Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia CCR nr. 143/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea OUG 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000

Decizia CCR nr. 143/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea OUG 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000

  Publicat: 02 May 2019       135 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 143/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, precum si pentru unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a referendumului national pentru revizuirea Constitutiei a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 331 din 02.05.2019

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In dreptul penal, continutul de baza al unei infractiuni este format dintr-un minimum de caracteristici ale elementelor infractiunii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind modificarea Codului de procedură penală
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Puterile publice existente in stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, precum si pentru unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a referendumului national pentru revizuirea Constitutiei, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.
2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 109 din 7 ianuarie 2019 si constituie obiectul Dosarului nr. 72A/2019.
3. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia formuleaza deopotriva motive de neconstitutionalitate extrinseca si intrinseca.
4. In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate extrinseca, se sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 incalca art. 115 alin. (4) din Constitutie, referitor la conditiile in care pot fi emise ordonante de urgenta. In acest sens se arata, in esenta, ca imprejurarile justificative la care se face trimitere in preambulul actului normativ mentionat si expunerea de motive a proiectului de lege de aprobare a Ordonantei de urgenta nu demonstreaza existenta unei situatii extraordinare, astfel cum aceasta notiune a fost conturata in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Faptul ca Senatul a adoptat in data de 11 septembrie 2018 o propunere legislativa privind revizuirea Constitutiei, lipsa unei infrastructuri legale si organizatorice de sine statatoare a referendumului sau necesitatea crearii cadrului legal prin care referendumul national privind revizuirea Constitutiei sa se poata organiza in acelasi timp cu referendumul cu privire la problemele de interes local nu pot fi invocate pentru adoptarea in regim de urgenta a actului normativ criticat. In acest sens, autorul obiectiei precizeaza totodata ca, in jurisprudenta sa anterioara, Curtea a retinut faptul ca organizarea concomitenta a unui referendum local cu alegeri locale reprezinta o situatie conjuncturala, iar astfel de motive reprezinta aspecte de oportunitate ale reglementarii, caz in care nu exista o situatie extraordinara, de natura obiectiva (Decizia nr. 361 din 26 mai 2016).
5. Arata ca urgenta reglementarii nu echivaleaza cu existenta situatiei extraordinare, reglementarea operativa putandu-se realiza si pe calea procedurii obisnuite de legiferare. Precizeaza ca ordonanta de urgenta criticata instituie, pe de o parte, o serie de reglementari cu privire la referendumul din zilele de 6 si 7 octombrie 2018, dar si numeroase modificari ale Legii nr. 3/2000, care se aplica tuturor celor trei tipuri de referendum, astfel ca reglementarile care modifica actul normativ de baza in materia referendumului nu pot fi justificate prin existenta unei situatii extraordinare si nici printr-o urgenta a reglementarii.
6. In motivarea criticii, se mentioneaza ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca invocarea elementului de oportunitate in afirmarea existentei situatiei extraordinare "confera acesteia un caracter arbitrar, de natura sa creeze dificultati insurmontabile in legitimarea delegarii legislative" (Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009). Din aceasta perspectiva, organizarea concomitenta a unui referendum de revizuire a Constitutiei cu un referendum local este o situatie conjuncturala, de oportunitate, care nu poate fi calificata drept o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata. In plus, interventiile legislative precum sunt cele de la art. I pct. 5, prin care se abroga dispozitiile prin care cetatenii au dreptul sa verifice inscrierea in listele electorale sau exceptarea aplicarii dispozitiilor privind Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal prin art. I pct. 17 sunt aspecte ce nu justifica interventia pe calea unei ordonante de urgenta.
7. Se arata, totodata, ca, potrivit art. 115 alin. (6) din Constitutie, ordonantele de urgenta nu pot afecta drepturile electorale. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca "sfera drepturilor electorale este mai larga decat cea rezultata din Constitutie, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetatenilor, in timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevazute de lege" (Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008). In cauza de fata, prin art. I pct. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 este abrogat art. 19 din Legea nr. 3/2000, care prevede dreptul cetatenilor de a verifica inscrierea in listele electorale si de a formula intampinari impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite si oricaror erori din liste. Aceasta echivaleaza cu o eliminare din legislatia privind referendumul a dreptului mentionat, intrucat, desi, potrivit art. 62 din Legea nr. 3/2000, dispozitiile acesteia se completeaza in mod corespunzator cu cele ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, legea amintita nu prevede un asemenea drept al cetatenilor.
8. In mod similar, se arata ca art. I pct. 15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 schimba modalitatea in care Autoritatea Electorala Permanenta realizeaza controlul in vederea depistarii eventualelor voturi multiple sau a persoanelor care au votat fara a avea drept de vot, acest control realizandu-se numai la sesizarea persoanelor interesate, insotita de probele pe care se intemeiaza. Se sustine ca aceasta modificare afecteaza dreptul electoral procedural al cetatenilor de a beneficia de o verificare din oficiu a listelor electorale permanente si suplimentare, antrenand consecinte negative asupra acestuia prin restrangerea conditiilor de realizare a acestui control si prin impunerea de cerinte suplimentare pentru persoanele care solicita o astfel de verificare . In opinia autorului sesizarii, verificarea din oficiu a listelor electorale permanente si suplimentare in vederea detectarii cazurilor de frauda reprezinta un drept electoral procedural ce tine de exercitarea si protectia drepturilor electorale fundamentale ale cetatenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege).
9. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se mai sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 incalca prevederile din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor in stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii, art. 147 alin. (4) referitor la forta general obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale si in art. 151 alin. (3) potrivit caruia revizuirea Constitutiei este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
10. In acest sens se arata ca, prin dispozitiile art. II din Ordonanta de urgenta nr. 86/2018, Guvernul a instituit o derogare de la prevederile art. 6 alin. (4) si art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, stabilind ca "alegatorii sunt chemati sa isi exprime vointa prin vot in cadrul referendumului national cu privire la revizuirea Constitutiei, in zilele de 6 si 7 octombrie 2018". Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea fundamentala, referendumul reprezinta modalitatea prin care poporul roman exercita in mod direct suveranitatea nationala. Consultarea poporului se realizeaza prin trei tipuri de referendum national, si anume, cel initiat de Presedintele Romaniei asupra unor probleme de interes national, prevazut de art. 90 din Constitutie, cel organizat cu privire la demiterea Presedintelui Romaniei in cadrul procedurii reglementate in art. 95 din Legea fundamentala si cel prin care se aproba revizuirea Constitutiei, conform art. 151 alin. (3) din Legea fundamentala. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a retinut ca "pentru coerenta procedurii este rational ca aceeasi autoritate care initiaza organizarea referendumului sa fie si cea care stabileste data si obiectul referendumului" (Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017). Sub acest aspect, precizeaza ca Parlamentul a fost cel care a adoptat propunerea de revizuire a Constitutiei si a stabilit prin lege si data referendumului, aceasta fiind, potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 3/2000, ultima duminica a perioadei de 30 de zile prevazuta la art. 151 alin. (3) din Constitutie, calculata de la data adoptarii de catre Parlament a proiectului legii constitutionale.
11. Invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la stabilirea datei referendumului, respectiv Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017 si Decizia nr. 47 din 1 februarie 2018, autorul obiectiei arata ca, desi Parlamentul a stabilit chiar prin Legea nr. 3/2000 data la care se organizeaza referendumul de revizuire a Constitutiei, ceea ce se inscrie in exigentele constitutionale referitoare la competenta exclusiva a Parlamentului de a decide asupra acestui aspect, Guvernul a adoptat Ordonanta de urgenta nr. 86/2018 stabilind, prin derogare de la dispozitiile art. 6 alin. (4) si art. 34 din Legea nr. 3/2000, ca referendumul national pentru revizuirea Constitutiei se desfasoara in doua zile, zilele de 6 si 7 octombrie, contrar celor stabilite prin Legea nr. 3/2000. Se sustine ca o atare interventie legislativa este contrara celor statuate in jurisprudenta Curtii Constitutionale si rolului Parlamentului caruia ii este incalcata competenta exclusiva de a stabili data organizarii unui referendum de revizuire a Constitutiei.
12. In plus, adoptarea in data de 18 septembrie 2018 a unei ordonante de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000, in conditiile in care la data de 10 iulie 2018 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Legea nr. 159/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, care a stabilit care este data unui referendum de revizuire a Constitutiei, contravine chiar rolului Parlamentului in calitate de unica autoritate legiuitoare, asa cum acesta este prevazut de art. 61 alin. (1) din Constitutie . Modificarea vointei autoritatii legiuitoare la un interval de doua luni de la momentul la care aceasta a stabilit in legea-cadru data pentru acest tip de referendum incalca principiul separatiei puterilor in stat si rolul constitutional al forului legislativ.
13. In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate intrinseca, se sustine ca prevederile art. I pct. 1 si pct. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii.
14. Art. I pct. 1 din ordonanta de urgenta modifica alin. (3) al art. 2 din Legea nr. 3/2000, precizand ca in cadrul referendumului populatia poate fi consultata cu privire la una sau la mai multe probleme de interes national sau local, dupa caz, precum si cu privire la revizuirea Constitutiei sau la o problema de interes national si o problema de interes local, pe buletine de vot separate. Autorul obiectiei arata ca, spre deosebire de reglementarea anterioara, noua reglementare introduce sintagmele "de interes national sau local, dupa caz" si "revizuirea Constitutiei sau la (...)". Intentia legiuitorului delegat a fost de a crea cadrul legal prin care referendumul national privind revizuirea Constitutiei sa se poata organiza in acelasi timp cu referendumul cu privire la probleme de interes local. Or, sub acest aspect, considera ca modul de redactare este unul deficitar, lipsind norma de claritate si precizie.
15. Referitor la art. I pct. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, care modifica art. 23 din Legea nr. 3/2000, autorul obiectiei sustine ca este incert daca termenul de 5 zile pentru constituirea birourilor electorale curge de la momentul publicarii anumitor acte in Monitorul Oficial al Romaniei [a proiectului legii constitutionale de revizuire, impreuna cu decizia Curtii Constitutionale, in cazul referendumului de revizuire a Constitutiei, a hotararii Parlamentului, respectiv a decretului Presedintelui Romaniei in cazurile prevazute de art. 15 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 3/2000] sau de la momentul diseminarii informatiilor prin presa, radio si televiziune.
16. Se critica, de asemenea, prevederile art. I pct. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 prin raportare la dispozitiile art. 1 alin. (5) privitor la principiul legalitatii, art. 8 alin. (2) care consacra rolul partidelor politice si art. 16 alin. (1) din Constitutie referitor la egalitatea in fata legii. Astfel, autorul obiectiei semnaleaza faptul ca, fata de reglementarea anterioara, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 inlocuieste sintagma "delegati ai partidelor politice reprezentate in Parlament", cuprinsa in art. 26 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 referitor la compunerea birourilor electorale de circumscriptie ale judetelor si al municipiului Bucuresti, biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate, oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si birourilor electorale ale sectiilor de votare din tara, cu sintagma "delegati ai partidelor politice parlamentare si ai organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului". Asadar, noua reglementare introduce conditia ca din formatiunile mentionate sa faca parte numai delegati ai partidelor politice parlamentare si ai organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului. Or, in spiritul art. 8 din Constitutie si al art. 1 si 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, care definesc si caracterizeaza partidele politice, participarea delegatilor partidelor politice in componenta birourilor si oficiilor electorale prevazute de art. 26 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 reprezinta indeplinirea uneia dintre principalele functii ale partidelor politice, cea de a contribui la formarea unor autoritati publice si de a promova pluralismul politic.
17. Sustine asadar ca participarea la constituirea birourilor si oficiilor electorale prevazute de Legea nr. 3/2000 nu poate fi realizata in mod diferentiat, atat timp cat toate partidele politice parlamentare au obtinut mandate de deputati sau senatori, in caz contrar fiind incalcate principiile prevazute de art. 8 din Constitutie referitoare la pluralismul politic si la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor. Prezenta delegatilor din toate partidele parlamentare reprezinta o garantie in plus pentru corecta desfasurare a referendumului, indiferent de tipul acestuia.
18. In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a retinut ca, potrivit Codului bunelor practici in materie de referendum, "aspectele fundamentale in materie nu ar trebui modificate cu mai putin de un an inaintea unui referendum sau ar trebui reglementate de Constitutie ori la un nivel superior legii ordinare" (Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012). Avand in vedere ca dispozitiile art. I pct. 9 schimba componenta birourilor si oficiilor electorale prevazute la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, actul normativ aduce o modificare asupra unei reguli fundamentale, cea vizand componenta comisiilor electorale, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constitutie . Imperativul stabilitatii legislatiei referendare a fost recunoscut si in jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012 si Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017). Totodata, o asemenea prevedere contravine si dispozitiilor din acelasi Cod referitoare la garantiile procedurale - organizarea referendumului de catre un organ impartial, potrivit carora "Partidele politice sau partizanii si adversarii propunerii supuse la vot trebuie sa fie in mod egal reprezentati in comisiile electorale sau trebuie sa poata observa activitatea organului impartial. Egalitatea intre partidele politice poate fi inteleasa intr-un sens strict sau proportional" [pct. II sectiunea 3.1 lit. e)].
19. Mai mult, aceasta reglementare instituie o conditie discriminatorie pentru partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu doar in una dintre Camerele Parlamentului fata de partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului, acest criteriu nefiind unul justificat obiectiv si rational pentru aplicarea unui tratament juridic diferentiat.
20. Aceleasi considerente sunt valabile si in cazul art. I pct. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 care introduce un nou articol, art. 21, in Legea nr. 3/2000 si care instituie aceeasi conditie cu privire la partidele politice care pot avea delegati in birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate, prin folosirea sintagmei "grup parlamentar propriu in ambele camere ale Parlamentului".
21. Cu privire la prevederile art. I pct. 15 si pct. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, se sustine ca incalca art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie privind caracteristicile statului roman si art. 2 alin. (1) referitor la poporul roman ca titular al suveranitatii nationale.
22. Referitor la art. I pct. 15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, autorul sesizarii critica faptul ca, fata de reglementarea anterioara, Autoritatea Electorala Permanenta nu mai verifica din oficiu, in termen de 60 de zile de la data referendumului, listele electorale permanente si tabelele electorale utilizate in cadrul sectiilor de votare in vederea depistarii eventualelor voturi multiple. Noua reglementare introduce posibilitatea Autoritatii Electorale Permanente de a realiza asemenea verificari doar la sesizarea persoanelor interesate, facuta in cel mult 15 zile de la data constatarii valabilitatii referendumului national si insotita de probele pe care se intemeiaza. De aceea, considera ca modificarea adusa art. 431 alin. (4) din Legea nr. 3/2000 prin art. I pct. 15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 echivaleaza cu eliminarea unui standard de integritate in desfasurarea corecta a unui referendum. In conditiile in care verificarea sesizarii de vot multiplu este conditionata de faptul ca sesizarea persoanelor interesate sa fie insotita de probele pe care se intemeiaza, acest mecanism devine unul imposibil de utilizat de catre cetateni si este golit de continut . Ca atare, lipsirea Autoritatii Electorale Permanente de un mecanism esential pentru a asigura corecta si buna desfasurare a unui referendum, mijloc de exprimare directa a vointei suverane a poporului roman, cu evitarea unor fraude si voturi multiple, reprezinta o incalcare a principiului statului de drept prevazut de art. 1 alin. (3) din Constitutie si, implicit, a principiului legalitatii prevazut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala. Apreciaza ca noua reglementare este contrara si Codului de bune practici in materie de referendum adoptat de Comisia de la Venetia, care, la pct. I sectiunea 3.2 referitoare la "Libera exprimare a vointei electoratului si combaterea fraudei", punctul (xv), prevede ca "autoritatea statala trebuie sa sanctioneze orice frauda electorala".
23. In mod similar, exceptarea de la completare in mod corespunzator a dispozitiilor Legii nr. 3/2000 cu cele ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente in privinta reglementarilor vizand Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal si centralizarea electronica a rezultatelor votarii, prin art. I pct. 17, elimina o garantie a desfasurarii corecte a referendumului, mijloc fundamental de exercitare a vointei suverane a poporului roman.
24. In ceea ce priveste prevederile art. I pct. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, se critica instituirea regulii potrivit careia in procesul-verbal privind rezultatele referendumului numarul participantilor trebuie sa fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la raspunsul "DA", a celor la raspunsul "NU" si a voturilor nule. Consacrarea unei asemenea reglementari echivaleaza cu legiferarea posibilitatii ca numarul participantilor sa fie mai mare decat numarul celor care au exprimat un vot (pozitiv, negativ sau nul), ceea ce contravine chiar principiului statului de drept si democratic, prevazut de art. 1 alin. (3) din Constitutie . Anexele nr. 2 si 6 din Legea nr. 3/2000, in cuprinsul carora este operata aceasta modificare, prevedeau anterior ca numarul participantilor sa fie egal cu suma voturilor pozitive, negative si nule. Avand in vedere ca aceste trei variante sunt singurele pe care un participant le are in momentul exercitarii votului, modificarea adusa elimina chiar garantia corectei desfasurari a unui referendum, ceea ce contravine art. 1 alin. (3) si (5) si art. 2 alin. (1) din Legea fundamentala.
25. Considera, totodata, ca si aceasta modificare este contrara Codului de bune practici in materie de referendum, care, la pct. I sectiunea 3.2 referitoare la "Libera exprimare a vointei electoratului si combaterea fraudei", punctul (vii), prevede ca "trebuie utilizate cel putin doua criterii pentru evaluarea corectitudinii rezultatului scrutinului: numarul de alegatori care s-au prezentat la vot si numarul buletinelor de vot introduse in urna". Or, prin reglementarea posibilitatii ca la finalul scrutinului numarul participantilor sa fie mai mare decat numarul total al voturilor exprimate (pozitive, negative sau nule) se elimina chiar o garantie a bunei desfasurari a referendumului, aspect contrar art. 1 alin. (3) si (5) si art. 2 alin. (1) din Constitutie .
26. In considerarea argumentelor expuse, autorul obiectiei solicita Curtii sa admita sesizarea de neconstitutionalitate si sa constate ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, precum si pentru unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a referendumului national pentru revizuirea Constitutiei este neconstitutionala in ansamblul sau.
27. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, obiectia de neconstitutionalitate a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere.
28. Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
29. In ceea ce priveste critica prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie, arata ca situatia extraordinara retinuta in preambulul actului normativ emis reprezinta abaterea de la obisnuit, ca urmare a faptului ca Senatul a adoptat in data de 11 septembrie 2018, in calitate de Camera decizionala, propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei, ceea ce a determinat necesitatea organizarii de catre Guvern a referendumului national in cel mult 30 de zile . Aceasta realitate nu a depins de vointa Guvernului care, luand act de aceasta situatie obiectiva, a fost constrans sa reactioneze prin legiferarea masurilor adecvate: asigurarea infrastructurii pentru exercitarea dreptului de vot in strainatate si evitarea producerii blocajelor in activitatile organismelor electorale si ale institutiilor responsabile pentru efectuarea operatiunilor de organizare a procesului de votare.
30. Considera ca nu poate fi retinuta critica prin raportare la dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie, ca urmare a abrogarii art. 19 din Legea nr. 3/2000 prin art. I pct. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, intrucat, contrar argumentelor prezentate, dreptul de a contesta la care se face referire poate fi realizat prin aplicarea prevederilor art. 62, potrivit carora "dispozitiile prezentei legi se completeaza in mod corespunzator cu cele ale Legii nr. 208/2015, cu modificarile si completarile ulterioare [...]", coroborate cu cele ale art. 47 din actul normativ la care se face trimitere, care reglementeaza posibilitatea exercitarii dreptului de verificare a inscrierii in Registrul electoral, procedura aplicabila, competenta solutionarii, respectiv termenele in care aceasta se realizeaza.
31. Apreciaza, totodata, ca stabilirea de catre Guvern a desfasurarii scrutinului referendar in cele doua zile consecutive de 6 si 7 octombrie 2018 nu este de natura sa contracareze masura de politica legislativa stabilita in sensul ca referendumul pentru revizuirea Constitutiei sa se desfasoare in ultima duminica a perioadei de 30 de zile prevazuta la art. 151 alin. (3) din Constitutie, intrucat nu inlatura aceasta referinta, ci pune in valoare practica utilizata la referendumul pentru revizuirea Constitutiei din anul 2003, cand alegatorii au fost convocati la urne in doua zile consecutive, fapt care a facilitat exprimarea acestui drept constitutional de un numar cat mai mare de persoane . In acest sens apreciaza ca fiind relevante considerentele care fundamenteaza Decizia Curtii Constitutionale nr. 735 din 24 iulie 2012 si Hotararea nr. 1 din 15 octombrie 2003.
32. Cu privire la criticile referitoare la lipsa de claritate a art. I pct. 1 si 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, opineaza ca sunt respectate cerintele privind precizia si previzibilitatea normelor juridice. Apreciaza ca argumentele prezentate de autor adauga ipoteze circumstantiale din perspectiva interpretativa, care excedeaza intentiei de reglementare avute in vedere de Guvern si confirmate de Parlament prin legea de aprobare.
33. Fata de critica adusa prevederilor art. I pct. 9, cu referire la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, apreciaza ca, prin modificarea dispusa, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 nu introduce elemente de noutate cu privire la conditia reprezentarii parlamentare a partidelor care desemneaza delegati in cadrul birourilor electorale. Totodata, avand in vedere necesitatea integrarii unitare a cadrului normativ al legislatiei referendare in ansamblul legislatiei electorale nationale, opineaza ca interventia legislativa asupra prevederii in cauza a fost determinata de necesitatea corelarii cu prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, regula desemnarii reprezentantilor din partea partidelor politice parlamentare si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului regasindu-se in mecanismul de constituire a Biroului Electoral Central pentru alegerile parlamentare.
34. In ceea ce priveste conditia "de a avea grup parlamentar in ambele Camere ale Parlamentului", considera ca aceasta nu se refera la partidele politice parlamentare, concluzie care rezulta din definitia data acestora la art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, corelata cu Hotararea Biroului Electoral Central nr. 2/H din 23 septembrie 2018, potrivit careia "cerinta de a avea A«grup parlamentar propriu in ambele Camere ale ParlamentuluiA» se refera numai la organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale".
35. Referitor la faptul ca Autoritatea Electorala Permanenta verifica listele electorale permanente, respectiv listele electorale suplimentare utilizate in cadrul sectiilor de votare doar la sesizarea persoanelor interesate, apreciaza ca reglementarea conditiilor in care Autoritatea Electorala Permanenta asigura asa-zisul control din oficiu al listelor electorale utilizate in sectiile de votare ar fi putut avea incidenta in materia drepturilor electorale numai in cazul in care aceasta ar fi fost o etapa obligatorie in procedura referendara. Insa validarea referendumului nu a fost si nu este conditionata de efectuarea acestui control al listelor electorale, constatarile Autoritatii Electorale Permanente neavand nicio semnificatie din perspectiva validitatii rezultatelor in cadrul procedurii referendare. In acest context, modificarile introduse nu vizeaza drepturile electorale, controlul efectuat fiind unul post factum, realizat in 60 de zile de la data referendumului, care nu poate afecta rezultatul referendumului national. Acesta nu aduce prejudicii drepturilor electorale fundamentale ale cetatenilor, ci, dimpotriva, instituie un drept electoral procedural inexistent in forma anterioara a Legii nr. 3/2000, acela ca orice persoana interesata sa poata sesiza autoritatii mentionate cazurile de exercitare a votului fara a avea drept sau cele de vot multiplu.
36. De asemenea, considera ca nu poate fi retinuta perspectiva autorului cu privire la neconstitutionalitatea art. I pct. 18, referitor la numarul participantilor prevazuti in procesele-verbale privind rezultatele referendumului. Aceasta, deoarece nu surprinde ansamblul situatiilor care intervin in procesul de votare. Arata ca, in practica, au fost evidentiate situatii in care numarul participantilor a fost superior celor care si-au exprimat optiunea referendara. In fapt, alegatorul nu poate fi impiedicat sa paraseasca sediul sectiei de votare cu buletinul de vot asupra sa, procedura de votare neinstituind garantii suficiente care sa asigure introducerea buletinelor de vot in urne. Concretizarea situatiilor de acest tip determina imposibilitatea incheierii procesului-verbal conform rigorilor legii, una dintre "cheile" acestuia neputand fi verificata conform algoritmului instituit anterior reglementarii criticate.
37. Avand in vedere considerentele expuse, apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate formulata este neintemeiata si propune respingerea acesteia.
38. Guvernul apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
39. Referitor la criticile de neconstitutionalitate extrinseca prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie, pe considerentul ca reglementarile ce modifica actul normativ de baza in materia referendumului nu pot fi justificate prin existenta unei situatii extraordinare si nici prin urgenta reglementarii, arata ca, astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale, situatia extraordinara este o situatie de fapt, Guvernul fiind autoritatea care apreciaza ce masuri reprezinta situatii extraordinare care sa justifice interventia normativa pe calea unei ordonante de urgenta. Or, la data adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, Guvernul a apreciat ca situatia extraordinara era determinata de considerentele expuse in mod detaliat in preambulul ordonantei de urgenta. Apreciind cu privire la situatia extraordinara, Guvernul a justificat in acelasi timp si caracterul urgent al masurilor propuse, determinat de timpul scurt avut la dispozitie pentru organizarea referendumului si necesitatea evitarii unor blocaje ale activitatii organismelor electorale si ale institutiilor responsabile pentru efectuarea operatiunilor de organizare a procesului de votare. Ca atare, considera ca sunt intrunite conditiile constitutionale prevazute pentru emiterea unei ordonante de urgenta.
40. In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea art. 115 alin. (6) din Constitutie, privind afectarea drepturilor electorale prin suprimarea dreptului cetatenilor de a verifica listele electorale si de a face intampinari impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau a oricaror erori din liste, arata ca, in conditiile Legii nr. 208/2015, verificarea inscrierilor si intampinarile cu privire la omisiuni, inscrieri gresite sau erori urmeaza a se realiza cu privire la ceea ce este inregistrat in Registrul electoral, iar nu in listele electorale permanente, realizate pe baza inscrierilor din sistemul informatic. Masura s-a impus pentru corelarea cu prevederile Legii nr. 208/2015 si pentru evitarea unor disfunctionalitati in organizarea si desfasurarea referendumului, neputand fi vorba de o "afectare" in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale.
41. Cu privire la critica art. I pct. 15 din ordonanta de urgenta, apreciaza ca reglementarea conditiilor in care Autoritatea Electorala Permanenta asigura verificarea listelor electorale permanente si suplimentare utilizate in sectiile de votare nu poate avea incidenta in materia drepturilor electorale, intrucat validarea referendumului nu este conditionata de efectuarea acestei verificari, constatarile Autoritatii Electorale Permanente neavand nicio valoare in cadrul procedurii referendare.
42. In ceea ce priveste organizarea referendumului in doua zile, prin exceptie de la prevederile art. 6 alin. (4) din Legea nr. 3/2000 care prevad organizarea intr-o singura zi, sustine ca Guvernul s-a mentinut in limitele textului constitutional, derogarea de la prevederile legale mentionate care vizeaza extinderea duratei votarii cu o zi nedepasind reperul temporal la care procedura referendara trebuia finalizata sau, mai exact, la care votarea trebuia sa fie incheiata.
43. Cu referire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca, arata ca normele prin care s-a reglementat posibilitatea organizarii unei forme a referendumului national impreuna cu un referendum local sunt suficient de clare si precise, astfel ca nu sunt nesocotite prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie . De asemenea, cu privire la aducerea la cunostinta publica a datei referendumului, precizeaza ca legiuitorul a avut intentia de a stabili ca modalitate principala de informare publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, care constituie publicatia oficiala a statului roman, si doar in mod suplimentar diseminarea informatiilor prin presa, radio si televiziune, aceasta din urma avand mai mult o utilitate practica, de instiintare a populatiei in vederea mobilizarii acesteia la vot, neavand incidenta asupra termenului in care acesta se organizeaza.
44. In ceea ce priveste componenta birourilor electorale, arata ca prin inlocuirea sintagmei "delegati ai partidelor politice reprezentate in Parlament" cu sintagma "partide politice parlamentare si organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale ce au grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului" s-a intentionat evidentierea in mod clar a categoriilor de organisme electorale care gestioneaza operatiunile electorale, termenele de constituire si componenta acestora.
45. Referitor la necesitatea impunerii prin lege a unei egalitati perfecte intre numarul participantilor la vot si suma voturilor pozitive, negative si nule, mentioneaza ca cele trei variante nu sunt singurele posibile in practica. Astfel, ipotetic, alegatorul nu poate fi impiedicat sa paraseasca sediul sectiei de votare cu buletinul de vot, procedura de votare neinstituind garantii suficiente care sa asigure introducerea buletinelor de vot in urne. Astfel, din moment ce semnarea listei electorale este anterioara exercitarii dreptului de vot, si nu ulterioara introducerii efective a buletinelor de vot in urnele de vot, este evident ca in practica pot aparea situatii in care cele doua categorii de numere sa nu coincida. Acesta este si motivul pentru care toate legile electorate prevad ca numarul alegatorilor prezenti la vot poate fi mai mare sau egal in raport cu suma voturilor exprimate (suma buletinelor de vot din urna). Considera ca instituirea prin lege a unei obligativitati de a obtine o egalitate absoluta intre cele doua numere mentionate invita la ocultarea oricarei inegalitati, cu consecinta imposibilitatii efectuarii centralizarii rezultatelor referendumului si chiar afectarea prevederilor constitutionale vizand statul de drept .
46. Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere asupra obiectiei de neconstitutionalitate.
47. La termenul de judecata fixat pentru data de 27 februarie 2019, Curtea a amanat dezbaterile asupra cauzei pentru data de 13 martie 2019, data la care a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A,
examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
48. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze obiectia de neconstitutionalitate.
49. Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie prevederile Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, precum si pentru unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a referendumului national pentru revizuirea Constitutiei, criticate sub aspect extrinsec. De asemenea, punctual, sub aspect intrinsec, se critica si prevederile art. I pct. 1, 7, 9, 15 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 799 din 18 septembrie 2018, care au urmatorul cuprins:
- Art. I pct. 1, 7, 9, 15 si 18: "Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 2, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
A« (3) In cadrul referendumului populatia poate fi consultata cu privire la una sau la mai multe probleme de interes national sau local, dupa caz, precum si cu privire la revizuirea Constitutiei sau la o problema de interes national si o problema de interes local, pe buletine de vot separate.A» (...)
7. Articolul 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
A« Art. 23
(1) Pentru organizarea si desfasurarea referendumului national, in cel mult 5 zile de la data aducerii la cunostinta publica a datei acestuia, se constituie Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscriptie ale judetelor, biroul electoral de circumscriptie a municipiului Bucuresti si oficii electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, iar cu 3 zile inaintea datei votarii se constituie birouri electorale ale sectiilor de votare.
(2) Pentru organizarea si desfasurarea referendumului local la nivel de comuna, oras sau municipiu, in cel mult 5 zile de la data stabilirii datei acestuia, se constituie un birou electoral de circumscriptie comunala, oraseneasca sau municipala, dupa caz, iar cu 3 zile inaintea datei votarii se constituie birouri electorale ale sectiilor de votare.
(3) Pentru organizarea si desfasurarea referendumului local la nivel de judet, in cel mult 5 zile de la data stabilirii datei acestuia, se constituie un birou electoral de circumscriptie judeteana, iar cu 3 zile inaintea datei votarii se constituie birouri electorale ale sectiilor de votare.A» (...)
9. La articolul 26 alineatul (1), teza intai se modifica si va avea urmatorul cuprins:
A« (1) In cazul referendumului national, birourile electorale de circumscriptie ale judetelor si al municipiului Bucuresti, biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si birourile electorale ale sectiilor de votare din tara se compun dintr-un presedinte si cel mult 6 delegati ai partidelor politice parlamentare si ai organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in ambele camere ale Parlamentului;A» (...)
15. Articolul 431 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
A« Art. 431
(1) Procesul-verbal pentru consemnarea rezultatului referendumului, insotit de buletinele de vot nule si cele contestate, de contestatiile formulate, de listele electorale permanente si de listele electorale suplimentare completate la sectia de votare, va fi inaintat biroului electoral ierarhic superior de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, insotit de 2 membri ai biroului, stabiliti prin tragere la sorti, si de paza militara.
(2) In cazul referendumului national, procesele-verbale intocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate, insotite de toate intampinarile si contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale biroului electoral al sectiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, prin grija reprezentantelor diplomatice, in cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmata de catre presedintele biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate, care consemneaza si stampileaza documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate in centralizarea rezultatului votarii.
(3) Procesele-verbale intocmite de birourile electorale judetene, de biroul electoral al municipiului Bucuresti, de oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si de biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, insotite de toate procesele-verbale ale sectiilor de votare din subordine, impreuna cu listele electorale permanente si listele electorale suplimentare utilizate, precum si de contestatiile nerezolvate, vor fi inaintate Biroului Electoral Central.
(4) Biroul Electoral Central va transmite listele electorale permanente, respectiv listele electorale suplimentare utilizate in cadrul sectiilor de votare Autoritatii Electorale Permanente. La sesizarea persoanelor interesate, facuta in cel mult 15 zile de la data constatarii valabilitatii referendumului national si insotita de probele pe care se intemeiaza, Autoritatea Electorala Permanenta verifica listele electorale permanente si listele electorale suplimentare utilizate in cadrul sectiilor de votare la care se refera sesizarea, in vederea descoperirii cazurilor in care o persoana a votat fara a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori. In situatia in care Autoritatea Electorala Permanenta va constata existenta unor persoane care au votat fara a avea drept de vot sau si-au exercitat votul de mai multe ori, va sesiza organele de urmarire penala in vederea aplicarii prevederilor art. 387 din Codul penal.A» (...)
18. In tot cuprinsul anexelor nr. 2-6, sintagma A«Numarul participantilor trebuie sa fie egal cu suma ce rezulta din aditionarea cifrelor de la pct. 5, 6 si 7.A» se inlocuieste cu sintagma A«Pct. 2 >/= Pct. 5 + pct. 6 + pct. 7.A»"
50. Dispozitiile din Legea fundamentala invocate in sustinerea obiectiei de neconstitutionalitate sunt urmatoarele: art. 1 alin. (3) cu referire la statul de drept, art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor in stat, art. 1 alin. (5) privind principiul legalitatii, art. 2 alin. (1) referitor la poporul roman ca titular al suveranitatii nationale, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea in fata legii, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii, art. 115 alin. (4) si (6) referitor la regimul ordonantelor de urgenta, art. 147 alin. (4) referitor la forta general obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale si art. 151 alin. (3) potrivit carora revizuirea Constitutiei este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
(1) Admisibilitatea obiectiei de neconstitutionalitate
51. Verificarea indeplinirii conditiilor de admisibilitate a prezentei obiectii de neconstitutionalitate, prevazute de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie si de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, trebuie realizata sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului in care acesta este indrituit sa sesizeze instanta constitutionala, precum si al obiectului controlului de constitutionalitate. In jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca primele doua conditii se refera la regularitatea sesizarii instantei constitutionale, din perspectiva legalei sale sesizari, iar cea de-a treia vizeaza stabilirea sferei sale de competenta, astfel incat urmeaza a fi cercetate in ordinea antereferita, constatarea neindeplinirii uneia avand efecte dirimante si facand inutila analiza celorlalte conditii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 334 din 10 mai 2018 sau Decizia nr. 385 din 5 iunie 2018).
52. Procedand la analiza elementelor mai sus enumerate, Curtea observa ca, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, prezenta obiectie de neconstitutionalitate a fost formulata de Presedintele Romaniei, care, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala pentru exercitarea controlului de constitutionalitate a priori.
53. Cu privire la termenul in care poate fi sesizata Curtea Constitutionala, se constata ca legea criticata in cauza de fata a fost trimisa Presedintelui Romaniei spre promulgare in data de 19 decembrie 2018, iar obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata si inregistrata la Curtea Constitutionala in data de 7 ianuarie 2019. Asadar, Curtea a fost legal sesizata, in interiorul termenului de promulgare de 20 de zile prevazut de art. 77 alin. (1) din Constitutie .
54. Referitor la obiectul sesizarii, Curtea retine ca legea supusa controlului de constitutionalitate, adoptata de Parlament, dar nepromulgata, are un articol unic referitor la aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2018. In jurisprudenta sa, instanta de contencios constitutional a retinut ca, intr-o asemenea ipoteza, dupa aprobarea de catre Parlament a ordonantei de urgenta (sau, dupa caz, a ordonantei), controlul de constitutionalitate se exercita fata de legea de aprobare, al carei continut este reprezentat chiar de ordonanta guvernamentala. Ordonantele Guvernului aprobate de Parlament prin lege inceteaza sa mai fie acte normative de sine statatoare si devin, ca efect al aprobarii de catre autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar daca, din ratiuni de tehnica legislativa, alaturi de datele legii de aprobare, conserva si elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de catre Guvern. Asadar, legea de aprobare integreaza in totalitate prevederile din ordonanta de urgenta aprobata, iar, prin aprobare, ordonanta de urgenta inceteaza sa mai existe ca act juridic normativ distinct; aprobarea da nastere insa unui act normativ nou, care a absorbit si ordonanta de urgenta . Ca atare, intrucat devin parte integranta a legii de aprobare, dispozitiile ordonantei de urgenta pot fi supuse controlului de constitutionalitate in conditiile art. 146 lit. a) din Legea fundamentala (a se vedea Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 1.039 din 9 iulie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 21 august 2009, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 25 din 16 ianuarie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2019).
55. Totodata, in jurispudenta sa, Curtea a apreciat ca este competenta sa analizeze in cadrul controlului a priori de constitutionalitate care priveste legea de aprobare insasi indeplinirea de catre ordonanta de urgenta aprobata a conditiilor prevazute de art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie (in acest sens, cu titlu exemplificativ, pot fi mentionate Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 584 din 13 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 6 iulie 2007, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, sau Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014).
56. Asa fiind, Curtea constata ca obiectul sesizarii de neconstitutionalitate se incadreaza in dispozitiile art. 146 lit. a) din Constitutie .
(2) Analiza obiectiei de neconstitutionalitate
57. Curtea observa ca, in motivarea sesizarii, autorul acesteia formuleaza deopotriva motive de neconstitutionalitate extrinseca si intrinseca, dupa cum urmeaza:
(2.1.) Analiza criticilor referitoare la neconstitutionalitatea extrinseca
58. In argumentarea acestui tip de critici se sustine, in esenta, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 incalca art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie, referitor la regimul ordonantelor de urgenta. In ceea ce priveste critica prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie, se arata ca modificarile aduse Legii nr. 3/2000 prin actul normativ mentionat nu pot fi justificate prin existenta unei situatii extraordinare si nici printr-o urgenta a reglementarii, avand in vedere ca, desi sunt motivate in considerarea organizarii apropiatului referendum pentru revizuirea Constitutiei, in realitate se aplica tuturor celor trei tipuri de referendum: referendumul pentru revizuirea Constitutiei, referendumul pentru demiterea Presedintelui Romaniei si referendumul privind probleme de interes national.
59. Sub acest aspect, Curtea observa ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 cuprinde 13 articole, art. I- art. XIII, primul dintre acestea fiind cel care contine diverse modificari aduse direct Legii nr. 3/2000, iar celelalte 12 cuprinzand prevederi destinate in mod specific organizarii si desfasurarii referendumului national pentru revizuirea Constitutiei din zilele de 6 si 7 octombrie 2018.
