Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare

Raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare

  Publicat: 16 Dec 2007       3599 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Potrivit art. 48 alin. (3) teza I din Constitutie statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice forma de violenta fizica, psihologica sau sexuala, care pune in pericol siguranta si bunastarea unui membru al familiei si/sau recurgerea la forta fizica ori emotionala, inclusiv violenta sexuala, in cadrul familiei sau gospodariei.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Astfel, principiul responsabilitatii Statului fata de persoanele care au suferit din cauza unor erori judiciare savarsite in procesele penale trebuie aplicat tuturor victimelor unor asemenea erori, fiind inadmisibil ca anumite erori judiciare neimputabile victimei sa fie suportate de aceasta.

***


Prin cererea intemeiata pe dispozitiile art. 504 Cod procedura penala si inregistrata la data de 14 iulie 2004 la Tribunalul Bucuresti reclamantul O.F.C. a chemat in judecata pe paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta aceasta sa fie obligat la plata sumei de 989.000.000 de lei daune materiale si morale.
In motivarea cererii a aratat ca a fost arestat de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, retinandu-se in sarcina sa savarsirea infractiunii prevazuta de art. 211 al. 2 lit. e Cod procedura penala cu aplicarea art. 13 Cod penal.

Prin Ordonanta nr. 1249/P/1998 emisa la data de 9 septembrie 2002 a fost scos de sub urmarirea penala si s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de el sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta de art. 180 Cod penal in temeiul dispozitiilor art. 10 lit. d si lit. h din Cod procedura penala.
Reclamantul a mai aratat ca a fost lipsit de libertate timp de aproximativ 6 luni, suferind un prejudiciu moral si material .

Prin sentinta civila nr. 394 din 14 aprilie 2005 Tribunalul Bucuresti, sectia a III – a civila, a admis in parte actiunea si a obligat paratul la plata sumei de 20.000.000 lei cu titlu de daune morale. A respins ca neintemeiat capatul de cerere prin care au fost cerute daune materiale.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut in esenta ca sunt intrunite dispozitiile art. 504 si 505 C.pr.penala.

Reclamantul a fost arestat preventiv la data de 9 aprilie 1998 pentru savarsirea infractiunii de talharie, arestare preventiva prelungita pana la data de 3 septembrie 1998. La data de 9 septembrie 2002 Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a emis ordonanta nr. 1249/P/1998 prin care reclamantul a fost scos de sub urmarire penala retinand ca potrivit actelor administrate in cauza pe parcursul urmaririi penale nu au rezultat probe temeinice din care sa rezulte ca acesta ar fi sustras partii vatamate bunuri sau alte sume de bani odata cu exercitarea asupra acestuia a actelor de violenta .
Instanta a apreciat ca in perioada 9 aprilie 1998 – 3 septembrie 1998 reclamantul a fost in mod nelegal privat de libertate motiv pentru care a suferit un prejudiciu moral pe care l-a stabilit la 20.000.000 lei.

In ce priveste capatul de cerere privind repararea prejudiciului material, instanta l-a respins deoarece reclamantul nu si-a demonstrat pretentiile.

Impotriva acestei sentinte reclamantul, Ministerul Finantelor Publice, si Ministerul PublicParchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti – au declarat apel.
Reclamantul sustine in ce priveste daunele materiale ca a depus dovezi din care rezulta ca inainte de arestare a lucrat si ca in mod gresit instanta a respins cererea sa pentru efectuarea unei expertize de specialitate care sa stabileasca eventualul venit mediu pe care nu l-a realizat in perioada arestarii. De asemenea, a mai aratat ca retinerea sa a fost pana in luna octombrie a anului 1998 si nu pana in septembrie cum a retinut instanta si ca fiind in ancheta penala nu s-a putut angaja, fiind privat si de alte posibilitati de a castiga.

Suma acordata ca daune morale este simbolica si nu poate repara prejudiciul suferit.
In apelul sau Ministerul PublicParchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, critica sentinta deoarece arata ca a fost acordata suma de 20.000.000 lei fara a fi probate aceste pretentii, suma fiind exagerat de mare si depaseste valorile nepatrimoniale care i-au lezat personalitatea, viata si sanatatea.
Ministerul Finantelor Publice critica sentinta pentru ca a acordat suma de 20.000.000 lei cu titlu de daune morale, fara a se face dovada daunelor solicitate.

Prin decizia civila nr. 570 A din 23 octombrie 2006 Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III – a civila si pentru cauze cu minori si familie a admis apelurile intimatilor si a schimbat in tot sentinta in sensul ca a respins actiunea . A respins apelul reclamantului.
Pentru a pronunta aceasta hotararea instanta a retinut in esenta ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 504 alin. (1) Cod procedura penala deoarece in cauza nu este o eroare judiciara. Scoaterea de sub urmarire penala a reclamantului a avut loc deoarece partea vatamata nu a formulat plangere prealabila .

Impotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila.
Recurentul-reclamant arata ca despagubirile acordate, de prima instanta, de 20.000.000 lei sunt derizorii iar Curtea de Apel Bucuresti, respingandu-i apelul a pronuntat o hotarare profund gresita.
Cat priveste daunele morale, ele se justifica prin prejudiciul moral suferit datorita unei detentii abuzive. A fost stirbit prestigiul moral in familie si in societate .
Recursul este fondat si va fi admis pentru considerentele ce vor urma.
Potrivit art. 48 alin. (3) teza I din Constitutie statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare.

Astfel cum s-a decis in contenciosul constitutional prin decizia nr. 45/1998 principiul responsabilitatii Statului fata de persoanele care au suferit din cauza unor erori judiciare savarsite in procesele penale trebuie aplicat tuturor victimelor unor asemenea erori, fiind inadmisibil ca anumite erori judiciare neimputabile victimei sa fie suportate de aceasta.
In speta, din expunerea rezumativa a lucrarilor dosarului, rezulta fara dubiu ca reclamantul a fost victima unei erori judiciare caci prin Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala nr. 1249/P/1998 din 9 septembrie 2002 a Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti s-a retinut ca nu sunt probe temeinice din care sa rezulte vinovatia reclamantului.

Prezumtia sa de nevinovatie a fost grav incalcata prin faptul ca a fost detinut aproximativ 6 luni, pentru o fapta pentru care nu a fost gasit vinovat.
Gresit a retinut instanta de apel ca nu exista eroare judiciara deoarece lipseste plangerea prealabila a partii vatamate, caci Ordonanta de scoatere de sub urmarirea penala este indubitabila privitor la lipsa de vinovatie a reclamantului.

Sunt intrunite elementele prevazute de art. 504 alin. (1) Cod procedura penala pentru eroarea judiciara.
Daunele morale nu pot fi supuse unei cuantificari exacte.
In aceasta materie opereaza pe deplin principiul reparatiei integrale care guverneaza raspunderea civila delictuala.
Este evident ca au fost lezate valori morale esentiale ale reclamantului fiind afectata situatia sa profesionala, sociala si familiala. Asa fiind, iar reclamantul solicitand acesteia daune morale la valoarea de 1.000.000.000 de lei vechi urmeaza a fi acordate.
Cat priveste daunele materiale acestea sunt o consecinta directa a arestarii preventive nejustificate.

De altfel, in faza de apel s-a efectuat o expertiza judiciara avand obiectivul de a preciza de ce venituri a fost privat pe perioada detentiei fiind stabilite la fila 100 dosar apel.
Reclamantul a depus inscrisuri din care rezulta ca a avut serviciu, solicitarea sa pentru acordarea daunelor materiale fiind pe deplin justificata.
Asa fiind recursul a fost admis.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2220 din 9 martie 2007.


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Limitarea beneficiului unei prestatii suplimentare instituite in favoarea anumitor sportivi de inalt nivel numai la cetatenii statului membru in cauza
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Prescriptibilitatea dreptului de a invoca impreviziunea in contractul civil
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Abuz de pozitie dominanta. Efectele favorabile pentru concurenta trebuie luate in considerare fara a tine seama de obiectivele urmarite de autorul sau
Sursa: EuroAvocatura.ro



Ştiri Juridice

Judecatori eliberati din functie la data de 13 februarie 2020
14 Feb 2020 | 425

Legislaţie

Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ
Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justit ...

Legea nr. 61/1991, Republicata si actualizata 2020, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linist
Legea nr. 61/1991, Republicata si actualizata 2020, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor ...

OUG 25/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului
Ordonanta de urgenta nr. 25/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma ...