Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Societatea N.T. - S.R.L. din C in Dosarul nr. 1.510/NNN/YYYY*/a1 al Tribunalului Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.464D/2017.

2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare a fost legal indeplinita.

3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care arata ca instanta constitutionala s-a pronuntat in prealabil asupra unor critici similare celor formulate in prezentul dosar si, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a schimba solutiile adoptate de Curte, se impune mentinerea jurisprudentei.

C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

4. Prin Incheierea civila nr. XX/CC/2017 din 11 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 1.510/NNN/YYYY*/a1, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicata de Societatea N.T. - S.R.L. din C intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cereri de reexaminare a unei incheieri civile prin care a fost stabilita plata taxei judiciare de timbru.

5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine, in esenta, ca omisiunea legiuitorului de a prevedea scutirea persoanelor juridice de la plata taxei judiciare de timbru, desi aceasta facilitate este acordata persoanelor fizice, creeaza o discriminare evidenta intre persoanele fizice si cele juridice, parti intr-un proces. Totodata, se sustine ca actul normativ creeaza discriminari intre persoanele juridice, care sunt obligate sa plateasca taxa judiciara de timbru, chiar daca li se acorda reduceri sau esalonari, si institutiile publice, care sunt scutite integral de la plata acestei taxe.

6. Cu privire la critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "justitia este unica, impartiala si egala pentru toti", considera ca norma constitutionala nu poate fi aplicata in mod efectiv, intrucat "o categorie de justitiabili beneficiaza de unele facilitati, facilitati de care cealalta categorie nu poate beneficia".

7. In final, sustine ca dispozitiile legale criticate contravin si prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), potrivit carora "orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept".

8. Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu sunt discriminatorii, exceptia de neconstitutionalitate nefiind intemeiata.

9. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

10. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie. In acest sens, se arata ca, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca nesocotirea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite, ceea nu se poate retine in cazul prevederilor legale criticate din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Nicio dispozitie constitutionala nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie fiind astfel justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie.

11. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

12. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

13. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, avand urmatorul cuprins:

"Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in urmatoarele situatii:
a) cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
b) plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate."

14. In opinia autoarei exceptiei, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor din Constitutie cuprinse in art. 16 alin. (1) si (2) referitor la egalitatea in drepturi, art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie si art. 124 alin. (2) privind infaptuirea justitiei.

15. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile legale criticate au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate exercitat prin prisma unor critici, in esenta, similare, respingand exceptiile de neconstitutionalitate. In acest sens sunt Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, si Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017.

16. Astfel, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 16 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, Curtea a reiterat ca principiul constitutional al egalitatii in drepturi nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara a exista o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite (a se vedea, in acest sens, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

17. Aplicand aceste considerente de principiu, in jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca "numai persoanele fizice pot beneficia de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, acest act normativ vizand exclusiv persoanele fizice, nu si persoanele juridice. Dispozitiile art. 42 alin. (2) - (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 (ca si in vechea reglementare cuprinsa la art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, in prezent abrogata) prevad ca, in cazul persoanelor juridice, instanta poate acorda, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in conditiile expres si limitativ prevazute de lege, iar in mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru la valoarea datorata ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice. Asa fiind, persoanele juridice nu pot beneficia de scutirea de plata taxei de timbru, precum persoanele fizice, ci de alte facilitati legale, ce constau in reducerea cuantumului taxei de timbru, esalonarea sau amanarea platii acesteia. Aceasta masura legislativa reprezinta insa optiunea legiuitorului, fiind conforma cu dispozitiile Legii fundamentale." In acest sens sunt Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, si Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017, si Decizia nr. 500 din 4 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 774 din data de 29 septembrie 2017.

18. Cu privire la critica potrivit careia actul normativ creeaza discriminari intre persoanele juridice, care sunt obligate sa plateasca taxa judiciara de timbru, si institutiile publice, care sunt scutite integral de la plata acestei taxe, se retine ca, prin Decizia nr. 277 din 10 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018, si Decizia nr. 849 din 14 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 2 aprilie 2018, Curtea a statuat, in esenta, ca "scutirea autoritatilor publice, care intra sub incidenta textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare are o justificare obiectiva si rationala in faptul ca autoritatile respective - beneficiare de alocatii bugetare -, fiind finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective facandu-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd sa fie obligate (formal) sa plateasca din buget o taxa care revine aceluiasi buget".

19. De asemenea, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, ca "accesul la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie si nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecatoreasca in mod gratuit, in cadrul mecanismului statului, functia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizeaza de catre autoritatea judecatoreasca, este de fapt un serviciu public ale carui costuri sunt suportate de la bugetul de stat . In consecinta, legiuitorul este indreptatit sa instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de partile aflate in litigiu". Curtea a retinut, de asemenea, ca art. 21 din Constitutie nu instituie nicio interdictie cu privire la taxele in justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de autoritatile judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, in virtutea dispozitiilor constitutionale ale art. 56 alin. (1), potrivit carora "Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice", Curtea a aratat ca plata taxelor si a impozitelor reprezinta o obligatie constitutionala a cetatenilor. Totodata, Curtea a constatat ca legiuitorul are deplina legitimitate constitutionala de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare in functie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalitatii de plata a taxelor judiciare de timbru, precum si a cuantumului lor reprezinta optiunea legiuitorului, ce tine de politica legislativa fiscala. A se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014, si Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017.

20. De altfel, prin Decizia nr. 186 din 29 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018, instanta de contencios constitutional a retinut ca si instanta europeana a analizat, in jurisprudenta sa, daca accesul liber la justitie este un drept absolut si daca poate forma obiectul unei restrangeri sau limitari. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca "dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putand fi subiectul unor limitari atat timp cat nu este atinsa insasi substanta sa (Hotararea din 28 mai 1985, pronuntata in Cauza Ashingdane impotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotararea din 11 octombrie 2007, pronuntata in Cauza Larco si altii impotriva Romaniei, paragrafele 54 si 58, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca obligatia de a plati in fata instantelor civile o taxa judiciara corespunzatoare cererilor formulate nu poate fi considerata o limitare a dreptului de acces la o instanta sau o incalcare a dreptului la un proces echitabil, care ar fi, in sine, incompatibila cu art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca, in dreptul roman, cu privire la cererile evaluabile in bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculata sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, fiind proportionala cu suma solicitata de reclamant (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 31).

21. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea N.T. - S.R.L. din C in Dosarul nr. 1.510/NNN/YYYY*/a1 al Tribunalului Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 17 ianuarie 2019.