60. Criticile de neconstitutionalitate formulate de autorul obiectiei vizeaza art. I din ordonanta de urgenta, dintre care primele doua puncte se refera la organizarea referendumului local concomitent cu cel national, iar celelalte 16 contin reglementari ce ofera solutii de natura practica unor probleme pe care le implica organizarea oricarui referendum, inclusiv a celui pentru revizuirea Constitutiei, cum sunt cele referitoare la intocmirea si tiparirea listelor electorale permanente din tara (art. I pct. 3 cu referire la art. 17 din Legea nr. 3/2000) si la organizarea si functionarea sectiilor de votare din strainatate (art. I. pct. 4 cu referire la art. 18 din Legea nr. 3/2000).
61. De asemenea, o serie de dispozitii modificatoare au ca scop actualizarea Legii nr. 3/2000 prin eliminarea trimiterilor la dispozitiile Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, si ale Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996 - ambele abrogate prin Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, respectiv prin Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007 -, si inlocuirea lor cu referirea la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare. O asemenea modificare nu are strict rol de conformare a Legii nr. 3/2000 la exigentele de tehnica legislativa impuse prin Legea nr. 24/2000, ci are ca scop crearea unui cadru legal caracterizat prin certitudine si predictibilitate, care sa indeparteze confuziile ce se pot produce prin trimiterile la acte normative abrogate, in ceea ce priveste reguli procedurale care este necesar sa fie aplicate pentru toate tipurile de referendum, dar, in primul rand si fara intarziere, in cadrul referendumului din 6 si 7 octombrie 2018.
62. Tot astfel, art. I pct. 7, 9, 10 si 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, cu referire la art. 23, 26 si 271 din Legea nr. 3/2000, aduce modificari apte sa ordoneze si sa eficientizeze activitatea infrastructurii implicate in organizarea si desfasurarea referendumului, vizand constituirea si compunerea birourilor electorale de la toate nivelurile. Edictarea acestora in regim de urgenta este justificata de proximitatea momentului desfasurarii referendumului national pentru revizuirea Constitutiei, deja hotarat. Exprimarea este generica, acoperind astfel toate cele trei tipuri de referendum, tocmai ca urmare a similitudinilor existente intre acestea sub aspectul detaliilor de ordin procedural si organizatoric. Caracteristicile comune ale referendumurilor reclama reglementari comune, astfel ca stabilirea anumitor reguli pentru referendumul pentru revizuirea Constitutiei se realizeaza prin amenajarea in aceeasi maniera a tuturor tipurilor de referendum, fara sa se poata invoca inexistenta unei situatii extraordinare si a unei urgente reale, de vreme ce operatiunea de reglementare legislativa a unuia dintre ele este implicit aplicabila si celorlalte, cu referire la aspectele mai sus mentionate.
63. In motivarea criticii de neconstitutionalitate extrinseca se citeaza cele retinute de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa (Decizia nr. 361 din 26 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 419 din 3 iunie 2016), in sensul ca organizarea concomitenta a unui referendum local cu alegeri locale reprezinta o situatie conjuncturala, iar astfel de motive constituie aspecte de oportunitate a reglementarii, caz in care nu exista o situatie extraordinara, de natura obiectiva. Prin analogie cu aceasta argumentatie, autorul obiectiei de neconstitutionalitate sustine ca si organizarea simultana a unui referendum de revizuire a Constitutiei si a unui referendum local este o situatie conjuncturala, de oportunitate, care nu poate fi calificata drept o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata.
64. Fata de aceasta critica, Curtea constata ca decizia la care face referire autorul obiectiei a fost pronuntata cu privire la constitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, prin care se permitea organizarea referendumului local la aceeasi data cu alegerile locale. Curtea a sanctionat lipsa situatiei extraordinare care sa justifice emiterea actului normativ criticat, retinand ca Guvernul a procedat in acest mod in considerarea faptului ca la data de 5 iunie 2016 urmau sa aiba loc atat alegeri locale, cat si referendumuri locale in doua unitati administrativ-teritoriale, si anume in comuna Dangeni - pentru infiintarea a trei noi sate si in municipiul Oradea - cu privire la oportunitatea modificarii limitei administrative a unitatii administrativ-teritoriale. Scopul ordonantei de urgenta consta in crearea posibilitatii ca la referendumurile locale sa se utilizeze infrastructura alegerilor locale. Argumentele care au stat la baza solutiei de admitere pronuntate cu acel prilej nu isi gasesc insa aplicabilitate in cauza de fata, existand diferente semnificative intre cele doua ipoteze examinate.
65. Astfel, ordonanta de urgenta a carei neconstitutionalitate sub aspect extrinsec a fost constatata de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 361 din 26 mai 2016 avea ca obiect unic de reglementare situatia organizarii referendumului local odata cu alegerile locale, pe cand ordonanta de urgenta criticata in cauza de fata are o sfera mult mai larga, asa cum s-a aratat mai sus. Totodata, elementul de oportunitate, sanctionat corespunzator de Curtea Constitutionala, decurgea in mod evident din faptul ca hotararile consiliilor locale organizatoare ale celor doua refendumuri locale erau ulterioare stabilirii datei alegerilor locale, fiind asadar emise cu nesocotirea prevederilor Legii nr. 3/2000, de vreme ce data acestora era fixata in aceeasi zi cu cea deja stabilita pentru alegerile locale, Guvernul incercand sa justifice, in realitate, acest demers contrar legii pe considerente de oportunitate. Or, in cauza de fata, in contextul complexitatii reglementarii vizate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, nu se poate vorbi despre o situatie conjuncturala pe care ordonanta ar rezolva-o, asa cum a fost cazul in speta analizata anterior de Curtea Constitutionala .
66. In concluzie, ordonanta de urgenta criticata respecta exigentele impuse de art. 115 alin. (4) din Constitutie .
67. Curtea constata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 este criticata sub aspect extrinsec si prin raportare la prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentala, potrivit carora ordonantele de urgenta nu pot afecta drepturile electorale. In acest sens, se critica interventiile legislative cum sunt cele de la art. I pct. 5 din ordonanta de urgenta, prin care se abroga dispozitiile din Legea nr. 3/2000 care ofera cetatenilor posibilitatea de a verifica inscrierea in listele electorale, sau cele de la art. I pct. 17 din ordonanta de urgenta privind exceptarea aplicarii dispozitiilor referitoare la Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal.
68. Sub acest aspect, Curtea retine ca, in jurisprudenta sa, a statuat ca drepturile electorale formeaza o categorie distincta intre drepturile si libertatile cetatenilor si ca sfera acestora este mai larga decat cea rezultata din Constitutie, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetatenilor, in timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevazute de lege (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008). In consecinta, afectarea prin intermediul unei ordonante de urgenta a oricaruia dintre drepturile prevazute de legislatia electorala in beneficiul alegatorilor/votantilor si/sau, dupa caz, al candidatilor atrage neconstitutionalitatea acesteia. In ceea ce priveste criticile formulate in cauza de fata din aceasta perspectiva, Curtea observa ca acestea vizeaza art. I pct. 5 din ordonanta de urgenta, care abroga prevederile art. 19 din Legea nr. 3/2000, care confera cetatenilor dreptul de a verifica inscrierea in listele electorale. Acelasi articol stabileste regulile procedurale aplicabile, pe de o parte, intampinarilor impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite si oricaror erori din liste si, pe de alta parte, contestatiilor indreptate impotriva dispozitiilor luate de autoritatile publice care au intocmit listele. Analiza criticilor in discutie necesita o interpretare sistematica, prin prisma prevederilor art. 120 din Legea nr. 208/2015, care stabilesc ca "Prevederile prezentei legi privind corpul expertilor electorali, sectiile de votare, Registrul electoral si listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator alegerilor pentru Presedintele Romaniei, alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum si referendumurilor nationale si locale". Prin art. I pct. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, in Legea nr. 3/2000 a fost introdus un text corespondent, art. 62, care prevede ca "Dispozitiile prezentei legi se completeaza in mod corespunzator cu cele ale Legii nr. 208/2015, cu modificarile si completarile ulterioare (...)". Curtea observa ca, potrivit art. 48 din Legea nr. 208/2015, "Listele electorale cuprind cetatenii cu drept de vot inscrisi in Registrul electoral.". Conform art. 24 din aceeasi lege, Registrul electoral este un sistem informatic national de inregistrare si actualizare a datelor de identificare a cetatenilor romani cu drept de vot si a informatiilor privind arondarea acestora la sectiile de votare, a carui finalitate consta inclusiv in realizarea listelor electorale permanente si a comunicarilor prevazute de lege privind actualizarea acestora. In art. 47 din Legea nr. 208/2015 este prevazut in mod expres dreptul a carui eliminare pretinde autorul prezentei obiectii a se fi produs prin intermediul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, cu referire insa la Registrul electoral. Ca atare, in conditiile in care Registrul electoral a fost conceput ca un mecanism menit sa preia functiile listelor electorale, dar cu fiabilitatea specifica unui sistem informatic, Curtea apreciaza ca nu se pune problema afectarii dreptului electoral invocat de autorul obiectiei.
69. Tot prin raportare la dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie, se critica si art. I pct. 15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018. Acesta schimba modalitatea in care Autoritatea Electorala Permanenta realizeaza controlul in vederea depistarii eventualelor voturi multiple sau a persoanelor care au votat fara a avea drept de vot, acest control realizandu-se numai la sesizarea persoanelor interesate, insotita de probele pe care se intemeiaza. Se sustine ca se afecteaza astfel dreptul electoral procedural al cetatenilor de a beneficia de o verificare din oficiu a listelor electorale permanente si suplimentare, antrenand consecinte negative asupra acestuia prin restrangerea conditiilor de realizare a controlului si prin impunerea de cerinte suplimentare pentru persoanele care solicita o astfel de verificare .
70. Curtea apreciaza ca nu poate fi retinuta nici aceasta critica. Astfel, in varianta anterioara modificarii prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2015, Legea nr. 3/2000 preciza, la art. 431 alin. (5), ca "Biroul Electoral Central va inainta copiile listelor electorale permanente, respectiv tabelele electorale utilizate in cadrul sectiilor de votare Autoritatii Electorale Permanente, care le va verifica in vederea depistarii eventualelor voturi multiple, in termen de 60 de zile de la data referendumului. In situatia in care Autoritatea Electorala Permanenta va constata existenta unor persoane care si-au exercitat votul de mai multe ori, va sesiza organele de urmarire penala in vederea aplicarii prevederilor art. 387 din Codul penal".
71. Era vorba, asadar, despre o verificare ce avea loc dupa finalizarea procedurii referendare, adica dupa centralizarea optiunilor votantilor si stabilirea rezultatului referendumului. Constatarile Autoritatii Electorale Permanente cu privire la eventualele voturi multiple nu puteau influenta rezultatul referendumului, ci constituiau doar acte de sesizare a organelor de urmarire penala in vederea aplicarii prevederilor art. 387 din Codul penal - Frauda la vot. Aceasta reprezenta o competenta a Autoritatii Electorale Permanente, iar nu un drept de natura electorala recunoscut in beneficiul cetatenilor cu drept de vot cu privire la organizarea si desfasurarea referendumului. Prin urmare, nu sunt incidente dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie, nefiind in discutie vreun drept electoral.
72. Curtea remarca totodata ca, potrivit noii reglementari, introduse prin art. I pct. 15 din ordonanta de urgenta, art. 431 alin. (5) din Legea nr. 3/2000 a fost abrogat, situatia in discuie regasindu-se in art. 431 alin. (4) din aceeasi lege, solutia legislativa fiind insa diferita. Astfel, in prezent, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2018, Autoritatea Electorala Permanenta va verifica doar la sesizarea persoanelor interesate listele electorale permanente si listele electorale suplimentare utilizate in cadrul sectiilor de votare la care se refera sesizarea, in scopul descoperirii cazurilor in care o persoana a votat fara a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori. In situatia in care Autoritatea Electorala Permanenta va constata existenta unor persoane care au votat fara a avea drept de vot sau si-au exercitat votul de mai multe ori, va sesiza organele de urmarire penala in vederea aplicarii prevederilor art. 387 din Codul penal. Si in acest caz verificarea intervine ulterior incheierii procedurii referendare - in cel mult 15 zile de la data constatarii valabilitatii referendumului national - sesizarile trebuind sa fie insotite de probele pe care se intemeiaza. In aceasta modalitate sunt implicati in declansarea verificarilor insisi cetatenii, carora li se atribuie, asadar, un rol important in acest demers.
73. Se mai sustine, in esenta, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2018 incalca prevederile din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor in stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii, art. 147 alin. (4) referitor la forta general obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale si art. 151 alin. (3) potrivit carora revizuirea Constitutiei este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
74. Criticile vizeaza faptul ca, prin art. II, s-a precizat ca "alegatorii sunt chemati sa isi exprime vointa prin vot in cadrul referendumului national cu privire la revizuirea Constitutiei, in z


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    Referendum    CCR    OUG 86/2018    Legea 3/2000    Obiectie de neconstitutionalitate    Presedintele Romaniei    Decizia CCR 143/2019



Comentează: Decizia CCR nr. 143/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea OUG 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 54/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 183/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 51/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutI.alitate a unor dispozitii din Codul Silvic
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 53/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 52/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei – intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu