Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

  Publicat: 01 Apr 2019       363 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Decizia nr. 29/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost publicata in Monitorul Oficial, nr. 248 din 01.04.2019.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Societatea N.T. - S.R.L. din C in Dosarul nr. 1.510/NNN/YYYY*/a1 al Tribunalului Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.464D/2017.


2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare a fost legal indeplinita.


3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care arata ca instanta constitutionala s-a pronuntat in prealabil asupra unor critici similare celor formulate in prezentul dosar si, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a schimba solutiile adoptate de Curte, se impune mentinerea jurisprudentei.


C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:


4. Prin Incheierea civila nr. XX/CC/2017 din 11 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 1.510/NNN/YYYY*/a1, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicata de Societatea N.T. - S.R.L. din C intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cereri de reexaminare a unei incheieri civile prin care a fost stabilita plata taxei judiciare de timbru.


5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine, in esenta, ca omisiunea legiuitorului de a prevedea scutirea persoanelor juridice de la plata taxei judiciare de timbru, desi aceasta facilitate este acordata persoanelor fizice, creeaza o discriminare evidenta intre persoanele fizice si cele juridice, parti intr-un proces. Totodata, se sustine ca actul normativ creeaza discriminari intre persoanele juridice, care sunt obligate sa plateasca taxa judiciara de timbru, chiar daca li se acorda reduceri sau esalonari, si institutiile publice, care sunt scutite integral de la plata acestei taxe.


6. Cu privire la critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "justitia este unica, impartiala si egala pentru toti", considera ca norma constitutionala nu poate fi aplicata in mod efectiv, intrucat "o categorie de justitiabili beneficiaza de unele facilitati, facilitati de care cealalta categorie nu poate beneficia".


7. In final, sustine ca dispozitiile legale criticate contravin si prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), potrivit carora "orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept".


8. Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu sunt discriminatorii, exceptia de neconstitutionalitate nefiind intemeiata.


9. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


10. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie. In acest sens, se arata ca, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca nesocotirea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite, ceea nu se poate retine in cazul prevederilor legale criticate din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Nicio dispozitie constitutionala nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie fiind astfel justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie.


11. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:


12. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


13. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, avand urmatorul cuprins:


"Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in urmatoarele situatii:
a) cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
b) plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate."


14. In opinia autoarei exceptiei, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor din Constitutie cuprinse in art. 16 alin. (1) si (2) referitor la egalitatea in drepturi, art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie si art. 124 alin. (2) privind infaptuirea justitiei.


15. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile legale criticate au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate exercitat prin prisma unor critici, in esenta, similare, respingand exceptiile de neconstitutionalitate. In acest sens sunt Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, si Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017.


16. Astfel, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 16 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, Curtea a reiterat ca principiul constitutional al egalitatii in drepturi nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara a exista o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite (a se vedea, in acest sens, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).


17. Aplicand aceste considerente de principiu, in jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca "numai persoanele fizice pot beneficia de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, acest act normativ vizand exclusiv persoanele fizice, nu si persoanele juridice. Dispozitiile art. 42 alin. (2) - (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 (ca si in vechea reglementare cuprinsa la art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, in prezent abrogata) prevad ca, in cazul persoanelor juridice, instanta poate acorda, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in conditiile expres si limitativ prevazute de lege, iar in mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru la valoarea datorata ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice. Asa fiind, persoanele juridice nu pot beneficia de scutirea de plata taxei de timbru, precum persoanele fizice, ci de alte facilitati legale, ce constau in reducerea cuantumului taxei de timbru, esalonarea sau amanarea platii acesteia. Aceasta masura legislativa reprezinta insa optiunea legiuitorului, fiind conforma cu dispozitiile Legii fundamentale." In acest sens sunt Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, si Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017, si Decizia nr. 500 din 4 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 774 din data de 29 septembrie 2017.


18. Cu privire la critica potrivit careia actul normativ creeaza discriminari intre persoanele juridice, care sunt obligate sa plateasca taxa judiciara de timbru, si institutiile publice, care sunt scutite integral de la plata acestei taxe, se retine ca, prin Decizia nr. 277 din 10 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018, si Decizia nr. 849 din 14 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 2 aprilie 2018, Curtea a statuat, in esenta, ca "scutirea autoritatilor publice, care intra sub incidenta textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare are o justificare obiectiva si rationala in faptul ca autoritatile respective - beneficiare de alocatii bugetare -, fiind finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective facandu-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd sa fie obligate (formal) sa plateasca din buget o taxa care revine aceluiasi buget".


19. De asemenea, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, ca "accesul la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie si nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecatoreasca in mod gratuit, in cadrul mecanismului statului, functia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizeaza de catre autoritatea judecatoreasca, este de fapt un serviciu public ale carui costuri sunt suportate de la bugetul de stat . In consecinta, legiuitorul este indreptatit sa instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de partile aflate in litigiu". Curtea a retinut, de asemenea, ca art. 21 din Constitutie nu instituie nicio interdictie cu privire la taxele in justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de autoritatile judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, in virtutea dispozitiilor constitutionale ale art. 56 alin. (1), potrivit carora "Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice", Curtea a aratat ca plata taxelor si a impozitelor reprezinta o obligatie constitutionala a cetatenilor. Totodata, Curtea a constatat ca legiuitorul are deplina legitimitate constitutionala de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare in functie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalitatii de plata a taxelor judiciare de timbru, precum si a cuantumului lor reprezinta optiunea legiuitorului, ce tine de politica legislativa fiscala. A se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014, si Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017.


20. De altfel, prin Decizia nr. 186 din 29 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018, instanta de contencios constitutional a retinut ca si instanta europeana a analizat, in jurisprudenta sa, daca accesul liber la justitie este un drept absolut si daca poate forma obiectul unei restrangeri sau limitari. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca "dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putand fi subiectul unor limitari atat timp cat nu este atinsa insasi substanta sa (Hotararea din 28 mai 1985, pronuntata in Cauza Ashingdane impotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotararea din 11 octombrie 2007, pronuntata in Cauza Larco si altii impotriva Romaniei, paragrafele 54 si 58, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca obligatia de a plati in fata instantelor civile o taxa judiciara corespunzatoare cererilor formulate nu poate fi considerata o limitare a dreptului de acces la o instanta sau o incalcare a dreptului la un proces echitabil, care ar fi, in sine, incompatibila cu art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca, in dreptul roman, cu privire la cererile evaluabile in bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculata sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, fiind proportionala cu suma solicitata de reclamant (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 31).


21. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.


22. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA


In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea N.T. - S.R.L. din C in Dosarul nr. 1.510/NNN/YYYY*/a1 al Tribunalului Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 42 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata in sedinta din data de 17 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Taxa judiciara de timbru    OUG 80/2013    Decizia CCR 29/2019    Discriminare    Scutire de la plata taxei de timbru



Comentează: Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 635/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 263 alin. (2) pct. 4 din Codul fiscal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 4/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unei parti din art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 828/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 146/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea privind alegerea Presedintelui Romaniei, Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European si din din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 868/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 si art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 813/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 698/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 696/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice
Sursa: EuroAvocatura.ro

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza – decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

A fost modificat Codul muncii
Sursa:

Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe