016 (f. 85).


Apararea paratei P.V., in sensul ca nu era in masura sa se ocupe de publicarea anuntului in SEAP, este contrazisa atat de continutul fisei postului cat si de certificatul privind competentele privind introducerea, validarea si prelucrarea datelor.


Din punct de vedere al relatiilor ierarhice C. aprovizionare Achizitii Publice in care isi desfasurau activitatea paratele, s-a retinutt ca acesta era subordonat directorului de dezvoltare . Obligativitatea efectuarii anunturilor in SEAP decurge din fisa postului si nu era necesara emiterea unei dispozitii de catre reclamanta, in mod expres.


Potrivit art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):


``(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.


(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.


(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie .``


Prin art. 255 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se prevede modalitate in care se stabileste cuantumul raspunderii patrimoniale cand paguba este produsa de mai multi salariati:


``(1) Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.


(2) Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.``


In cauza sunt intrunite conditiile raspunderii patrimoniale ale celor doua parate.


Prejudiciul s-a produs la data achitarii amenzii contraventionale de catre reclamanta, respectiv la data debitarii contului din trezorerie apartinand reclamantei din 29.02.2016.


Faptele, care au determinat producerea prejudiciului, sunt determinate si au fost savarsite de parate, in calitate de salariate ale reclamantei. Vinovatia este pe deplin dovedita, iar legatura de cauzalitate reiese d in succesiunea faptelor expuse.


Apararile paratelor, privind lipsa de pregatire profesion ala, sunt neintemeiate si au fost respinse ca atare. Nici apararea privind reaua credinta a reclamantei, in ce priveste plata a jumatate din cuantumul amenzii in termenul de 48 de ore de la aplicarea acesteia, nu este intemeiata, cata vrem e acest cuantum a fost stabilit, in mod definitiv, doar la data de 06.07.2016.


Cum ambele parate au concurat la producerea prejudiciului, in mod egal, cuantumul raspunderii fiecareia s-a retinut in procent de 50 %, respectiv cate 20.000 lei.


Fata de cele anterior mentionate actiunea reclamantei este intemeiata, motiv pentru care a fost a dmisa, astfel ca paratele au fost obligate sa plateasca cate 20.000 lei fiecare catre reclamanta, cu titlu de prejudiciu. Reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judec ata, motiv pentru care nu au fost acordate sume cu acest titlu .


Impotriva hotararii au declarat apel paratele, solicitand schimbarea in tot a hotararii si in principal respingerea actiunii ca prescrisa iar in subsidiar ca nefondata.


In dezvoltarea motivelor de apel, parata G.L. a aratat ca in mod gresit instanta de apel a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune intrucat numai o actiune in raspundere patrimoniala formulata de reclamanta in termenul de prescriptie ar fi avut drept consecinta intreruperea acestuia nu si plangerea formulata impotriva procesului verbal de contraventie sau hotararea instantei prin care acesta a fost mentinut cu privire la faptele 2 si 3.


Ca atare, nefiind incident niciunul dintre cazurile de intrerupere a cursului prescriptiei reglementate de art. 2537 Cod civ., nici art. 2541 Cod civ., potrivi t caruia intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se fi ivit cauza de intrerupere, nu isi gaseste aplicabilitatea in speta dedusa judecatii.


De asemenea, se sustine ca momentul de la care incepe sa curga prescriptia reglementat de art. 2523 Cod civ., nu poate fi nici acela al introducerii plangerii impotriva procesului verbal de contraventie si nici acela al pronuntarii deciziei civile nr. 4581/06.07.2016, in conditiile in care nu a intervenit o cauza de intrerupere a prescriptiei.


In speta, cererea trebuia sa se formuleze in termen de 3 ani de la data de 08.02.2013, aceasta fiind data intocmirii procesului verbal cat si data la care reclamanta a luat cunostinta de producerea unei pagube, ca urmare a aplicarii amenzii, iar cererea a fost introdusa la 27.09.2017, dreptul la actiune este prescris.


Cu privire la fondul cauzei se arata ca Tribunalul nu a motivat de ce in speta nu poate fi retinut riscul normal al serviciului ca si cauza exoneratoare a raspunderii patrimoniale si in mod gresit a inlaturat toate celelalte aparari ale paratei.


Astfel, pentru a constata existenta vinovatiei paratei, reclamanta ar fi trebuit sa urmeze o procedura complexa si daca in cazul in care vinovatia era dovedita neindoielnic, sa procedeze la intocmirea unei note de constatare si evaluare a pagubei.


O astfel de procedura ar fi evidentiat faptul ca, in anul 2011, numarul mare al procedurilor de achizitie publica si numarul redus de persoane din cadrul compartimentului facea imposibila desfasurarea unei activitati coerente. Distinct de aceasta, cursul pe care l-a urmat in perioada 25 - 29.08.2010 nu a fost unul de utilizator SEAP, ci unul strict teoretic, utilizarea SEAP deprinzand-o strict autodidact. In plus, nu poate fi ignorat nici specificul activitatii desfasurate de persoanele care activeaza in cadrul compartimentelor de achizitie publica in conditiile unei legislatii noi supusa deselor modificari.


Depasirea termenului de publicare a anuntului de atribuire in cadrul procedurilor de achizitie publica, atata timp cat nu a fost savarsita cu intentie, constituie o eroare umana inerenta in activitatea profesionala a fiecarui angajat ce nu poate fi imputata acestuia.


In dezvoltarea motivelor de apel parata P.V.D. a aratat ca termenul de trei ani de prescriptie al dreptului material la actiune a inceput sa curga odata cu expirarea termenului de plata al sanctiunii contraventionale, care este de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de contraventie.


Actiunea este prin urmare prescrisa intrucat s-a promovat dupa termenul din data de 25.02.2016, respectiv la 27.09.2017.


Pe fond apelanta parata arata ca practic nu indeplinea sarcina de publicare in SEAP intrucat nu avea studiile necesare, si nici cursul de utilizare al SEAP conform O.U.G. nr. 34/2006 si H.G. nr. 801/2011, aceasta obligatie revenind celeilalte parate care ocupa functia de coordonator achizitii publice.


Angajatorul nu a emis nicio dispozitie de inlocuire a paratei G.L.in indeplinirea atributiilor de serviciu privind achizitiile publice, atunci cand aceasta era in concediu.


Mai mult, publicarile de atribuire in SEAP se faceau doar la dispozitia Directorului de Dezvoltare din cadrul societatii, care decidea cand trebuiau publicate aceste anunturi.


Se mai sustine ca referatul care a stat la baza stabilirii persoanelor vinovate nu este relevant si ca ar fi trebuit constituita o comisie compusa din persoane cu functii de conducere si raspundere in societate .


Pentru a putea fi atrasa raspunderea patrimoniala era necesara stabilirea vinovatiei, constatate in baza unei proceduri disciplinare. Totodata, instanta de fond ar fi trebuit sa retina si culpa reclamantei care nu a achitat jumatate din amenda in termen de 48 de ore, pentru a diminua in acest fel valoarea pagubei.


In final este criticat modul in care a fost stabilit cuantumul prejudiciului, apreciind reclamanta ca ar fi trebuit sa fie stabilita in sarcina sa o suma mult mai mica, in raport cu gradul de calificare si pozitia de subordonare avuta in raport cu cealalta parata.


Prin intampinare, intimata reclamanta a solicitat respingerea apelurilor aratand ca data producerii faptei in intelesul art. 211 lit. c din Legea nr. 62/2011 este data de 29.02.2016 cand a fost executata din contul societatii suma de 200.000 lei cu titlu de amenda. Prin urmare, dreptul la actiune nu era prescris.


Cat priveste celelalte critici ale apelantelor se sustine ca ambele aveau in fisa postului atributia de publicare a anunturilor de atribuire, astfel incat sunt responsabile pentru prejudiciul creat.


Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma aspectelor critice invocate cat si din oficiu, conform art. 479 alin. Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), constata urmatoarele:


In ceea ce priveste criticile referitoare la solutia data exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, invocata de catre apelanta, acestea sunt nefondate.


Angajarea raspunderii patrimoniale a apelantelor parate deriva din pretinsa incalcare a obligatiilor stabilite prin fisa postului care are consecinta ca urmare, aplicarea unor sanctiuni contraventionale angajatorului.


Prin urmare, termenul care determina nasterea dreptului material la actiune al reclamantei, coincide cu data la care a devenit cert prejudiciul, prin solutionarea contestatiei in anulare, prin Decizia nr. 4581/06.07.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosar nr. x.


Potrivit art. 268 alin. 1 lit. c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator, cererea poate fi formulata in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune iar potrivit art. 211 lit. c din Legea nr. 62/2011 plata despagubirilor pentru pagubele cauzate si restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute in termen de 3 ani de la data producerii faptei .


Rezulta asadar ca dreptul la actiune al reclamantei intimate s-a nascut la data producerii pagubei care a coincis cu data la care societatea a pierdut definitiv sansa de anulare a celor doua amenzi contraventionale. De la acest moment, marcat de producerea prejudiciului prin respingerea irevocabila a plangerii contraventionale, curge termenul de prescriptie impotriva persoanelor culpabile, impotriva carora reclamanta avea posibilitatea sa se indrepte. In raport de aceasta data, pentru considerentele expuse, actiunea reclamantei nu este prescrisa, asa cum in mod corect a stabilit instanta de fond .


Pe fondul cauzei, Curtea apreciaza intemeiate criticile formulate de apelantele parate.


Potrivit art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Astfel, raspunderea patrimoniala in dreptul muncii, are ca temei contractul individual de munca si se intemeiaza pe normele si principiile raspunderii civile contractuale.


Pentru a exista raspunderea patrimoniala este necesara sa fie indeplinite urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, calitatea de salariat a persoanei care a produs prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si culpa.


In speta, instanta de fond, achiesand la sustinerile reclamantei, a retinut ca fapta ilicita a celor doua parate care si-au incalcat atributiile de serviciu stabilite in fisa postului prin aceea ca au transmis cu intarziere spre publicare in SEAP anunturile de atribuire pentru contractele 305/C/09.05.2011 si 206/C/07.03.2011, fapte care au condus la amendarea reclamantei cu doua amenzi contraventionale in suma de cate 20.000 lei.


Potrivit art. 40 alin. 2 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Angajatorului ii revine in principal urmatoarele obligatii: sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca``.


Atunci cand aceasta obligatie nu este indeplinita, devin aplicabile prevederile art. 254 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ce stabilesc inlaturarea raspunderii patrimoniale a salariatului, potrivit carora: ``salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului``.


Potrivit art. 131 din Contractul Colectiv de Munca, incheiat la nivelul, inregistrat sub nr. 1740/9/24.02.2011 la I. T. M Hunedoara, ``Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.


Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecareia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si atunci cand este cazul si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar``.


Urmeaza asadar ca raspunderea fiecarui salariat, este una personala in raport de atributiile concrete, sarcinile si obligatiile de serviciu .


In cauza, desi faptele generatoare ale prejudiciului au constat in intarzierea transmiterii in SEAP a anunturilor de atribuire aferente a doua contracte (206/C/07.03.2011 si 305/C/09.05.2011), reclamanta nu a fost in masura sa individualizeze pentru fiecare dintre parata fapta care a condus la aplicarea sanctiunilor contraventionale, intrucat asa cum a rezultat din probele administrate, activitatea Compartimentului Aprovizionare Achizitii Publice nu era in mod corespunzator organizata.


Astfel, desi responsabilitatile privind achizitiile publice reveneau paratelor G.L.- coordonator achizitii publice si P.V.D.- tehnician achizitii, cu nivel de studii si competente diferite, cea de a doua fiind direct subordonata celei dintai, angajatorul nu a fost in masura sa demonstreze modul in care sarcinile de serviciu erau impartite pentru a se preciza in concret responsabilitatea in derularea procedurilor aferente fiecarui contract .


O atare deficienta a fost constata ta in cadrul raportului final privind activitatea de audit intern pentru anul 2011, aprobat de directorul general al societatii care recomanda: ``intocmirea procedurilor scrise si formalizate privind fundamentarea si elaborarea propunerilor de achizitii publice si actualizarea informativa a acestuia, precum si completarea fiselor de post cu atributii clare, coroborate cu procedurile elaborate privind cuantumul referatelor de necesitate, modul d e incadrare in cadrul normativelor si sistemul de centralizare si prioritizare a achizitiilor solicitate. Instituirea unui sistem de asigurare a pregatirii profesionale a sal ariatilor implicati in misiunea de planificare``. (f. 89 dosar curte).


Nu doar ca atari proceduri necesare nu au fost elaborate dar din continutul adresei nr. 15.101/18.04.2019 a Serviciului Resurse Umane si Salarizare din cadrul reclamantei rezulta ca in perioada 2009 - 2019 nu au fost emise decizii de nominalizare a persoanelor care sa efectueze operatiuni specifice utilizarii SEAP.


Un atare mod de lucru, fara stabilirea unor reguli, apte sa creeze un cadru de desfasurare a procesului de munca eficient si clar, in concordanta cu volumul lucrarilor si resursa de personal existenta, nu poate conduce la aplicarea in solidar a raspunderii celor doua salariate din cadrul compartimentului Achizitii, in c onditiile in care culpa fiecareia nu a fost individualizata.


De altfel, potrivit declara tiei martorei C.D., singura care opera efectiv, in sistemul SEAP era parata G.L., reclamanta nefacand dovada delegarii de atributii in favoarea celeilalte parate in perioada de indisponibilitate a coordonatorului Compartimentului si nici ca parata P.V.D. ar fi detinut un cont activ in programul informativ SEAP.


Potrivit art. 13 alin. 1 lit. c din CCM, incheiat la nivel de unitate, valabil in anul 2011, personalul cu atributii de conducere, inclusiv directorul dezvoltare in subordinea caruia era C. achizitii,: ``raspunde pentru realizarea procedurilor operationale de lucru, pentru fiecare salariat din subordine, in functie de calificarea, meseria sau functia in care este angajata��``.


In lipsa unor atari proceduri operationale si a stabilirii clare a sarcinilor de serviciu, intr-un domeniu de activitate de o complexitate ridicata, Curtea apreciaza ca nu poate fi angajata raspunderea patrimoniala a paratelor, intrucat nu se poate retine in sarcina lor, una dintre conditiile esentiale ale raspunderii si anume, vinovatia in savarsirea faptei imputabile, in conditiile in care angajatorul nu si-a indeplinit obligatia legala de a organiza in mod corespunzator procesul de munca .


Spre deosebire de prezumtia instituita prin dispozitiile art. 1548 Cod civil (``Culpa debitorului unei obligatii contractuale se prezuma prin simplul fapt al neexecutarii``), in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor, angajatorul este obligat sa dovedeasca vinovatia conform art. 278 alin. 1 raportat la art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Or, in raport de modul defectuos de administrare a activitatii compartimentului, reclamanta neputandu-se prevala de propria culpa, Curtea apreciaza ca, nu poate fi antrenata raspundere patrimoniala a paratelor, neputandu-se retine ca probata culpa acestora in savarsirea cu vinovatie a celor doua fapte imputate.


Pentru aceste considerente, apelurile deduse judecatii urmeaza a fi admise, cu consecinta schimbarii in tot a hotararii atacate si respingerii actiunii reclamantei.


In temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), intimata reclamanta va fi obligata sa le plateasca intimatelor parate cheltuielile de judecata, la fond si in apel efectuate, reprezentand onorarii de avocat.


Pentru aceste motive,


In numele legii


D E C I D E


Admite apelurile formulate de catre apelantele parate G.L. si P.V.D.impotriva Sentintei civile nr. 2021/2018 pronuntata de catre Tribunalul Hunedoara - Sectia I Civila pe care o schimba in tot, in sensul ca:


Respinge actiunea in conflict individual de munca formulata de catre reclamanta .J_`` SA, Jx, CUI x, cu sediul in Petrosani, 23, jud. Hunedoara, impotriva paratelor G.L.- cu domiciliul in Petrosani, jud. Hunedoara si P.V.D.- cu domiciliul in Lupeni, E4, _


Obliga intimata reclamanta .J_`` SA sa plateasca apelantei parate G.L.suma de 1000 lei cheltuieli de judecata la fond, iar apelantei parate P.V.D.suma de 2500 lei cheltuieli de judecata la fond si suma de 600 lei cheltuieli de judecata in apel.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica din 30 m ai 2019.

Pronuntata de: Curtea de Apel ALBA IULIA � Decizia nr. 755/30.05.2019


Citeşte mai multe despre:    Drepturi salariale    raspunderea patrimoniala    actiune in raspundere patrimoniala    recuperarea prejudiciului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova

Inlocuirea zilelor de concediu de odihna neefectuate cu o indemnizare financiara
Pronuntaţă de: Tribunalul Ilfov

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

In procedura validarii popririi debitorul poprit poate invoca orice imprejurare ulterioara obtinerii titlului de natura sa anihileze creanta fara a fi necesar intotdeauna sa formuleze o contestatie la propriu
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 295/R din 19.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) � Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Raspunderea si sarcinile Responsabilului cu Protectia Datelor
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964