Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.

  Publicat: 10 Jun 2019       636 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 10/2019 privind examinarea recursului in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara privind interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale incidente in "solutionarea propunerii de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale in cazul in care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, prevazuta de art. 342 alin. (6) din Codul penal" a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 472 din 11.06.2019.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Termenul autoritate competenta desemneaza, ministrul, ministrii sau o alta autoritate echivalenta responsabila de regimurile de securitate sociala pe intreg teritoriul sau pe orice portiune a teritoriului statului in cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 191/1/2019 este legal constituit, conform dispozitiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedura penala, art. 271 si art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind in aceeasi compunere ca la termenul din 11 martie 2019.
Sedinta este prezidata de catre vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul judecator Ilie Iulian Dragomir.
Conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, la sedinta de judecata participa doamna Silvia Sanda Iancu, magistrat- asistent in cadrul Completului competent sa judece recursului in interesul legii.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, la termenul din 11 martie 2019, a luat in examinare recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara privind interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale incidente in "solutionarea propunerii de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale in cazul in care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, prevazuta de art. 342 alin. (6) din Codul penal".
La sedinta de judecata de la termenul din 11 martie 2019 a participat doamna Marinela Minca, procuror sef al Biroului de reprezentare, Serviciul judiciar penal, Sectia judiciara din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Dezbaterile asupra recursului in interesul legii au avut loc la termenul din 11 martie 2019, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru intocmirea suplimentului la raport in sensul analizarii si pe fond a problemei de drept ce a facut obiectul sesizarii cu prezentul recurs in interesul legii, a fixat ca data a pronuntarii asupra Dosarului nr. 191/1/2019 termenul de 8 aprilie 2019, cand in aceeasi compunere, a stabilit urmatoarele:
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitara
Prin recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara s-a aratat ca, in practica judiciara nationala, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale incidente in solutionarea propunerii de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale in cazul in care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, prevazuta de art. 342 alin. (6) din Codul penal.
2. Examenul jurisprudential. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
Prin cererea de recurs in interesul legii s-a aratat ca, in urma verificarii jurisprudentei la nivel national, s-au evidentiat doua orientari ale practicii judiciare.
2.1. Intr-o prima orientare a practicii s-a considerat ca, in procedura prevazuta de art. 315 alin. (2) lit. c) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara analizeaza exclusiv indeplinirea conditiilor prevazute de art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, tinand cont de concluziile la care a ajuns organul de urmarire penala cuprinse in ordonanta de clasare ramasa definitiva cu referire la existenta infractiunii, si dispune confiscarea speciala a armelor si munitiei detinute dupa expirarea valabilitatii permisului de arma si nedepunerea acestora in termen de 10 zile de la momentul expirarii la un armurier autorizat.
Acest punct de vedere a fost impartasit de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala (opinie majoritara), Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Targu Mures (opinie majoritara), Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Alba Iulia, in acelasi sens fiind Tribunalul Bucuresti (opinie majoritara), Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Timis, Tribunalul Bistrita-Nasaud, Tribunalul Maramures, Judecatoria Faget, Judecatoria Giurgiu, Judecatoria Alexandria, Judecatoria Rosiori de Vede, Judecatoria Lehliu-Gara, Judecatoria Oltenita, Judecatoria Turnu Magurele, Judecatoria Buzau, Judecatoria Sinaia, Judecatoria Iasi (opinie majoritara), Judecatoria Baia Mare, Judecatoria Zalau (opinie majoritara) si Judecatoria Odorheiu Secuiesc.
S-a apreciat de catre instantele care au imbratisat aceasta orientare jurisprudentiala ca, potrivit art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, sunt supuse confiscarii speciale bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala, or, detinerea de arme de catre o persoana careia dreptul de a detine arme si munitii i-a expirat este interzisa de lege, interdictia fiind stabilita de legiuitor prin incriminarea faptei .
2.2. Intr-o a doua orientare a practicii, instantele de judecata au stabilit ca posesorul armei este in situatia de a o detine in contradictie cu normele legale la expirarea termenului de 10 zile care curge insa de la data luarii la cunostinta a anularii dreptului de detinere a armei, iar nu de la momentul expirarii perioadei de valabilitate a permisului de arma in considerarea dispozitiilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, iar intrunirea sau neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii prevazute de art. 342 alin. (6) din Codul penal trebuie sa fie analizata in raport cu aceasta imprejurare.
In acest sens s-au pronuntat Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Galati (opinie majoritara), precum si Tribunalul Prahova (opinie majoritara), Tribunalul Brasov, Tribunalul Covasna, Tribunalul Arad, Tribunalul Iasi (opinie majoritara), Tribunalul Vaslui, Judecatoria Timisoara (opinie majoritara), Tribunalul Ialomita, Tribunalul Teleorman si Judecatoria Ploiesti.
In sustinerea acestei opinii s-a aratat ca detinerea armelor si munitiilor nu devine nelegala dupa implinirea termenului de 10 zile calculat de la data expirarii perioadei de valabilitate a permisului de portarma. Problema confiscarii speciale in temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal se poate discuta cu referire la infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor prevazuta de art. 342 alin. (1) si (2) din Codul penal, nu si atunci cand norma de incriminare sanctioneaza omisiunea depunerii armelor si munitiilor la un armurier autorizat. Armele si munitiile sunt bunuri a caror detinere nu este interzisa de legea penala [dispozitiile art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal avand in vedere bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala], insa detinerea lor trebuie supusa unei proceduri de autorizare in conditiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ca atare, in situatia infractiunii prevazute de art. 342 alin. (6) din Codul penal nu este indeplinita conditia prevazuta de art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal pentru luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale, cu consecinta respingerii propunerii procurorului si a restituirii bunurilor ridicate.
3. Jurisprudenta relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
3.1. In jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie de interpretare si aplicare unitara a dispozitiilor legale supuse analizei in prezentul recurs in interesul legii a fost identificata Decizia nr. 16 din 10.05.2017, pronuntata de Completul pentru dezlegarea unei chestiuni prealabile in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 439 din 13 iunie 2017, prin care a fost respinsa ca inadmisibila sesizarea formulata de judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Arad - Sectia penala in Dosarul nr. 10.869/55/2016, care a vizat pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarelor chestiuni de drept:
"1. Daca prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 319/2015, prin care s-a instituit obligatia de notificare a titularului permisului de portarma cu 6 luni inainte de expirarea valabilitatii permisului, constituie o norma de dezincriminare, instituind o conditie preexistenta pentru realizarea continutului constitutiv al infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevazuta de art. 342 alin. (6) din Codul penal sau, dimpotriva, fapta ramane infractiune independent de indeplinirea sau neindeplinirea obligatiei de notificare .
2. In caz de dezincriminare, avand in vedere prevederile art. 2 din Codul penal privind legalitatea sanctiunilor de drept penal, daca prin incheiere, in procedura prevazuta de art. 340, art. 341 din Codul de procedura penala s-a dispus respingerea plangerii impotriva ordonantei de clasare, clasarea fiind intemeiata pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala (fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege), in procedura prevazuta de art. 549 ind. 1 din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara poate pronunta oricare dintre solutiile prevazute de lege sau, dimpotriva, incheierea prin care s-a decis cu privire la temeiul clasarii este intrata in puterea lucrului judecat."
Astfel, in considerentele acestei decizii s-a mentionat ca: "(...) in procedura de confiscare sau de desfiintare a unui inscris in cazul clasarii, reglementata de prevederile art. 5491 din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara nu se pronunta asupra incriminarii/dezincriminarii unei infractiuni, in cazul de fata a infractiunii de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor prevazuta de art. 342 alin. (6) din Codul penal. De asemenea nu analizeaza trasaturile esentiale ale infractiunii si nu poate stabili incidenta prevederilor art. 16 lit. b) teza I sau a II-a din Codul de procedura penala, ci se pronunta exclusiv asupra restituirii sau confiscarii bunurilor, daca apreciaza ca se impune rejudecarea, prin raportare la prevederile art. 107 din Codul penal, iar in speta si a prevederilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal - bunuri a caror detinere este interzisa de lege, avand in vedere ca sesizarea judecatorului de camera preliminara in cauza s-a facut in temeiul art. 315 alin. (2) lit. c) din Codul de procedura penala cu raportare la dispozitiile art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal ().
In procedura prevazuta de art. 5491 din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara se pronunta pe baza ordonantei de clasare sau, dupa caz, a ordonantei prin care s-a dispus renuntarea la urmarire penala confirmata de judecatorul de camera preliminara, insotita de dosarul cauzei, a notelor scrise depuse de persoanele ale caror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, dupa ascultarea procurorului si a persoanelor mentionate, astfel cum rezulta expres din dispozitiile art. 5491 alin. (1)-(4) din Codul de procedura penala."
Specialistii din cadrul Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica, in punctul de vedere solicitat si exprimat cu ocazia sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile in Dosarul nr. 739/1/2017, au aratat ca:
"Fapta prevazuta in art. 342 alin. (6) din Codul penal ramane incriminata independent de indeplinirea sau neindeplinirea obligatiei de notificare, intrucat norma de incriminare a nerespectarii regimului armelor si al munitiilor, in varianta reglementata in art. 342 alin. (6) din Codul penal, nu face referire la norma extrapenala cuprinsa in art. 25 alin. (3) teza finala din Legea nr. 295/2004. Norma extrapenala (art. 25 alin. 3 teza finala din Legea nr. 295/2004) nu reglementeaza o conditie de existenta a infractiunii prevazute in art. 342 alin. (6) din Codul penal, caracterul penal al faptei nedepinzand de indeplinirea obligatiei de notificare instituite prin dispozitiile art. 25 alin. (3) teza finala din Legea nr. 295/2004.
Prin urmare, infractiunea de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor, in varianta prevazuta in art. 342 alin. (6) din Codul penal, se consuma prin nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, indiferent daca obligatia de notificare prevazuta in art. 25 alin. (3) teza finala din Legea nr. 295/2004 a fost sau nu a fost indeplinita. Neindeplinirea obligatiei de notificare reglementata in art. 25 alin. (3) teza finala din Legea nr. 295/2004 constituie, insa, un element pe baza caruia se poate stabili lipsa intentiei, ca forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta infractiunii de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor, in varianta prevazuta in art. 342 alin. (6) din Codul penal".
3.2. Aceeasi opinie a fost relevata si in considerentele Incheierii nr. 828 din 14 septembrie 2017 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata (www.scj.ro), in cuprinsul carora judecatorul de camera preliminara a retinut ca, "in art. 342 alin. (6) din Codul penal, termenul de 10 zile pentru depunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat se calculeaza de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, si nu de la data comunicarii masurii anularii dreptului de detinere a armelor, asa cum pretinde contestatorul".
4. Jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale a Romaniei
4.1. Decizia nr. 791 din 17 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 91 din 8 februarie 2016, prin care s-a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal si ale art. 25 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor
In considerentele deciziei, instanta constitutionala a retinut ca: "in opinia autorului acesteia, aceasta exceptie A«s-ar solutiona daca prevederile art. 342 din Codul penal ar fi completate in sensul ca termenul se calculeaza de la data primirii instiintarii asupra expirarii perioadei de valabilitate a permisului de arma si astfel s-ar acoperi norma morala caracteristica echitatii ce trebuie sa guverneze dispozitiile legiiA», context in care se apreciaza ca, pentru armonizarea prevederilor, este necesara completarea cu expresia A«sau in cel mult 10 zile de la primirea instiintarii asupra expirarii perioadei de valabilitate a permisului de armaA»."(paragraful 16).
De asemenea, instanta de contencios constitutional a aratat: "In acest context (...), astfel cum au fost formulate, criticile de neconstitutionalitate contin mai degraba recomandari de lege ferenda in materie, in sensul dorit de autorul exceptiei si in functie de interpretarea si modalitatea de aplicare concreta a legii in cadrul litigiului in care a fost invocata exceptia . Or, astfel de argumente de fapt, precum si aprecierile personale formulate din perspectiva unor omisiuni de reglementare legislativa nu pot fi primite si analizate de Curtea Constitutionala, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, A«se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controluluiA»."(paragraful 18).
4.2. Decizia nr. 725 din 6 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 230 din 4 aprilie 2017, prin care s-a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, statuand: "In ceea ce priveste confiscarea bunurilor a caror detinere este interzisa de legea penala, Curtea observa ca aceasta masura este prevazuta de lege, fiind reglementata de dispozitiile de lege criticate. In ceea ce priveste scopul urmarit prin reglementarea acestei masuri, Curtea retine ca acesta este circumscris inlaturarii unei stari de pericol si preintampinarii savarsirii faptelor prevazute de legea penala, astfel cum dispune art. 107 alin. (1) din Codul penal. Avand in vedere ca interdictia detinerii anumitor bunuri este determinata de existenta unei periculozitati obiective ce deriva din insasi substanta/natura acestor bunuri, astfel ca A«existenta pericoluluiA» este neindoielnica, scopul urmarit de reglementarea criticata reprezinta un scop legitim. In ceea ce priveste existenta raportului de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat, Curtea apreciaza ca trebuie stabilit daca exista un just echilibru intre interesul general si interesul particular in cauza. Relativ la obiectul cauzelor in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca in ambele dosare s-a solicitat instantei judecatoresti pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna confiscarea unor arme. Or, se poate observa ca tipurile de arme si munitii, precum si conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiunile cu aceste arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei sunt reglementate de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, iar art. 342 din Codul penal reglementeaza infractiunea de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor. Astfel, aceste bunuri intra in categoria celor pentru a caror detinere este necesara indeplinirea unor conditii, fiind supuse unui regim de autorizare. Indeplinirea conditiilor impuse de lege este circumscrisa intregii perioade in care bunul se afla in posesia persoanei, indiferent daca aceasta foloseste sau nu bunul respectiv, necesitatea indeplinirii acestor conditii grevandu-se pe starea de pericol ce deriva din insasi substanta/natura acestora. Totodata, persoanele in posesia carora se afla aceste bunuri si in sarcina carora intra indeplinirea acestor conditii nu se pot prevala de necunoasterea legii. In aceste conditii, Curtea apreciaza ca dispozitia criticata respecta un just echilibru intre interesul general si interesul particular in cauza." (paragraful 26).
In aceeasi decizie se mentioneaza: "(...) in cazul pronuntarii de catre procuror a unei ordonante de clasare sau de renuntare la urmarirea penala, acesta, in temeiul art. 315 alin. (2) lit. c) si al art. 318 alin. (8) din Codul de procedura penala, va dispune sesizarea judecatorului de camera preliminara cu propunerea de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale. Totodata, dispozitiile art. 5491 alin. (1) din acelasi act normativ prevad ca ordonanta de clasare sau, dupa caz, ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarire penala, confirmata de judecatorul de camera preliminara, insotita de dosarul cauzei, se inainteaza instantei careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 339 alin. (4) ori, dupa caz, la art. 340 sau dupa pronuntarea hotararii prin care plangerea a fost respinsa ori prin care a fost confirmata ordonanta de renuntare la urmarire penala. In acest caz, potrivit art. 5491 alin. (5) lit. b) din Codul de procedura penala, judecatorul, prin incheiere, poate admite propunerea si dispune confiscarea bunurilor, aceasta fiind supusa, potrivit alin. (6), contestatiei la judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate ori cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre completul competent potrivit legii."
4.3. Prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015, Curtea Constitutionala, printre altele, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 5491 alin. (2) si alin. (3) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, retinand, printre altele, in paragraful 43, ca "procedura speciala reglementata de art. 5491 din Codul de procedura penala vizeaza o atributie a judecatorului de camera preliminara in care acesta decide asupra fondului cauzei, respectiv dispune cu privire la desfiintarea unui inscris sau cu privire la confiscarea speciala a unor bunuri . Aceasta, in conditiile in care nici ordonanta procurorului de clasare sau de renuntare la urmarire penala prin care decide cu privire la raportul de drept penal analizat si nici incheierea judecatorului prin care se solutioneaza plangerea impotriva acestor solutii ale procurorului, in baza art. 341 din Codul de procedura penala, nu au autoritate de lucru judecat in fata judecatorului de camera preliminara, care urmeaza a se pronunta in conformitate cu prevederile art. 5491 din Codul de procedura penala."
De asemenea, in paragraful 52 al deciziei mentionate s-a precizat ca in procedura prevazuta de art. 5491 din Codul de procedura penala, desfasurata in fata judecatorului de camera preliminara, se decide cu privire la fondul cauzei, respectiv cu privire la elementele esentiale ale raportului de conflict-fapta, persoana si vinovatie.
5. Opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Prin Adresa nr. 208/C/320//III-5/2019 transmisa la 26.02.2019, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a opinat ca, din interpretarea sistematica a prevederilor art. 471 si art. 472 din Codul de procedura penala, aplicabile in materia recursului in interesul legii, rezulta ca pentru a se apela la acest mecanism de unificare a practicii judiciare nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate.
Astfel, a aratat ca, in cauza, este indeplinita numai prima conditie privitoare la promovarea recursului in interesul legii de catre unul dintre titularii prevazuti de art. 471 alin. (1) din Codul de procedura penala, nu si conditia care reiese din coroborarea prevederilor art. 471 alin. (1) si (3) din Codul de procedura penala si art. 472 din acelasi cod, respectiv dovedirea existentei unei probleme de drept solutionate in mod diferit de instantele judecatoresti prin anexarea hotararilor definitive la cererea formulata de titularul sesizarii, intrucat Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara, in sustinerea primei opinii, a atasat o singura hotarare judecatoreasca, insuficienta, in opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a ilustra existenta unei practici judiciare diferite care sa justifice declansarea mecanismului de unificare al recursului in interesul legii instituit de Codul de procedura penala (conform Deciziei nr. 9 din 19 martie 2018, pronuntata in recurs in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 429 din 21 mai 2018).
Totodata, acesta a mai sustinut ca sesizarea cu recurs in interesul legii formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara nu indeplineste nici conditia de la art. 472 din Codul de procedura penala, intrucat nu cuprinde solutia ce se propune de catre titular. In consecinta, retinand ca in cauza nu s-a facut dovada existentei unei jurisprudente divergente cu privire la problema de drept invocata, in baza art. 473 si art. 474 din Codul de procedura penala, a opinat ca recursul in interesul legii trebuie respins ca inadmisibil.
Referitor la fondul chestiunii supuse interpretarii, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a precizat ca achieseaza la prima orientare jurisprudentiala relevand ca, desi titularul sesizarii pretinde ca aceasta orientare este minoritara, din verificarile efectuate a rezultat ca, dimpotriva, aceasta este orientarea majoritara, instantele din raza acelorasi curti de apel apreciind ca este incident cazul de confiscare speciala prevazut de art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal in ipoteza nedepunerii armei si a munitiei la un armurier autorizat, in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, considerandu-se ca detinerea acestora este nelegala.
Conform art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal sunt supuse confiscarii speciale bunurile a caror detinere este interzisa de lege, iar pentru verificarea acestei cerinte trebuie sa existe o interdictie de a detine bunurile in legatura cu care se obtinuse anterior autorizarea, interdictie care sa izvorasca din legea penala sau sa se constate ca, din cauza nerespectarii unor prevederi legale, persoana care detine autorizatia a pierdut acest drept . O astfel de concluzie rezulta din economia dispozitiilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu art. 342 din Codul penal.
O atare masura de siguranta este o sanctiune de drept penal avand drept scop inlaturarea unei stari de pericol care nu este necesar a fi demonstrata, intrucat aceasta rezulta din faptul incalcarii normelor legale care reglementeaza modul si conditiile detinerii.
La expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, legea instituie in art. 342 alin. (6) din Codul penal obligatia depunerii armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la aceasta data, iar nerespectarea acestei obligatii determina nelegalitatea obtinerii acestor arme si atrage masura de siguranta a confiscarii speciale in temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal. A mai aratat ca in acest sens este si practica majoritara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in sens contrar fiind identificata o singura hotarare .
A conchis solicitand, in principal, respingerea ca inadmisibila a cererii de sesizare cu recurs in interesul legii ce face obiectul Dosarului nr. 191/1/2019 formulate de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara si, in subsidiar, daca cererea va fi considerata admisibila, sa se constate ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa se stabileasca modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale, conform art. 474 din Codul de procedura penala, respectiv acela ca: "Se dispune confiscarea speciala a armelor si munitiei detinute dupa expirarea valabilitatii permisului de arma si nedepunerea acestora in termen de 10 zile de la momentul expirarii la un armurier autorizat".
6. Raportul asupra recursului in interesul legii
Prin raportul intocmit initial in cauza, judecatorul-raportor a apreciat ca recursul in interesul legii este inadmisibil, sesizarea neindeplinind conditiile de forma prevazute de dispozitiile art. 471 alin. (1) si (3) din Codul de procedura penala si a celor prevazute expres de art. 472 din Codul de procedura penala.
Analizand punctele de vedere ale procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si ale celorlalte curti de apel din tara la care s-au atasat si alte hotarari judecatoresti definitive, s-a constatat existenta unei jurisprudente neunitare.
Ca atare, raportul a fost completat cu propunerea motivata in sensul ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor relevante, in cazul faptei prevazute de art. 342 alin. (6) din Codul penal, cu privire la care s-a dispus o solutie de clasare intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale, in temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, in procedura reglementata de art. 5491 din Codul de procedura penala, in ipoteza in care faptuitorul nu a depus arma si munitia la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma.
7. Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul si suplimentul la raport intocmite de judecatorul-raportor, precum si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:
7.1. Analiza conditiilor de admisibilitate a sesizarii
In virtutea rolului sau constitutional conferit de art. 126 alin. (3) din legea fundamentala, Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti prin cele doua mecanisme instituite de Codul de procedura penala, respectiv recursul in interesul legii si procedura pronuntarii hotararilor prealabile.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost legal sesizata, fiind indeplinite cerintele impuse de dispozitiile art. 471 din Codul de procedura penala referitoare la titularul sesizarii si la depunerea hotararilor definitive ce atesta existenta unei jurisprudente neunitare referitor la problema de drept ce formeaza obiectul judecatii.
7.2. Dispozitiile legale relevante
Urmatoarele dispozitii legale au fost apreciate ca avand incidenta in solutionarea prezentului recurs in interesul legii:
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare
"Art. 107. - Scopul masurilor de siguranta
(1) Masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala.
(2) Masurile de siguranta se iau fata de persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata.
(3) Masurile de siguranta se pot lua si in situatia in care faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa ."
"Art. 112. - Confiscarea speciala
(1) Sunt supuse confiscarii speciale:
a) bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala;
b) bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
c) bunurile folosite, imediat dupa savarsirea faptei, pentru a asigura scaparea faptuitorului sau pastrarea folosului ori a produsului obtinut, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
d) bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau pentru a rasplati pe faptuitor;
e) bunurile dobandite prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia;
f) bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala. (...)"
"Art. 342. - Nerespectarea regimului armelor si al munitiilor
(1) Detinerea, portul, confectionarea, precum si orice operatiune privind circulatia armelor letale, a munitiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau functionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fara drept, se pedepsesc cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Detinerea sau portul fara drept de arme neletale din categoria celor supuse autorizarii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Sustragerea armelor sau munitiilor prevazute in alin. (1) si alin. (2) se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(4) Portul armelor prevazute in alin. (1) si alin. (2), fara drept, in sediul autoritatilor publice, institutiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori in spatiile rezervate desfasurarii procesului electoral, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea unor drepturi .
(5) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (3) au ca obiect arme interzise sau munitii, mecanisme ori dispozitive ale acestora, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(6) Nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(7) Fabricarea sau asamblarea de arme letale, de piese sau de munitie pentru acestea:
a) din orice componente esentiale traficate ilicit;
b) fara o autorizatie eliberata de catre o autoritate competenta a statului membru in care are loc fabricarea sau asamblarea;
c) fara marcarea armelor letale asamblate la data producerii lor, in conformitate cu prevederile legale, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani."
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare
"Art. 5491. - Procedura de confiscare sau desfiintare a unui inscris in cazul clasarii
(1) In cazul in care procurorul a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea penala, confirmata de judecatorul de camera preliminara, si sesizarea judecatorului de camera preliminara in vederea luarii masurii de siguranta a confiscarii speciale sau a desfiintarii unui inscris, ordonanta de clasare sau, dupa caz, ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarire penala confirmata de judecatorul de camera preliminara, insotita de dosarul cauzei, se inainteaza instantei careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 339 alin. (4) ori, dupa caz, la art. 340 sau dupa pronuntarea hotararii prin care plangerea a fost respinsa ori prin care a fost confirmata ordonanta de renuntare la urmarire penala.
(2) Judecatorul de camera preliminara stabileste termenul de solutionare, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei, care nu poate fi mai scurt de 30 de zile .
(3) Pentru termenul fixat se dispune incunostintarea procurorului si se citeaza persoanele ale caror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, carora li se comunica o copie a ordonantei, punandu-le in vedere ca in termen de 20 de zile de la primirea comunicarii pot depune note scrise.
(4) Judecatorul de camera preliminara se pronunta prin incheiere, in sedinta publica, dupa ascultarea procurorului si a persoanelor ale caror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, daca sunt prezente. Dispozitiile cuprinse in titlul III al partii speciale privind judecata care nu sunt contrare dispozitiilor prezentului articol se aplica in mod corespunzator.
(5) Judecatorul de camera preliminara, solutionand cererea, poate dispune una dintre urmatoarele solutii:
a) respinge propunerea si dispune, dupa caz, restituirea bunului ori ridicarea masurii asiguratorii luate in vederea confiscarii;
b) admite propunerea si dispune confiscarea bunurilor ori, dupa caz, desfiintarea inscrisului.
(6) In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, procurorul si persoanele prevazute la alin. (3) pot face, motivat, contestatie. Contestatia nemotivata este inadmisibila.
(7) Contestatia se solutioneaza potrivit procedurii prevazute la alin. (4) de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate ori, cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre completul competent potrivit legii, care poate dispune una dintre urmatoarele solutii:
a) respinge contestatia ca tardiva, inadmisibila sau nefondata;
b) admite contestatia, desfiinteaza incheierea si rejudeca propunerea potrivit alin. (5)."
A• Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
"Art. 25. - Valabilitatea permisului de arma
(1) Permisul de arma are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculeaza de la data eliberarii sau, dupa caz, de la data ultimei prelungiri, exceptand perioada de suspendare.
(2) In vederea prelungirii valabilitatii permisului de arma, titularul acestuia este obligat sa se prezinte inainte de implinirea termenului prevazut la alin. (1) la structura de politie competenta in a carei raza de competenta teritoriala isi are domiciliul sau resedinta cu armele inscrise in permis, precum si cu documentele stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Valabilitatea permisului de arma se prelungeste de catre autoritatea competenta pentru o perioada de 5 ani, daca titularul indeplineste conditiile prevazute la art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) si i) si prezinta dovada efectuarii unei sedinte de tragere anual, intr-un poligon autorizat, cu exceptia posesorilor de arme de vanatoare. Incepand cu 6 luni inainte de expirarea valabilitatii permisului de arma este obligatorie notificarea titularului la adresa din permisul de arma, dar nu mai tarziu de 30 de zile inainte de data expirarii valabilitatii permisului de arma.
(4) Permisul de arma confera titularului drepturile prevazute de lege si dupa radierea din acesta a armelor instrainate prin vanzare, donatie, inchiriere sau comodat, pana la expirarea termenului de valabilitate."
"Art. 28. - Anularea si suspendarea dreptului de detinere a armelor
(1) Dreptul de detinere a armelor se anuleaza daca titularul se afla in una dintre urmatoarele situatii:
(...)
b) nu se prezinta pana la implinirea termenului prevazut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilitatii permisului de arma;
(...)
(2) Dreptul de detinere a armelor se suspenda in urmatoarele situatii:
a) titularul dreptului nu mai indeplineste conditia prevazuta la art. 14 alin. (1) lit. d);
b) titularului i s-a anulat calitatea prevazuta la art. 13 alin. (3) sau (4), care a conditionat acordarea dreptului de detinere, dar acesta a recurs la caile de atac prevazute de lege pentru redobandirea acestei calitati si in cauza nu exista o solutie definitiva si irevocabila;
c) titularul a savarsit o contraventie pentru care legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de detinere a armelor;
d) exista indicii comportamentale temeinice, care reclama o examinare urgenta psihologica si/sau medicala, in vederea verificarii aptitudinii persoanei si mentinerii autorizarii pentru a detine arme si munitii letale.
(3) In cazul in care persoana se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2), organul de politie competent retrage permisul de arma, iar titularul este obligat sa faca dovada faptului ca a depus armele la un armurier autorizat, cu exceptia situatiei in care armele se ridica de catre organele de politie."
"Art. 29. - Aplicarea masurii de suspendare sau anulare a permisului de arma
(1) Constatarea situatiilor prevazute la art. 28 se face de catre organele de politie competente, care iau masura suspendarii sau, dupa caz, anularii permisului de arma.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) se comunica, in scris, titularului dreptului de detinere sau, dupa caz, rudelor ori persoanelor care locuiau impreuna cu acesta, in situatia prevazuta la art. 28 alin. (1) lit. c).
(3) Masura prevazuta la alin. (1) este supusa controlului judecatoresc, potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare."
"Art. 30. - Efectele aplicarii masurii de suspendare sau anulare a permisului de arma
Detinatorul armelor este obligat ca, in termen de 10 zile de la data la care i-a fost adusa la cunostinta masura prevazuta la art. 29 alin. (1), sa depuna armele la un armurier autorizat, in vederea instrainarii sau depozitarii, cu exceptia situatiilor in care acestea sunt ridicate de organul de politie competent. Exercitarea cailor de atac prevazute de lege impotriva masurii de anulare a dreptului de detinere a armelor de catre persoana care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 28 alin. (1) nu suspenda obligatia persoanei de a depune armele la un armurier autorizat."
Art. 45. - Anularea dreptului de port si folosire a armelor letale - alin. (1) lit. d) si alin. (2):
"(1) Anularea dreptului de port si folosire a armelor letale se dispune de catre organele competente daca titularul dreptului se afla in una dintre urmatoarele situatii:
(...)
d) nu se prezinta pana la implinirea termenului prevazut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilitatii permisului de arma;
(...)
(2) In urma anularii dreptului de port si folosire a armelor, permisul de arma se retrage de catre organul de politie care a dispus masura, iar armele si intreaga cantitate de munitie detinute se depun, de indata, la un armurier autorizat in acest sens, cu exceptia situatiei in care acestea se ridica de catre organele de politie."
Art. 46. - Aplicarea masurii de suspendare sau anulare a dreptului de port si folosire a armelor letale - alin. (2) si alin. (4):
"(2) In termen de 10 zile de la data luarii la cunostinta a masurii suspendarii sau anularii dreptului de port si folosire a armelor letale, titularul este obligat sa faca dovada faptului ca a depus armele si intreaga cantitate de munitie detinuta la un armurier autorizat, cu exceptia celor care se ridica de catre organele de politie.
(...)
(4) Exercitarea cailor de atac prevazute de lege impotriva masurii suspendarii sau anularii dreptului de port si folosire a armelor letale de catre persoana care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 44 alin. (1) si art. 45 alin. (1) nu suspenda obligatia persoanei de a depune armele la un armurier autorizat."
"Art. 59. - Anularea si suspendarea dreptului de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii
(1) Dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii se anuleaza daca titularul se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 57 alin. (4) lit. a), c) si d);
b) nu se prezinta pana la implinirea termenului prevazut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilitatii permisului de arma;
c) a decedat sau a fost declarat disparut prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva;
d) a savarsit intr-o perioada de 2 ani doua contraventii prevazute de prezenta lege sau o contraventie pentru care legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a anularii dreptului de detinere ori, dupa caz, de port si folosire a armelor;
e) se constata faptul ca titularul a folosit armele detinute, cu incalcarea conditiilor prevazute la art. 27 alin. (1) si (4);
f) titularul a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase in imprejurari imputabile acestuia;
g) se constata ca, la data acordarii permisului de arma, nu indeplinea conditiile prevazute de lege pentru portul si folosirea armelor;
h) dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale s-a acordat pe baza unor documente sau informatii false;
i) nu se supune obligatiei examinarii psihologice si/sau medicale in termen de 30 de zile de la data solicitarii exprese a structurilor de politie competente si/sau recomandarii de reexaminare.
(2) Dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii se suspenda in urmatoarele situatii:
a) titularul nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 57 alin. (4) lit. b);
b) titularul a savarsit una dintre contraventiile pentru care legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de detinere, respectiv de port si folosire;
c) in urma examenului medical se confirma ca titularul manifesta probleme de natura psihologica sau sufera afectiuni care fac imposibila mentinerea autorizarii pentru a detine arme si munitii letale.
(3) In cazul in care persoana se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2), organul competent retrage permisul de arma, iar titularul este obligat sa faca dovada faptului ca a depus armele la un armurier autorizat, cu exceptia situatiei in care armele se ridica de catre organele de politie. Prevederile art. 29 si 30 se aplica in mod corespunzator.
(4) Masura anularii sau suspendarii dreptului de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii se comunica, in scris, titularului dreptului ori, in situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), succesorilor acestuia. Prevederile art. 46 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator."
7.3. Analiza pe fond a problemei de drept ce formeaza obiectul recursului in interesul legii
Hotararile judecatoresti definitive transmise de Curtea de Apel Timisoara odata cu sesizarea privind recursul in interesul legii, precum si de celelalte curti de apel si de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ilustreaza existenta unei practici judiciare neunitare cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, art. 342 alin. (6) din Codul penal si art. 5491 din Codul de procedura penala.
Divergenta opiniilor jurisprudentiale provine, pe de o parte, din aprecierea diferita asupra implicatiilor pe care le au dispozitiile introduse de Legea nr. 319/2015 de modificare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, asupra normei de incriminare prevazute de art. 342 alin. (6) din Codul penal, iar, pe de alta parte, din statuarea asupra caracterului obligatoriu al masurii de siguranta in cazul incidentei prevederilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal.
Astfel, in prima situatie, instantele au apreciat diferit asupra caracterului legal sau nelegal al detinerii de arme si/sau munitii de catre titularul permisului care nu depune arma si/sau munitia la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a acestuia, fapta ce nu constituie infractiunea reglementata de art. 342 alin. (6) din Codul penal, intrucat nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege.
Din examinarea dispozitiilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 319/2015, reiese ca in cadrul procedurii administrative de anulare a permisului de arma a fost instituita obligatia de notificare a titularului de catre organele competente cu 6 luni inainte de expirarea valabilitatii acestuia. Aceasta completare legislativa a determinat instantele sa sesizeze atat instanta de contencios constitutional, cat si instanta suprema in vederea clarificarii consecintelor pe care dispozitiile nou-introduse le au asupra continutului constitutiv al infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevazute de art. 342 alin. (6) din Codul penal, apreciindu-se ca modificarea procedurii administrative si necorelarea cu norma incriminatoare atrage incidenta unui caz care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale, respectiv "fapta nu este prevazuta de legea penala", prevazuta de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala.
Aceasta problema de drept nu face obiectul prezentului recurs in interesul legii, titularul sesizarii referindu-se expres in continutul cererii la ipoteza in care clasarea este dispusa de procuror pe motiv ca fapta nu a fost savarsita cu vinovatie, chiar daca se mentioneaza ca temei de drept prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala fara a se preciza in concret teza avuta in vedere.
Cu toate acestea, se impune a se observa ca prin Decizia nr. 16/2017 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dezlegarea unei chestiuni de drept in materie penala s-a statuat in sensul ca in procedura de confiscare sau de desfiintare a unui inscris in cazul clasarii, reglementata de prevederile art. 5491 din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara nu poate modifica temeiul clasarii, deoarece solutia nu este prevazuta in dispozitiile art. 5491 alin. (7) din Codul de procedura penala nici dupa modificarea operata prin art. II pct. 128 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 166 din 17 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015.
S-a observat ca prin modificarile operate pentru punerea de acord a dispozitiilor legale cu decizia respectiva legiuitorul a avut in vedere exclusiv dispozitivul acesteia si nu a vizat dispozitiile art. 5491 alin. (7) din Codul de procedura penala privind solutiile pe care le poate pronunta judecatorul de camera preliminara. Astfel, desi in considerente instanta de contencios constitutional a precizat in cadrul paragrafelor 43 si 52, ca, in procedura reglementata de art. 5491 din Codul de procedura penala desfasurata in fata judecatorului de camera preliminara, acesta decide asupra fondului cauzei - respectiv cu privire la elementele esentiale ale raportului de conflict - fapta, persoana si vinovatie, aceste considerente nu au aplicabilitate "intrucat nu pot modifica textul legal peste vointa legiuitorului".
Desi sesizarea asupra dezlegarii chestiunii de drept a fost respinsa ca inadmisibila, trebuie precizat ca motivarea s-a fundamentat pe faptul ca interpretarea dispozitiei legale incidente, respectiv art. 5491 alin. (7) din Codul de procedura penala, este clara si neechivoca, iar "aplicarea corecta a dreptului se impune intr-un mod atat de evident incat nu lasa loc de indoiala cu privire la modul de solutionare a intrebarii adresate". Ca atare, instanta suprema in exercitarea rolului constitutional de unificare a practicii judiciare a statuat, chiar daca de o maniera indirecta, cu referire expresa la infractiunea de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor prevazute de art. 342 alin. (6) din Codul penal, ca judecatorul de camera preliminara nu se pronunta, cu ocazia solutionarii propunerii de confiscare formulate de procuror in cazul clasarii, asupra incriminarii/dezincriminarii unei infractiuni, nu analizeaza trasaturile esentiale ale acesteia si nu poate stabili incidenta prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau a II-a din Codul de procedura penala, chestiuni ce pot fi evaluate exclusiv in procedura instituita de art. 340 si 341 din Codul de procedura penala.
Mai mult, prin aceeasi decizie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat ca
"Fapta prevazuta in art. 342 alin. (6) din Codul penal ramane incriminata independent de indeplinirea sau neindeplinirea obligatiei de notificare, intrucat norma de incriminare a nerespectarii regimului armelor si al munitiilor, in varianta reglementata in art. 342 alin. (6) din Codul penal, nu face referire la norma extrapenala cuprinsa in art. 25 alin. (3) teza finala din Legea nr. 295/2004. Norma extrapenala (art. 25 alin. 3 teza finala din Legea nr. 295/2004) nu reglementeaza o conditie de existenta a infractiunii prevazute in art. 342 alin. (6) din Codul penal, caracterul penal al faptei nedepinzand de indeplinirea obligatiei de notificare instituite prin dispozitiile art. 25 alin. (3) teza finala din Legea nr. 295/2004.
Prin urmare, infractiunea de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor, in varianta prevazuta in art. 342 alin. (6) din Codul penal, se consuma prin nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, indiferent daca obligatia de notificare prevazuta in art. 25 alin. (3) teza finala din Legea nr. 295/2004 a fost sau nu a fost indeplinita. Neindeplinirea obligatiei de notificare reglementata in art. 25 alin. (3) teza finala din Legea nr. 295/2004 constituie insa un element pe baza caruia se poate stabili lipsa intentiei, ca forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta infractiunii de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor, in varianta prevazuta in art. 342 alin. (6) din Codul penal."
Ca atare, instanta suprema a apreciat ca modificarea intervenita in procedura administrativa, desi nu poate atrage incidenta cazului care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale prevazut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala - "fapta nu este prevazuta de legea penala" -, ar putea fundamenta ipoteza reglementata de art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala - "fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege".
Revenind, asadar, la obiectul sesizarii, se constata ca in cazul faptei prevazute in art. 342 alin. (6) din Codul penal cu privire la care s-a dispus o solutie de clasare intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale, in temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, in procedura reglementata de art. 5491 din Codul de procedura penala, in ipoteza in care faptuitorul nu a depus arma si munitia la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma.
Astfel, se impune o analiza prealabila a sintagmei "de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma" cuprinsa in dispozitiile art. 342 alin. (6) din Codul penal, care incrimineaza fapta de nedepunere a armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la momentul respectiv.
Or, cu privire la intelesul acestei cerinte esentiale a elementului material al laturii obiective a infractiunii, dispozitiile incriminatorii si cele existente in titlul X al aceluiasi cod (care reglementeaza intelesul unor termeni sau expresii in legea penala) nu atribuie notiunii un inteles de sine statator in legea penala. Prin urmare, in contextul exigentelor de unitate terminologica impuse de prevederile art. 37 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in absenta unei astfel de consacrari autonome in legea penala, semnificatia sintagmei analizate se stabileste in acord cu intelesul "atribuit prin actul normativ care o instituie".
In cazul de fata, acest act normativ este Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care statueaza expres in art. 25 alin. (1) asupra valabilitatii permisului de arma, astfel: "(1) Permisul de arma are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculeaza de la data eliberarii sau, dupa caz, de la data ultimei prelungiri, exceptand perioada de suspendare." Obligatia instituita in sarcina autoritatii competente de a notifica "Incepand cu 6 luni inainte de expirarea valabilitatii permisului de arma. . ., dar nu mai tarziu de 30 de zile inainte de data expirarii valabilitatii permisului de arma." prevazuta de alin. (3) al aceluiasi articol, nu scuteste pe titularul permisului de indeplinirea obligatiei de a depune arma si munitia la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, obligatie a carei nerespectare este incriminata de legea penala.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal si ale art. 25 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Curtea Constitutionala a statuat prin deciziile nr. 791 din 17 noiembrie 2015 si nr. 602 din 28 septembrie 2017 in acelasi sens. Astfel, instanta de contencios constitutional a apreciat ca sustinerile autorilor in sensul ca prevederile art. 342 din Codul penal se completeaza sau sunt modificate de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in asa fel incat termenul se calculeaza de la data primirii instiintarii asupra expirarii perioadei de valabilitate a permisului de arma constituie "mai degraba recomandari de lege ferenda in materie, in sensul dorit de autorul exceptiei si in functie de interpretarea si modalitatea de aplicare concreta a legii in cadrul litigiului in care a fost invocata exceptia . . .".
Ca atare, desi din examinarea procedurii administrative de suspendare sau de anulare a permisului de arma reglementata de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, comparativ cu dispozitiile art. 342 alin. (6) din Codul penal, rezulta o necorelare cu privire la termenul de depunere a armelor si munitiilor la un armurier autorizat, continutul normelor cuprinse in Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate modifica norma de incriminare.
Astfel, dispozitiile art. 342 alin. (6) din Codul penal incrimineaza nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, in timp ce art. 30 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca detinatorul armelor este obligat ca, in termen de 10 zile de la data la care i-a fost adusa la cunostinta masura suspendarii sau anularii permisului de arma, sa depuna armele la un armurier autorizat.
Avand in vedere principiul nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, consacrat de art. 1 si art. 2 din Codul penal si garantat de art. 7 din Conventia europeana a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, dar si dispozitiile art. 59 si art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ce statueaza in sensul ca modificarea sau completarea unei norme trebuie sa fie expresa, dispozitiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au aptitudinea de a influenta norma de incriminare.
Asa fiind, reglementarea distincta a procedurii administrative de suspendare sau de anulare a permisului de arma nu poate modifica momentul in raport cu care armele si munitiile nedepuse la un armurier autorizat devin "bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala", in acceptiunea art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal referitoare la masura de siguranta a confiscarii speciale.
Armele si munitiile nedepuse la un armurier autorizat pot constitui bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala, supuse confiscarii speciale, numai in cazul in care nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat dobandeste configuratia unei fapte prevazute de legea penala si numai de la momentul la care legea penala interzice detinerea in continuare a armei si a munitiei.
Masura de siguranta a confiscarii speciale prevazute in art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal se raporteaza exclusiv la legea penala, iar nu la legea extrapenala care reglementeaza masura administrativa de suspendare sau de anulare a permisului de arma.
In consecinta, unicul moment de la care detinerea armei si a munitiei nedepuse la un armurier autorizat devine interzisa de legea penala, in sensul dispozitiilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, este reprezentat de momentul stabilit in cuprinsul normei de incriminare prevazute in art. 342 alin. (6) din Codul penal - implinirea termenului de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, iar acesta nu poate fi inlocuit cu momentul fixat in art. 30 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aplicarea masurii administrative de suspendare sau de anulare a permisului de arma.
Relativ la chestiunea privind caracterul obligatoriu al confiscarii speciale, dispozitiile art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal prevad expres ca sunt supuse confiscarii speciale, ca masura de siguranta care presupune comiterea unei fapte prevazute de legea penala, bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala.
Or, in raport cu modul in care este redactata norma de incriminare, nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat constituie o fapta prevazuta de legea penala la momentul implinirii termenului de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma. Asadar, ulterior acestui moment, arma si munitia detinute sunt "bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala", in cazul de fata, de art. 342 alin. (6) din Codul penal.
Armele si munitiile constituie, in general, bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala in absenta autorizarii, concluzie care se desprinde atat din dispozitiile art. 342 alin. (1) si (2) din Codul penal, cat si din economia Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Detinerea armelor si a munitiilor este neautorizata si, in consecinta, interzisa de legea penala atat in ipoteza in care persoana nu are un permis de arma, cat si in ipoteza in care persoana nu are un permis de arma valabil si nu depune arma si munitia in interiorul termenului prevazut de legea penala.
Asadar, la implinirea termenului de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, termen prevazut de legea penala, armele si munitiile detinute de persoana care nu are un permis de arma valabil, ca efect al comiterii faptei de a nu le depune la un armurier autorizat, devin bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala, in sensul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal.
Incriminand in dispozitiile art. 342 alin. (6) din Codul penal nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma, legiuitorul a stabilit, implicit, caracterul interzis al detinerii armei si a munitiei in intervalul ulterior implinirii termenului prevazut in norma de incriminare. A admite ca legiuitorul a incriminat fapta descrisa in art. 342 alin. (6) din Codul penal, dar nu a interzis detinerea armei si a munitiei dupa implinirea termenului de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma inseamna a nega ratiunea care sta la baza normei de incriminare prevazute in art. 342 alin. (6) din Codul penal si a desprinde concluzia, greu de acceptat, ca legiuitorul a incriminat nedepunerea unor bunuri intr-un termen imperativ, desi detinerea bunurilor dupa expirarea termenului imperativ este permisa, iar nu interzisa de legea penala.
In acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 725/2016 prin care a statuat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal invocata intr-o cauza ce avea ca obiect contestatia exercitata impotriva incheierii pronuntate de judecatorul de camera preliminara prin care s-a dispus confiscarea unei arme in procedura prevazuta de art. 5491 din Codul de procedura penala. Astfel, instanta de contencios constitutional a retinut ca detinerea unui bun este interzisa de lege atat in situatia in care detinerea se realizeaza cu un anumit scop ilicit, expres prevazut de lege, in lipsa acestui scop, detinerea avand un caracter licit, dar si in situatia cand simpla posesie a unui bun, indiferent de scopul urmarit, constituie o fapta prevazuta de legea penala, fiind vorba in acest caz de o interdictie legala cu caracter general.
In ceea ce priveste a doua categorie de bunuri, s-a apreciat ca "legiuitorul a prezumat existenta unei periculozitati obiective ce deriva din insasi substanta/natura acestor bunuri, astfel ca simpla detinere a acestora, contrar dispozitiilor legale, creeaza acea stare de pericol pentru a carei inlaturare este necesara interventia organului judiciar prin masura confiscarii bunurilor respective. In categoria acestor bunuri sunt incluse si acelea pentru a caror detinere este necesara indeplinirea unor conditii, fiind supuse unui regim de autorizare. In cazul acestora din urma nerespectarea regimului de autorizare determina ca detinerea sa fie contrara legii penale. In doctrina, s-a evidentiat ca regimul de autorizare este introdus tocmai pentru a da posibilitatea organelor de stat competente sa verifice daca persoanele care solicita autorizarea prevazuta in fiecare caz in parte prezinta garantii, in sensul ca vor folosi aceste bunuri intr-un mod care sa nu cauzeze o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de legea penala si pentru ordinea publica, in general." (paragraful 23).
"Or, (...) conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiunile cu arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei sunt reglementate de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, iar art. 342 din Codul penal reglementeaza infractiunea de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor. Astfel, aceste bunuri intra in categoria celor pentru a caror detinere este necesara indeplinirea unor conditii, fiind supuse unui regim de autorizare. Indeplinirea conditiilor impuse de lege este circumscrisa intregii perioade in care bunul se afla in posesia persoanei, indiferent daca aceasta foloseste sau nu bunul respectiv, necesitatea indeplinirii acestor conditii grevandu-se pe starea de pericol ce deriva din insasi substanta/natura acestora. Totodata, persoanele in posesia carora se afla aceste bunuri si in sarcina carora intra indeplinirea acestor conditii nu se pot prevala de necunoasterea legii. (...)" (paragraful 26)
Argumentele instantei de contencios constitutional fac inutila orice alta apreciere asupra proportionalitatii masurii in raport cu scopul vizat, chestiunea fiind analizata in cuprinsul deciziei mentionate din perspectiva dreptului de proprietate garantat de art. 44 din Constitutia Romaniei, republicata, precum si in considerarea art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Mai mult, confirma faptul ca se ridica serioase dubii asupra situatiilor in care ar fi incident cazul de clasare prevazut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala, "fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege", in cazul comiterii faptei penale incriminate de art. 342 alin. (6) din Codul penal, in contextul in care subiectul activ este, de regula, chiar titularul permisului de arma.
Prin urmare, din perspectiva celor expuse, avand in vedere obiectul sesizarii, in raport cu interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, art. 342 alin. (6) din Codul penal si art. 5491 din Codul de procedura penala, Completul competent pentru judecarea recursului in interesul legii, in temei549ul art. 473 si art. 474 din Codul de procedura penala, va stabili ca "in cazul faptei prevazute de art. 342 alin. (6) din Codul penal, cu privire la care s-a dispus o solutie de clasare intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale, in temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, in procedura reglementata de art. 5491 din Codul de procedura penala, in ipoteza in care faptuitorul nu a depus arma si munitia la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma."


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara.
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, art. 342 alin. (6) din Codul penal si art. 5491 din Codul de procedura penala, stabileste urmatoarele:


"In cazul faptei prevazute de art. 342 alin. (6) din Codul penal, cu privire la care s-a dispus o solutie de clasare intemeiata pe dispozitiileart. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale, in temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, in procedura reglementata de art. 5491 din Codul de procedura penala, in ipoteza in care faptuitorul nu a depus arma si munitia la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma."


Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.


Pronuntata in sedinta publica din data de 8 aprilie 2019.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Decizia 10/2019    Regimul armelor si munitiilor   



Comentează: Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Alte Speţe

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

RIL admis - sectiile civile ale tribunalelor sunt competente functional sa solutioneze apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii asupra contestatiilor formulate impotriva executarilor silite pornite in temeiul dispozitiilor art. 260 din Legea nr. 207/2015
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 14/2019. RIL: competenta instantei de judecata sa solutioneze actiunea prin care expropriatul contesta despagubirile si solicita stabilirea acestora si obligarea expropriatorului la plata.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe