Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual

  Publicat: 12 Jun 2019       677 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Decizia nr. 12/2019 privind solutionarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala in Dosarul nr. 5.780/202/2017 (2.031/2018) prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Veriga structurala de baza din cadrul unei institutii de invatamant superior
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act adoptat de organele de stat,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Desfiintare a contractului de donatie prin manifestarea unilaterala de vointa a donatorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act adoptat de organele de stat,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act adoptat de organele de stat,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Infractiune constand in incercarea de a determina o persoana, prin constrangere ori corupere, sa dea declaratii mincinoase
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act adoptat de organele de stat,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. II, art. 32-37, C. pen., partea generala, situatie de fapt, cand o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Pe rol se afla solutionarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala in Dosarul nr. 5.780/202/2017 (2.031/2018) prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept: "daca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, si in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile".
Completul competent sa judece sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile ce formeaza obiectul Dosarului nr. 404/1/2019 este legal constituit conform dispozitiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala si ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul judecator Daniel Gradinaru.
Conform art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la sedinta de judecata participa doamna Manuela-Magdalena Dolache, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Marinela Minca.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, invederand obiectul Dosarului nr. 404/1/2019 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
Precizeaza ca la data de 22 martie 2019 a fost depus raportul intocmit de judecatorul-raportor, care a fost comunicat partilor, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala.
De asemenea, invedereaza ca prin Incheierea din data de 17 aprilie 2019, fata de lipsa obiectiva de prezentare a judecatorului-raportor, a fost amanata cauza si s-a stabilit termen astazi, 7 mai 2019.
In continuare, mentioneaza ca la dosar au fost transmise puncte de vedere asupra problemei de drept in discutie de catre curtile de apel Alba Iulia, Bacau, Bucuresti, Brasov, Craiova, Cluj, Constanta, Galati, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Suceava, Targu Mures si Timisoara.
Totodata, au fost comunicate puncte de vedere de catre Catedra de drept penal a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Centrul de Cercetari in Stiinte Penale al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara, Universitatea din Bucuresti - Facultatea de Drept .
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, domnul judecator Daniel Gradinaru, constatand ca nu sunt alte cereri sau exceptii de formulat, a solicitat doamnei procuror Marinela Minca sa sustina punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la problema supusa dezbaterii in Dosarul nr. 404/1/2019.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, a sustinut ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate referitoare la prezenta chestiune de drept, respectiv de a se stabili daca art. 10 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se opune sau nu aplicarii art. 15 din acelasi act normativ, in ipoteza savarsirii unei noi infractiuni in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei, in contextul in care aceasta a fost aplicata ca lege penala mai favorabila in temeiul Codului penal vechi, insa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public a precizat ca instanta de trimitere este dintre cele prevazute limitativ de art. 475 din Codul de procedura penala, se afla investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta, de solutionarea chestiunii depinde solutia pe fondul cauzei, iar asupra acesteia nu s-a statuat pana in prezent.
Referitor la fondul chestiunii de drept, a considerat ca trebuie avuta in vedere imprejurarea ca, intr-adevar, art. 15 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal rezolva doar conflictul de legi penale in timp, conflict generat de intrarea in vigoare a noului Cod penal, legiuitorul stabilind ca masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei se mentine si dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, ca, de altfel, si regimul suspendarii conditionate dispuse anterior intrarii in vigoare a noului Cod penal, atat sub aspectul anularii, cat si sub aspectul revocarii acesteia.
A precizat ca in acelasi sens sunt si considerentele Deciziei nr. 13/2015 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, insa art. 15 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal reprezinta doar o norma tranzitorie care are in vedere, asadar, numai aceasta ipoteza in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei s-a dispus anterior intrarii in vigoare a noului Cod penal. Ca atare, aceste dispozitii nu pot fi aplicate in mod direct ipotezei din incheierea de sesizare, insa, pentru egalitate de tratament, rationamentul este identic, intrucat stabilirea si executarea pedepsei, conform art. 83 din Codul penal anterior, in masura in care se apreciaza ca aceste dispozitii sunt mai favorabile, nu contravin vointei legiuitorului si nici prevederilor art. 5 din Codul penal, asa cum au fost ele lamurite prin deciziile Curtii Constitutionale.
In opinia reprezentantului Ministerului Public, o institutie aplicata in baza legii penale care o reglementeaza intr-un mod mai favorabil trebuie preluata integral atat cu privire la conditiile de aplicare, cat si sub aspectul regimului si efectelor sale. Prin urmare, a sustinut ca masura suspendarii conditionate aplicate in cauza trebuie sa preia atat conditiile, cat si regimul si efectele din legea veche, atata vreme cat, analizandu-se in raport cu infractiunea comisa si cu masura de individualizare a pedepsei ce a fost determinata in mod global ca fiind mai favorabila legea veche, aceasta trebuie avuta in vedere si ulterior, in ipoteza in care in termenul de incercare se comite o noua infractiune, neexistand niciun rationament pentru care anularea sau revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei dispuse dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal intr-o astfel de ipoteza sa beneficieze de dispozitiile legii noi.
Asadar, reprezentantul Ministerului Public a sustinut ca art. 10 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu poate constitui temei pentru aplicarea tratamentului penal al recidivei ori al pluralitatii intermediare, chiar daca infractiunile nou-comise se afla in ipoteza acestui text, intrucat trebuie preluata integral institutia suspendarii conditionate din Codul vechi.
In concluzie, a solicitat admiterea sesizarii, urmand a se constata ca, in masura in care in termenul de incercare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei dispuse in baza Codului vechi, dar dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, se comite o noua infractiune, regimul anularii sau revocarii suspendarii este cel din vechiul Cod penal.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, domnul judecator Daniel Gradinaru, constatand ca nu sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, declara dezbaterile inchise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala retine dosarul in pronuntare.
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE,
asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
Prin Incheierea de sedinta din data de 7 ianuarie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 5.780/202/2017 (2.031/2018), Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea dezlegarii urmatoarei chestiuni de drept: "daca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, si in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile".
II. Expunerea succinta a cauzei si solutia propusa de instanta care a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Prin Rechizitoriul din data de 31 august 2017, emis in Dosarul de urmarire penala nr. 1.323/P/2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Calarasi, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, fara masura preventiva, a inculpatului P.H., sub acuzatia savarsirii infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, prevazuta de art. 336 alin. (1) din Codul penal.
In fapt, s-a retinut ca la data de 4 aprilie 2016 inculpatul a condus un autoturism marca Dacia pe un bulevard si pe doua strazi din municipiul Calarasi, avand o imbibatie alcoolica de 1,20 g/l alcool pur in sange.
Prin Sentinta penala nr. 182 din data de 6 iunie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 5.780/202/2017, Judecatoria Calarasi (instanta sesizata cu judecarea in prima instanta a cauzei) a hotarat, in temeiul art. 336 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala, condamnarea inculpatului, pentru infractiunea anterior mentionata, la pedeapsa amenzii in cuantum de 10.000 lei, determinata prin inmultirea a 200 zile-amenda cu suma de 50 lei, corespunzatoare unei zile-amenda.
Impotriva Sentintei penale nr. 182 din data de 6 iunie 2018, pronuntata de Judecatoria Calarasi in Dosarul nr. 5.780/202/2017, a declarat apel, in termenul legal, Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi, care nu a criticat pedeapsa cu amenda aplicata inculpatului pentru infractiunea care constituie obiectul judecatii, ci a invocat dispozitiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969, exclusiv pretinsa omisiune a primei instante de a dispune revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 8 luni inchisoare, aplicata acestuia prin Sentinta penala nr. 66 din data de 19 februarie 2015 a aceleiasi instante (ramasa definitiva, prin neapelare, la data de 10 martie 2015).
Conform acestei sentinte, inculpatul a fost condamnat, pentru o infractiune de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. (1) din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala, savarsita la data de 1/2 iunie 2013, la pedeapsa de 8 luni inchisoare, dispunandu-se suspendarea conditionata a executarii acesteia, conform art. 81 si urmatoarele din Codul penal din 1969, pe un termen de incercare de 2 ani si 8 luni, calculat de la data ramanerii definitive a hotararii.
Potrivit dispozitivului aceleiasi sentinte, instanta care a pronuntat-o a respins cererea parchetului de schimbare a incadrarii juridice a faptei in norma prevazuta de legea penala intrata in vigoare la data de 1 februarie 2014, respectiv din art. 321 alin. (1) din Codul penal din 1969 in art. 371 din Codul penal actual, apreciind, prin prisma dispozitiilor art. 5 din Codul penal, ca legea penala mai favorabila inculpatului era cea de la data savarsirii infractiunii.
Inauntrul termenului de incercare anterior mentionat, care s-ar fi implinit la data de 9 noiembrie 2017, inculpatul este acuzat ca ar fi comis, la data de 4 aprilie 2016, infractiunea ce constituie obiectul judecatii in prezenta cauza.
Punctul de vedere al Ministerului Public
Reprezentantul Ministerului Public a sustinut, invocand dispozitiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ca, si in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, regimul acesteia, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, fiind aplicabile, prin urmare, dispozitiile art. 83 din acel Cod penal, care nu fac nicio distinctie in raport cu felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare (inchisoare sau amenda).
Intimatul inculpat, fiind asistat juridic de avocatul ales, a fost de acord cu sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar nu a exprimat un punct de vedere.
Punctul de vedere motivat al completului de judecata
Instanta a redat normele de drept intern apreciate a fi relevante in speta, respectiv art. 15 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969, art. 96 alin. (4) si alin. (5) din Codul penal actual.
S-a precizat ca in jurisprudenta Curtii de Apel Bucuresti nu au fost identificate hotarari prin care chestiunea de drept anterior mentionata sa fi fost analizata.
In opinia completului de judecata, potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei, aplicata in baza Codului penal din 1969, se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal.
De asemenea, conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, numai in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute la alin. (1), deci a celei care se mentine dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, regimul acesteia, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969.
Prin urmare, dispozitiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal au un domeniu de incidenta clar stabilit si precis limitat, fiind aplicabile exclusiv in situatia in care, la data intrarii in vigoare a noului Cod penal (1 februarie 2014), suspendarea conditionata aplicata in baza Codului penal din 1969 era inca in fiinta.
S-a sustinut ca aceasta concluzie se desprinde, fara echivoc, din interpretarea sistematica a textelor de lege anterior mentionate, intrucat alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 187/2012 face trimitere expresa la alin. (1), care se refera numai la suspendarea conditionata a executarii pedepsei care se mentine dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal. Or, in mod evident, in opinia parchetului, nu se poate mentine decat ceea ce exista la momentul respectiv (data de 1 februarie 2014), deci o suspendare conditionata a executarii pedepsei dispusa anterior acelui moment.
Conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, doar in cazul suspendarii conditionate, care era in fiinta la momentul intrarii in vigoare a noului Cod penal, regimul acesteia, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969. Drept urmare, numai in acest caz, tratamentul sanctionator este cel reglementat de art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969, respectiv dispunerea executarii in intregime a pedepsei a carei executare a fost initial suspendata conditionat si adaugarea acesteia la pedeapsa aplicata pentru noua infractiune, savarsita in cursul termenului de incercare, indiferent de felul acestei ultime pedepse (inchisoare sau amenda).
Referitor la natura dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, acestea sunt dispozitii tranzitorii, astfel cum au si fost calificate in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, relevante fiind, sub acest aspect, considerentele Deciziei nr. 3/2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 2 iunie 2015. In consecinta, aplicarea acestor dispozitii nu poate fi extinsa la alte situatii decat aceea la care, in mod exclusiv si neechivoc, se refera (o suspendare conditionata in fiinta la data intrarii in vigoare a actualului Cod penal).
Pentru suspendarea conditionata dispusa in baza Codului penal din 1969, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, nu exista nicio dispozitie legala care sa ii reglementeze in mod expres regimul, inclusiv sub aspectul revocarii. In cazul unei astfel de suspendari, s-a apreciat ca nu se poate realiza aplicarea prin analogie a dispozitiilor tranzitorii ale art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal - care, astfel cum deja s-a evidentiat, se refera, in mod exclusiv, prin trimiterea clara si neechivoca facuta la alin. (1), la o alta situatie - daca o astfel de aplicare, ce ar atrage tratamentul sanctionator prevazut de art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969, este in detrimentul inculpatului.
S-a sustinut ca extinderea, prin analogie, a aplicarii unei norme cu privire la o situatie nereglementata este, de principiu, prohibita in materie penala, aceasta fiind admisa totusi daca este realizata in favoarea inculpatului. Din aceasta perspectiva, in lipsa unei reglementari exprese in lege pentru situatia analizata, analogia in favoarea inculpatului nu poate opera decat in raport cu o institutie asemanatoare celei a suspendarii conditionate, si anume suspendarea sub supraveghere, al carei regim, indiferent de legea in baza careia a fost aplicata (Codul penal din 1969 sau Codul penal in vigoare), este, sub aspectul revocarii, cel prevazut de art. 96 alin. (4) si (5) din Codul penal in vigoare.
Astfel, revocarea suspendarii nu poate fi dispusa, conform art. 96 alin. (4) din Codul penal, in cazul condamnarii, pentru noua infractiune, savarsita in termenul de incercare (de supraveghere), la pedeapsa amenzii.
De asemenea, in cazul condamnarii, pentru noua infractiune, la pedeapsa inchisorii, revocarea suspendarii executarii unei pedepse anterioare de cel mult un an ar atrage aplicarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal in vigoare, referitoare la pluralitatea intermediara, pedepsele contopindu-se astfel conform prevederilor de la concursul de infractiuni, iar, in ipoteza unei pedepse anterioare mai mari de 1 an, aplicarea dispozitiilor referitoare la recidiva ar produce, potrivit art. 43 alin. (1) din acelasi cod, efecte similare cu cele prevazute de art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969.
In acest sens, s-a apreciat a fi aplicabile si dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, intrucat noua infractiune, datand din termenul de incercare, este savarsita, prin ipoteza, sub legea noua, astfel ca tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni generate de comiterea acesteia trebuie aplicat potrivit legii noi.
In concluzie, opinia instantei a fost aceea ca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, nu este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, pentru acest regim urmand a fi aplicate, prin analogie, in favoarea inculpatului, dispozitiile din noul Cod penal referitoare la suspendarea sub supraveghere .
III. Opinia instantelor judecatoresti
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, s-a solicitat punctul de vedere al instantelor judecatoresti asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii.
Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept in discutie Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Targu Mures si Curtea de Apel Timisoara, care, dupa caz, au facut referire si la opiniile unora dintre instantele arondate.
De asemenea, au comunicat punct de vedere Universitatea de Vest din Timisoara - Facultatea de Drept - Centrul de Cercetari in Stiinte Penale, Universitatea Babes-Bolyai - Facultatea de Drept si Universitatea din Bucuresti - Facultatea de Drept .
In opinia majoritara, exprimata de Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, Judecatoria Lehliu-Gara, Judecatoria Alexandria, Tribunalul Ialomita si instantele arondate, Tribunalul Bacau si Judecatoria Moinesti, Tribunalul Neamt, Judecatoria Roman, Curtea de Apel Brasov, Tribunalul Brasov, Judecatoria Zarnesti, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bistrita-Nasaud, Judecatoria Bistrita, Judecatoria Nasaud, Judecatoria Targu Lapus, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Mehedinti, Judecatoria Drobeta-Turnu Severin, Tribunalul Olt, Judecatoria Slatina, Judecatoria Caracal, Judecatoria Constanta, Judecatoria Macin, Curtea de Apel Galati, Judecatoria Adjud si Judecatoria Panciu, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti si instantele arondate, Curtea de Apel Suceava, Judecatoria Reghin, Judecatoria Tarnaveni, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Timis, Judecatoria Arad, Judecatoria Timisoara, Judecatoria Lugoj, s-a sustinut ca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, si in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile.
In sustinerea acestei opinii s-a argumentat, in esenta, ca noul Cod penal nu prevede dispozitii legale care sa reglementeze regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei dispuse in baza Codului penal din 1969, de vreme ce legiuitorul a inteles sa renunte la aceasta institutie, singurele masuri alternative la pedepsele privative de libertate actuale fiind suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei (art. 91 si urmatoarele din Codul penal), amanarea aplicarii pedepsei (art. 83 si urmatoarele din Codul penal) si renuntarea la aplicarea pedepsei (art. 80 si urmatoarele din Codul penal).
S-a sustinut ca dispozitiile art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal prevad ca norma tranzitorie vizeaza suspendarile conditionate aplicate anterior intrarii in vigoare a Codului penal actual, insa, in ceea ce priveste suspendarile conditionate aplicate dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca urmare a aplicarii legii penale mai favorabile pentru fapte savarsite sub imperiul Codului penal din 1969, sunt aplicabile dispozitiile art. 83 din Codul penal din 1969. Identificarea Codului penal din 1969 ca fiind mai favorabil are in vedere atat solutia de suspendare conditionata a executarii pedepsei, cat si regimul revocarii suspendarii conditionate, sens in care, cu ocazia pronuntarii solutiei de condamnare, persoanei condamnate i se pun in vedere dispozitiile art. 83 din Codul penal din 1969 in cazul in care va mai comite infractiuni . Astfel fiind, avand in vedere ca institutia suspendarii conditionate nu are corespondent in Codul penal actual, pe durata termenului de incercare persoana condamnata se afla sub incidenta art. 83 din Codul penal din 1969, iar fata de caracterul special de reglementare, aceasta norma se aplica cu prioritate fata de dispozitiile generale din Codul penal actual.
De asemenea, s-a avut in vedere de catre Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala si Decizia nr. 13/2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015.
In opinia minoritara, exprimata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, Judecatoria Sector 3 Bucuresti, Judecatoria Sector 6 Bucuresti, Tribunalul Teleorman, Judecatoria Rosiori de Vede, Tribunalul Gorj - Sectia penala, Judecatoria Vanju Mare, Judecatoria Onesti, Tribunalul Maramures si Judecatoria Baia Mare, Judecatoria Tulcea, Judecatoria Babadag, Tribunalul Caras-Severin - Sectia penala, Judecatoria Caransebes, s-a aratat ca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, nu este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, pentru acest regim urmand a fi aplicate, prin analogie, in favoarea inculpatului, dispozitiile din noul Cod penal referitoare la suspendarea sub supraveghere .
Raspunsurile Curtii de Apel Constanta si Tribunalului Constanta, judecatoriilor Medgidia si Mangalia, Judecatoriei Harsova, Tribunalului Tulcea, Tribunalului Cluj, Tribunalului Salaj si judecatoriilor Zalau si Simleu Silvaniei, Judecatoriei Targu Jiu - Sectia penala, Judecatoriei Targu Carbunesti, Judecatoriei Motru, Judecatoriei Novaci, Judecatoriei Brasov, judecatoriilor Fagaras si Rupea, Judecatoriei Beclean, Judecatoriei Turda, Judecatoriei Huedin, Judecatoriei Gherla, Judecatoriei Sighetu Marmatiei, Judecatoriei Viseu de Sus, Judecatoriei Dragomiresti, Judecatoriei Ludus, judecatoriilor Sannicolau Mare si Deta, judecatoriilor Oravita si Moldova Noua cuprind doar mentiunea neidentificarii, in jurisprudenta acestora ori a instantelor din circumscriptie, a unor hotarari relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizarii. Tribunalul Satu Mare nu a formulat un punct de vedere.
IV. Examenul jurisprudentei:
Jurisprudenta nationala relevanta
In materialul transmis de curtile de apel au fost identificate hotarari judecatoresti relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizarii.
Curtea de Apel Bucuresti a transmis Sentinta penala nr. 2.154/20 iulie 2018, pronuntata de Judecatoria Sector 5 Bucuresti, ramasa definitiva prin Decizia penala nr. 2.173/A/3 octombrie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala; Sentinta penala nr. 8/18 ianuarie 2018, pronuntata de Judecatoria Lehliu-Gara, ramasa definitiva prin Decizia penala nr. 794/A/20 mai 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala; Sentinta penala nr. 128/14 august 2014, pronuntata de Tribunalul Calarasi - Sectia penala, Sentinta penala nr. 12/25 ianuarie 2016, pronuntata de Judecatoria Calarasi (definitiva la data de 23 februarie 2016, prin neapelare), Sentinta penala nr. 255/14 septembrie 2017, pronuntata de Judecatoria Calarasi, Sentinta penala nr. 114/24 mai 2016, pronuntata de Judecatoria Calarasi (definitiva la data de 28 iunie 2016, prin neapelare), Sentinta penala nr. 298/19 octombrie 2017, pronuntata de Judecatoria Calarasi (definitiva la data de 8 noiembrie 2017, prin neapelare), Sentinta penala nr. 137/8 mai 2018 (definitiva prin Decizia penala 1.161/A/26.09.2018 a Curtii de Apel Bucuresti), Sentinta penala nr. 334 din 25 octombrie 2018, pronuntata de Judecatoria Calarasi (definitiva prin Decizia penala nr. 1.650/A/18 decembrie 2018 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala), Sentinta penala nr. 9/18 ianuarie 2019, pronuntata de Judecatoria Oltenita.
Curtea de Apel Alba Iulia a transmis Sentinta penala nr. 77/19 octombrie 2016, pronuntata de Judecatoria Saliste, si Sentinta penala nr. 71/1 ianuarie 2017, pronuntata de Judecatoria Sibiu.
Curtea de Apel Bacau a transmis Sentinta penala nr. 103/P/25 noiembrie 2015, pronuntata de Tribunalul Neamt, si Sentinta penala nr. 1/2015, pronuntata de Judecatoria Moinesti.
Curtea de Apel Brasov a transmis Sentinta penala nr. 140/8 iunie 2018, pronuntata de Judecatoria Zarnesti (definitiva prin Decizia penala nr. 661/Ap/25 octombrie 2018 a Curtii de Apel Brasov), Sentinta penala nr. 156/11 august 2017, pronuntata de Judecatoria Zarnesti (definitiva prin Decizia penala nr. 897Ap/24 noiembrie 2017, a Curtii de Apel Brasov), Sentinta penala nr. 1/18 ianuarie 2017, pronuntata de Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 47/13 noiembrie 2017, pronuntata de Tribunalul Covasna, si Sentinta penala nr. 24/25 octombrie 2016, pronuntata de Tribunalul Covasna.
Curtea de Apel Cluj a transmis ca practica relevanta Decizia penala nr. 1.159/A/16.10.2018, Sentinta penala nr. 295 din 11.07.2018 a Judecatoriei Targu Lapus (definitiva la data de 16 octombrie 2018 prin Decizia penala nr. 1.159/A/2018 pronuntata de Curtea de Apel Cluj), Sentinta penala nr. 68/9.09.2015 a Judecatoriei Jibou (definitiva prin Decizia penala nr. 34/A din 15 ianuarie 2016).
Curtea de Apel Craiova a transmis Sentinta penala nr. 128 din 9 decembrie 2015, pronuntata de Judecatoria Strehaia (definitiva prin Decizia penala nr. 1.504 din 6 octombrie 2017 a Curtii de Apel Craiova), Sentinta penala nr. 411 din 29 mai 2017, pronuntata de Judecatoria Drobeta-Turnu Severin (definitiva prin Decizia penala nr. 1.820 din 23 noiembrie 2017 a Curtii de Apel Craiova), Sentinta penala nr. 1.261 din 12 iulie 2018, pronuntata de Judecatoria Drobeta-Turnu Severin (definitiva prin Decizia penala nr. 1.669 din 3 decembrie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Craiova).
Curtea de Apel Galati a transmis Sentinta penala nr. 608/2018, pronuntata de Tribunalul Galati (ramasa definitiva prin necontestare la data de 15 ianuarie 2019), Sentinta penala nr. 38/17 aprilie 2018, pronuntata de Judecatoria Faurei, Sentinta penala nr. 603/2016 pronuntata de Judecatoria Faurei (definitiva prin neapelare la 27.04.2016), Sentinta penala nr. 372/2017, pronuntata de Judecatoria Braila (definitiva prin neapelare la 28 martie 2017), Sentinta penala nr. 1.435/2015, pronuntata de Judecatoria Braila (definitiva prin Decizia penala nr. 1.392/11 decembrie 2015 a Curtii de Apel Galati).
Curtea de Apel Ploiesti a transmis Sentinta penala nr. 2.410/7 noiembrie 2018, pronuntata de Judecatoria Ploiesti in Dosarul nr. 7.495/281/2018, Sentinta penala nr. 2.129/5 octombrie 2018, pronuntata de Judecatoria Ploiesti - Sectia penala in Dosarul nr. 3.851/281/2018, Sentinta penala nr. 320/10 februarie 2017, pronuntata de Judecatoria Ploiesti - Sectia penala in Dosarul nr. 24.356/281/2016, Decizia penala nr. 538/28 aprilie 2017, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, Sentinta penala nr. 2.374/25 septembrie 2017, pronuntata de Judecatoria Ploiesti - Sectia penala in Dosarul nr. 3.976/281/2017, Decizia penala nr. 1.234/9 noiembrie 2017, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, Sentinta penala nr. 120/21.12.2018, pronuntata de Judecatoria Sinaia - Sectia penala in Dosarul nr. 1.577/310/2018.
Curtea de Apel Suceava a transmis hotarari judecatoresti relevante in materie, respectiv Sentinta penala nr. 472/2018 a Judecatoriei Radauti (modificata si definitiva prin Decizia penala nr. 1.115/2018 a Curtii de Apel Suceava), Sentinta penala nr. 515/2016 a Judecatoriei Radauti (definitiva prin Decizia penala nr. 223/2017 a Curtii de Apel Suceava), Sentinta penala nr. 648/2018 a Judecatoriei Radauti (definitiva prin neapelare), Sentinta penala nr. 765/2017 a Judecatoriei Radauti (definitiva prin Decizia penala nr. 1.302/2017 a Curtii de Apel Suceava).
Curtea de Apel Timisoara a transmis sentintele penale nr. 292/10.09.2015 si nr. 245/27 septembrie 2017 ale Judecatoriei Resita.
Jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale
Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curtii Constitutionale, referitoare la aplicarea globala a legii penale mai favorabile, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014;
Decizia nr. 648/2014 a Curtii Constitutionale, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2015;
Decizia nr. 748/2016 a Curtii Constitutionale, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 322 din 4 mai 2017;
Decizia nr. 298/2017 a Curtii Constitutionale, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017.
Jurisprudenta relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Decizia nr. 13/2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, prin care s-a stabilit ca in aplicarea dispozitiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale, in cazul pluralitatii de infractiuni constand intr-o infractiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicata, printr-o hotarare definitiva, o pedeapsa cu suspendarea conditionata a executarii care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu indeplineste conditiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii si, respectiv, o infractiune savarsita in termenul de incercare, pentru care legea penala mai favorabila este legea noua, stabilirea si executarea pedepsei, in urma revocarii suspendarii conditionate, se realizeaza potrivit dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. (1) din Codul penal anterior.
Decizia nr. 3/2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 2 iunie 2015, prin care s-a statuat in sensul ca, in aplicarea dispozitiilor art. 6 din Codul penal, stabilirea pedepsei in baza legii noi, in cazul pluralitatii de infractiuni care, potrivit Codului penal din 1969, presupunea retinerea starii de recidiva postcondamnatorie cu revocarea suspendarii conditionate, iar, potrivit Codului penal, conditiile recidivei postcondamnatorii cu privire la primul termen nu mai sunt intrunite, se determina conform art. 44 raportat la art. 39 din Codul penal in vigoare, referitoare la pluralitatea intermediara.
Jurisprudenta relevanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului
Jurisprudenta privind art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Hotararea din 22 iunie 2000 pronuntata in Cauza CoAA½me si altii impotriva Belgiei - Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reiterat ideea ca, potrivit jurisprudentei sale, art. 7 din Conventie consacra principiul legalitatii incriminarii si pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege). In acelasi sens, hotararile Cantoni contra Frantei din 15 noiembrie 1996, Culegere 1996-V, p. 1.627, A§ 29; si S.W. si C.R. contra Regatului Unit din 22 noiembrie 1995, serie A nr. 335-B si 335-C, pp. 41-42, A§ 35, si, respectiv, pp. 68-69, A§ 33.
V. Opinia specialistilor consultati
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala raportat la art. 473 alin. (5) din Codul procedura penala, a fost solicitata opinia scrisa a specialistilor din cadrul facultatilor de drept, fiind transmise puncte de vedere de Universitatea de Vest din Timisoara - Facultatea de Drept - Centrul de Cercetari in Stiinte Penale, Universitatea Babes-Bolyai - Facultatea de Drept si Universitatea din Bucuresti - Facultatea de Drept .
Astfel, Universitatea de Vest din Timisoara - Facultatea de Drept - Centrul de Cercetari in Stiinte Penale a apreciat ca sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti este admisibila, impunandu-se solutionarea fondului acesteia.
Fata de chestiunea de drept ce impune o dezlegare din partea instantei supreme, respectiv aceea daca, potrivit art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, regimul juridic al revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate in temeiul Codului penal din 1969 se mentine, pentru toate faptele pentru care s-a stabilit aceasta modalitate de individualizare, indiferent daca pedeapsa a ramas definitiva inainte de 1 februarie 2014 (fiind aplicata in baza principiului activitatii legii vechi) sau dupa intrarea in vigoare a actualului Cod penal, aplicata ca lege penala mai favorabila, s-a aratat ca ipoteza de la care porneste instanta de sesizare este aceea a optiunii pentru pedeapsa amenzii penale privind infractiunea savarsita in termenul de incercare al suspendarii conditionate aplicate in temeiul dispozitiilor Codului penal din 1969. In acest sens, interpretand in baza rationamentului a contrario dispozitiile art. 96 din Codul penal in vigoare, s-a admis in mod unanim ca, in cazul in care instanta ar opta pentru o alta solutie decat condamnarea la pedeapsa inchisorii, revocarea suspendarii anterioare si executarea pedepsei rezultante in regim de detentie nu sunt posibile.
S-a aratat ca, potrivit doctrinei de drept penal, in interpretarea art. 96 alin. (4) din Codul penal in vigoare, "este necesar ca pedeapsa stabilita de instanta pentru infractiunea comisa in termenul de supraveghere sa fie inchisoarea, daca pedeapsa stabilita pentru noua infractiune este amenda, nu se va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere, pedeapsa amenzii urmand a fi executata" (M. Udroiu, Drept penal, Partea generala, editia a 4-a, Ed. C.H. Beck, 2017, p. 427) sau: "revocarea nu va putea opera daca pedeapsa aplicata este amenda penala" (A-V. Iugan, Individualizarea judiciara a pedepsei. Alternative la pedeapsa inchisorii. Ed. Universul Juridic, 2018, p. 294). Dispozitiile art. 83 ale Codului penal din 1969 nu diferentiau insa intre felurile pedepsei, referitor la revocarea suspendarii, facand vorbire doar despre pronuntarea unei condamnari definitive, ce atragea in mod obligatoriu revocarea . Doctrina elaborata in aplicarea Codului penal din 1969 a sustinut ca: "pentru a se putea revoca suspendarea executarii se cere ca cel condamnat sa fi savarsit in cursul termenului de incercare o noua infractiune, iar pentru aceasta sa se fi pronuntat o condamnare, indiferent de natura sau durata pedepsei" (V. Dongoroz, Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. II, 1969, p. 185).
Asadar, s-a sustinut ca dispozitiile legale din Codul penal din 1969, respectiv cele din codul in vigoare, ce reglementeaza revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, au un continut diferit, in ipoteza in care instanta, care judeca acuzatia care ar putea atrage sanctiunea revocarii, opteaza pentru pedeapsa amenzii penale. Sub dispozitiile vechi, revocarea este obligatorie, pe cand potrivit Codului penal in vigoare, aceasta nu se poate dispune.
Potrivit normei tranzitorii prevazute de art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, "Masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicata in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal. Regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, este cel prevazut de Codul penal din 1969". Norma este una ce confera ultraactivitate regulilor de drept prevazute in vechiul Cod penal, dupa iesirea acestuia din vigoare, prezumand ca acestea sunt, in ansamblu, mai favorabile fata de dispozitiile art. 91 din noul Cod penal. Alineatul (1) al textului anterior citat se refera la cazul in care sentinta prin care s-a aplicat pedeapsa individualizata in temeiul art. 81 din vechiul Cod penal a ramas definitiva pana la 1 februarie 2014. In aceasta situatie, legislatorul arata ca masura, in ansamblul sau, se mentine si dupa acest moment, in sensul ca nu se va pune problema unei reindividualizari post-sententiam, dupa intrarea in vigoare a noii legislatii penale.
Ipoteza art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se refera, asadar, la masura suspendarii conditionate a pedepselor aplicate definitiv inainte de 1 februarie 2014 si care se afla in curs la acel moment. Faptul ca art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal face referire la mentinerea masurii "dupa intrarea in vigoare a Codului penal" exclude raportarea la o masura aplicata definitiv dupa 1 februarie 2014. S-a sustinut ca nu poate fi mentinut ceva ce nu este in fiinta, ci doar ceva preexistent.
In ceea ce priveste art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, acesta cuprinde o norma de trimitere, incompleta, ce imprumuta o parte din continutul alineatului precedent, urmand a fi interpretata in sensul ca "regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate in baza Codului penal din 1969, inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, este cel prevazut de Codul penal din 1969". Asadar, in timp ce art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se refera la mentinerea masurii de individualizare aflate in fiinta la 1 februarie 2014, art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se refera la mentinerea pentru viitor nu a masurii insasi, ci a regimului juridic al acesteia, care cuprinde toate normele juridice care o guverneaza. Legislatorul a simtit nevoia, cu toate acestea, sa prevada in mod expres ca regimul modalitatii de individualizare se refera si la revocarea sau anularea acesteia, pentru a evita interpretarea contrara.
Legea reglementeaza in art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si o alta ipoteza, in plus fata de cea a mentinerii pentru viitor a efectelor suspendarii conditionate in fiinta la momentul tranzitoriu. Astfel, s-a apreciat ca dispozitia art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu se refera doar la suspendarile conditionate aflate deja in fiinta la data de 1 februarie 2014, ci si la suspendarile conditionate aplicate in temeiul art. 81 si urmatoarele ale Codului penal din 1969, pentru fapte comise inainte de aceasta data, dar pentru care modalitatea de individualizare a fost considerata lege penala mai favorabila. Regimul juridic, sub aspectul revocarii sau anularii suspendarii conditionate, va fi cel care s-a aplicat masurii de individualizare in ansamblul sau, indiferent de momentul ramanerii definitive a sentintei prin care aceasta a fost dispusa.
S-a apreciat ca aceasta interpretare a textului de lege apare ca fireasca, putand fi dedusa atat din scopul reglementarii, cat si literal, din continutul sau. Apare legitim ca regimul juridic atasat suspendarii conditionate aplicate in temeiul vechii dispozitii sa fie acelasi, chiar daca termenul de incercare se prelungeste dincolo de momentul intervenirii noii legislatii penale, in ambele ipoteze mai sus enuntate (suspendare aplicata definitiv inainte de 1 februarie 2014 sau dupa aceasta data).
S-a opinat, in dezacord cu cele retinute de instanta de trimitere, ca prin aplicarea regulilor ce privesc revocarea sau anularea masurii suspendarii conditionate dispuse in baza legii vechi (ca lege mai favorabila), dupa intrarea in vigoare a legii noi, nu exista situatia extinderii aplicarii unor dispozitii penale prin analogie in malam partem. Cele doua cazuri de activare a revocarii ori anularii sunt identice din punctul de vedere al ratiunii legiuitorului.
S-a sustinut ca instanta de judecata ce solutioneaza fapta susceptibila sa atraga revocarea suspendarii conditionate nu ar avea niciun temei legal pentru a aplica art. 96 alin. (4) din Codul penal in vigoare si pentru a nu retine dispozitiile art. 83 ale Codului penal din 1969. Nu poate fi disociat in mod artificial regimul juridic al suspendarii conditionate de masura insasi, aplicata printr-o hotarare definitiva. Intrucat sentinta de condamnare este, prin ipoteza, una definitiva, ea isi produce efectele pana la reabilitarea de drept a celui condamnat, acesta fiind pe deplin supus rigorilor revocarii sau anularii suspendarii conditionate aplicate prin sentinta de condamnare.
S-a apreciat in acest sens ca situatia juridica a inculpatilor carora li s-a aplicat o pedeapsa cu suspendarea conditionata in temeiul Codului penal din 1969, care a ramas definitiva inainte de intrarea in vigoare a noii legislatii, este aceeasi cu situatia juridica a celor carora li s-au aplicat aceleasi dispozitii, dar ulterior, cu retinerea art. 5 din Codul penal in vigoare. Norma li s-a aplicat celor din urma in temeiul ultraactivitatii legii vechi mai favorabile, care, prin medierea art. 15 al Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, va avea efecte in continuare, pana la incetarea tuturor efectelor condamnarii. Asa cum s-a apreciat unanim, suspendarea conditionata aplicata in baza vechii reglementari este mai favorabila in ansamblul sau fata de dispozitiile art. 91 si urmatoarele din Codul penal in vigoare. In aceste conditii lipseste cu desavarsire temeiul juridic al reactivarii dispozitiilor art. 96 din noua legislatie penala, cu referire la o norma de drept penal ce apartine legii vechi, prin crearea unei lex tertia.
Astfel, s-a opinat in sensul ca instanta investita cu solutionarea cauzei privind o infractiune savarsita in termenul de incercare al suspendarii conditionate aplicate dupa 1 februarie 2014 in baza Codului penal din 1969 nu ar putea, in functie de natura pedepsei spre care s-ar orienta (inchisoarea sau amenda penala), sa opteze pentru aplicarea dispozitiilor art. 83 din Codul penal din 1969 sau ale art. 96 din Codul penal in vigoare, norma tranzitorie interzicand aceasta, fiind aplicabile doar dispozitiile legii vechi.
In sustinerea celor aratate mai sus sunt si considerentele Deciziei nr. 13/2015 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, in care s-a aratat ca "in aplicarea dispozitiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale, in cazul unei pluralitati de infractiuni constand intr-o infractiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicata, printr-o hotarare definitiva, o pedeapsa cu suspendarea conditionata a executarii care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu indeplineste conditiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii si, respectiv, o infractiune savarsita in termenul de incercare, anterior datei de 1 februarie 2014, pentru care legea penala mai favorabila este legea noua, stabilirea si executarea pedepsei, in urma revocarii suspendarii conditionate, se realizeaza potrivit dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. (1) din Codul penal anterior, iar nu conform dispozitiilor art. 96 alin. (5) raportat la art. 44 alin. (2) din Codul penal, referitoare la pluralitatea intermediara."
Prin aceeasi hotarare, Inalta Curte de Casatie si Justitie a mai aratat: "cu privire la masura suspendarii conditionate, s-a mentionat ca noua politica penala conceputa de legiuitor (care nu a mai reglementat in Codul penal actual institutia respectiva) se reflecta in dispozitiile art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care prevad, prin norme clare, nesusceptibile de interpretari din partea instantelor judecatoresti, mentinerea efectelor acesteia, pana la epuizarea lor, conform legii penale vechi, dar si aplicarea regimului specific, prevazut de aceeasi lege, inclusiv sub aspectul revocarii ei, astfel ca stabilirea si executarea pedepsei conform prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul penal anterior, chiar daca legea penala mai favorabila pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare este legea noua, corespund vointei legiuitorului si, astfel, nu contravin prevederilor art. 5 din Codul penal actual, in interpretarea constatata a fi constitutionala".
Prin aceeasi decizie, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut si imprejurarea ca "[...] din continutul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal rezulta ca temeiul legal al revocarii suspendarii conditionate, ca efect al savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare, chiar daca pentru infractiunea respectiva legea penala mai favorabila este legea noua, il constituie, potrivit vointei legiuitorului, art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969, fara a putea face distinctie intre dispozitia de revocare si tratamentul sanctionator impus de acelasi text de lege.
Pe cale de consecinta, in ipoteza revocarii suspendarii, tratamentul sanctionator nu poate fi decat acela reglementat de art. 83 din Codul penal anterior (care nu era diferit dupa cum noua infractiune era savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie sau in stare de pluralitate intermediara), nefiind de acceptat revocarea suspendarii conditionate pe un temei (cel din Codul penal anterior) si stabilirea pedepsei de executat, in urma acestei revocari, pe un alt temei (cel din noul Cod penal), intrucat s-ar ajunge la crearea unei tex tertia, pe cale de interpretare judecatoreasca".
De asemenea, prin Decizia nr. 648/2014 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2015, s-a retinut ca "art. 96 alin. (5) din Codul penal, care prevede ca pedeapsa principala pentru noua infractiune, in cazul revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau la pluralitatea intermediara, nu poate fi considerat lege penala mai favorabila in raport cu vechea reglementare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei, ci doar in ceea ce priveste, eventual, vechea reglementare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
Mai mult, realizand controlul de constitutionalitate asupra dispozitiilor art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 298/2017 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017), a aratat ca "situatia din speta dedusa controlului de constitutionalitate se caracterizeaza prin faptul ca cel condamnat, fiindu-i aplicata suspendarea conditionata a executarii pedepsei potrivit Codului penal din 1969, a savarsit o noua infractiune, descoperita in termenul de incercare, procesul sau fiind pendinte la data intrarii in vigoare a noului Cod penal. Aceasta situatie tranzitorie este reglementata de art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care prevede ca masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal, iar regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, este cel prevazut de Codul penal din 1969".
Avand in vedere atat cele anterior aratate, cat si cele retinute de instanta suprema si de instanta de control constitutional, s-a apreciat ca solutia privind chestiunea de drept aflata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie trebuie sa fie urmatoarea:
Regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, cu referire la aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, inclusiv in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile.
Universitatea Babes-Bolyai - Facultatea de Drept a sustinut ca raspunsul la aceasta chestiune de drept decurge in mod firesc din principiile generale care guverneaza materia aplicarii legii penale in timp . Astfel, o institutie aplicata in baza legii care o reglementeaza intr-o maniera mai favorabila va fi preluata in integralitate, atat sub aspectul conditiilor de aplicare, cat si al regimului si efectelor. Doar legiuitorul, printr-o dispozitie expresa, ar putea institui derogari de la aceasta regula .
Regula evocata se impune cu atat mai mult cu cat suspendarea conditionata este o institutie ce nu mai are corespondent in Codul penal in vigoare, astfel ca ea nu mai poate fi dispusa decat in situatii tranzitorii si numai potrivit Codului penal anterior. De aceea, conditiile de dispunere vor fi intotdeauna cele prevazute de art. 81 din Codul penal din 1969.
In conditiile Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 265 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a stabilit aplicarea legii penale mai favorabile pe baza sistemului aprecierii globale, nu ar fi de conceput ca instanta sa dispuna suspendarea conditionata potrivit legii vechi, dar sa ii asocieze regimul prevazut de legea noua. Mai mult, asa cum s-a aratat, chiar in absenta Deciziei nr. 265/2014 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, solutia ar fi fost aceeasi, pentru ca este vorba despre o institutie unica - suspendarea conditionata - care nu isi poate lua conditiile de aplicare dintr-o lege, iar regimul si efectele din alta lege.
In plus, caracterul mai favorabil al acestei modalitati de individualizare avut in vedere de instanta atunci cand a ales-o, in detrimentul suspendarii sub supraveghere prevazute de Codul penal in vigoare, a fost stabilit, cu siguranta, si prin prisma efectelor - reabilitarea de drept la implinirea termenului de incercare . Din aceasta perspectiva ar fi de neconceput ca masura sa fie aleasa (si) in considerarea unor efecte prevazute doar de legea veche, dar cauzele de anulare si revocare sa le imprumute din legea noua.
Nu in ultimul rand, s-a sustinut ca preluarea, pentru aceasta suspendare, a regimului asociat de legea noua suspendarii sub supraveghere ar conduce la o diferenta de tratament nejustificata intre condamnatii ale caror pedepse cu suspendare conditionata au fost definitiv aplicate sub legea veche [pentru care se aplica art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal] si cei in cazul carora o condamnare similara a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual.
Pentru aceste motive, s-a apreciat ca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, chiar si atunci cand suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile.
Universitatea din Bucuresti - Facultatea de Drept a aratat ca in cauza masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei a fost dispusa prin aplicarea legii penale vechi care a fost considerata mai favorabila. In procesul de stabilire a legii penale mai favorabile instanta trebuie sa aiba in vedere nu numai conditiile, prevazute in legile supuse comparatiei, prin care inculpatul ar putea beneficia de aplicarea unei institutii ale carei efectele imediate ar conduce la o situatie mai blanda, ci si efectele definitive ale aplicarii institutiei respective. Toate aceste aspecte sunt analizate pentru a identifica legea penala mai favorabila in mod global, astfel cum s-a statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014.
Cu privire la efectele masurii suspendarii executarii pedepsei aplicate in baza Codului penal din 1969 s-a precizat ca in Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod penal s-au prevazut dispozitii cu privire la aplicarea in timp a legii penale, dar aceste dispozitii au ca ipoteza existenta deja a unei hotarari de condamnare cu suspendarea conditionata ce a fost pronuntata pana la intrarea in vigoare a Codului penal actual. Astfel, in art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se arata ca masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal (Codului penal actual), iar conform art. 15 alin. (2) din aceeasi lege, regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, este cel prevazut in Codul penal din 1969.
S-a sustinut ca aceste dispozitii nu pot fi aplicate in cauza din care rezulta problema de drept ce se cere a fi rezolvata, deoarece in speta masura de suspendare conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual si nu este o masura ale carei efecte sa fie mentinute si dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal (ipoteza avuta in vedere de art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal). Astfel, s-a aratat ca masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei a fost dispusa potrivit Codului penal din 1969 care a fost identificat ca fiind legea penala mai favorabila in cazul concret, apreciere globala atat in ceea ce priveste individualizarea aplicarii pedepsei, cat si masura de individualizare a executarii prin suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Aplicarea masurii suspendarii conditionate a executarii pedepsei a fost dispusa tot pentru o situatie tranzitorie ca efect al identificarii legii vechi (Codul penal din 1969) ca fiind mai favorabila.
Asadar, efectele institutiei juridice, astfel cum sunt acestea prevazute in legea considerata ca fiind mai favorabila (lege determinata in conditiile art. 5 din Codul penal), nu se pot produce decat in conditiile acelei legi.
In speta, odata ce a fost determinata ca fiind mai favorabila legea in vigoare la data comiterii faptei (Codul penal din 1969), cadrul in care se vor produce efectele ulterioare provizorii ori definitive ale masurii a fost stabilit si nu s-ar mai putea modifica ulterior prin aplicarea dispozitiilor unei alte legi care a fost supusa comparatiei pentru determinarea legii mai favorabile, dar care nu a fost aleasa ca fiind mai favorabila. Revocarea masurii suspendarii conditionate a executarii pedepsei este ulterioara dispunerii acesteia si reprezinta o consecinta a comportamentului necorespunzator al condamnatului in raport cu prevederile legii aplicabile lui (lege care a fost aleasa ca mai favorabila). Odata ce in raport cu infractiunea comisa si cu masura de individualizare a pedepsei a fost determinata, in mod global, ca fiind mai favorabila legea veche nu ar mai fi posibil ca ulterior, in cazul comiterii din nou a unei infractiuni, pe durata termenului de incercare, sa fie aplicabila legea noua deoarece ar prevedea conditii mai favorabile in ceea ce priveste incidenta revocarii masurii suspendarii sau efectele acesteia. Daca s-ar proceda astfel, s-a sustinut ca s-ar ajunge ca in raport cu masura suspendarii executarii pedepsei sa se aplice atat legea veche, cat si legea noua, desi este vorba despre aceeasi institutie - suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Aplicarea legii in acest mod ar reprezenta o combinatie de dispozitii mai favorabile care nu poate fi admisa.
Dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu pot servi drept temei pentru aplicarea tratamentului penal de la recidiva ori pluralitate intermediara, chiar daca infractiunile ce compun pluralitatea se gasesc in ipoteza textului respectiv. Pana a vedea ce reguli se vor aplica pluralitatii de infractiuni este necesar ca mai intai pedeapsa a carei executare a fost suspendata sa devina executabila (in speta ca efect al revocarii). Revocarea masurii suspendarii executarii pedepsei se va face in conditiile legii aplicabile in cauza. In acest caz efectul revocarii va fi cel prevazut in dispozitiile din legea aplicabila [in cauza art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969] si care au caracter special in raport cu dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In acord cu dispozitiile art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969, atat pedeapsa a carei suspendare a fost revocata, cat si pedeapsa pentru noua infractiune se vor executa fara a fi contopite.
In concluzie, s-a sustinut ca, si in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pentru o infractiune savarsita anterior intrarii in vigoare a Codului penal actual, a fost dispusa printr-o hotarare pronuntata dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, regimul acesteia, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969.
VI. Punctul de vedere exprimat de Directia legislatie, studii, documentare si informare juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Cu privire la problema de drept in discutie s-a sustinut ca regimul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazut in Codul penal din 1969 nu este aplicabil in ipoteza in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile. Examinarea dispozitiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in cuprinsul carora legiuitorul face referire la suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicata in baza Codului penal anterior, precum si la mentinerea acestei masuri dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, conduce la concluzia ca sfera de incidenta a dispozitiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cuprinde exclusiv masurile constand in suspendarea conditionata a executarii pedepsei dispuse prin hotarari judecatoresti definitive la data intrarii in vigoare a noului Cod penal.
Cu privire la masurile constand in suspendarea conditionata a executarii pedepsei, dispuse dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal si a Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (1 februarie 2014), ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, legiuitorul nu ar fi putut sa prevada in cuprinsul Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal ca acestea se mentin, in conditiile in care la data de 1 februarie 2014 nu erau inca dispuse definitiv.
S-a aratat ca in cuprinsul dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal legiuitorul stabileste ca regimul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei reglementat in Codul penal anterior este aplicabil in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute in art. 15 alin. (1) din aceeasi lege.
S-a sustinut ca interpretarea corelata a dispozitiilor art. 15 alin. (1) si a dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal conduce la concluzia ca regimul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei reglementat in Codul penal anterior este aplicabil doar masurilor constand in suspendarea conditionata a executarii pedepsei care, la data intrarii in vigoare a noului Cod penal, erau deja dispuse prin hotarari judecatoresti definitive.
In consecinta, dispozitiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu pot constitui temeiul legal pentru aplicarea regimului revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei reglementat in Codul penal anterior, in ipoteza in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu era dispusa la data de 1 februarie 2014 printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, ci a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal si a Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile.
S-a facut referire la Decizia nr. 748/2016 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 322 din 4 mai 2017, in care instanta constitutionala, in examinarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, porneste de la premisa ca sfera de incidenta a acestor dispozitii este limitata la suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ca masura aplicata prin hotarari judecatoresti definitive inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal si a Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (paragrafele 15 si 17).
In acelasi timp, incidenta regimului revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazut in Codul penal anterior este justificata, in viziunea Curtii Constitutionale, de faptul ca acest regim era in vigoare la momentul dispunerii suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Or, in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal si a Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, argumentul retinut de Curtea Constitutionala nu isi pastreaza validitatea.
De asemenea s-a facut referire la Decizia nr. 13/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, in care se porneste de la premisa ca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt incidente doar in ipoteza suspendarii conditionate a executarii pedepsei, dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva anterior intrarii in vigoare a noului Cod penal si mentinuta dupa intrarea in vigoare a acestuia, iar nu si in ipoteza in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa (nu doar mentinuta) dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, conform principiului aplicarii legii penale mai favorabile. In viziunea Deciziei nr. 13/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, scopul dispozitiilor art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal consta in reglementarea situatiei tranzitorii privind hotararile judecatoresti definitive prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei si care produceau efecte la data intrarii in vigoare a noului Cod penal si a Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat in sensul aplicabilitatii dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal pentru o ipoteza in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal, iar infractiunea care determina revocarea a fost savarsita tot inainte de intrarea in vigoare a acestuia.
Spre deosebire de situatia reglementata prin Decizia nr. 13/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, s-a precizat ca sesizarea prealabila priveste suspendarea conditionata a executarii pedepsei dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, conform principiului aplicarii legii penale mai favorabile, iar infractiunea care ar determina revocarea este savarsita sub imperiul noului Cod penal. In acest caz, in temeiul art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aplicarea tratamentului sanctionator al pluralitatii de infractiuni prevazut in noul Cod penal este obligatorie, in absenta unei reglementari derogatorii explicite.
In consecinta, aplicarea tratamentului sanctionator al pluralitatii de infractiuni prevazut in Codul penal anterior, subsecvent revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei (cumulul aritmetic), este exclus prin dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in absenta unui temei legal clar prin care legiuitorul sa isi exprime vointa de a deroga de la aceste dispozitii. Inaplicabilitatea tratamentului sanctionator al pluralitatii de infractiuni prevazut in Codul penal anterior, subsecvent revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, are drept consecinta excluderea posibilitatii aplicarii regimului revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei in ansamblul sau, intrucat, in cadrul aceleiasi institutii (revocarea suspendarii), nu este posibila aplicarea, in mod scindat, a conditiilor revocarii suspendarii prevazute in Codul penal anterior si a tratamentului sanctionator al pluralitatii de infractiuni prevazut in noul Cod penal.
S-a opinat ca solutia care s-ar impune consta in aplicarea, prin analogie in bonam partem, a dispozitiilor art. 96 din Codul penal in vigoare, referitoare la revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, sub aspectul conditiilor revocarii si al tratamentului sanctionator al pluralitatii de infractiuni [art. 96 alin. (4)-(6) din noul Cod penal].
In ceea ce priveste jurisprudenta privind art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale s-a aratat ca in Hotararea din 22 iunie 2000, pronuntata in Cauza CoAA½me si altii impotriva Belgiei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reiterat ca, potrivit jurisprudentei sale, art. 7 consacra principiul legalitatii incriminarii si pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege). Daca acesta interzice in special extinderea campului de aplicare a infractiunilor existente la faptele care, anterior, nu constituiau infractiuni, el prevede, de asemenea, principiul ca legea penala nu trebuie sa fie aplicata extensiv in defavoarea persoanei acuzate, de exemplu, prin analogie. Rezulta ca legea trebuie sa defineasca clar infractiunile si pedepsele pe care le reprima. Aceasta conditie este indeplinita atunci cand justitiabilul poate cunoaste, din formularea dispozitiei relevante si, daca este necesar, cu ajutorul interpretarii instantelor referitoare la aceasta, ce acte si omisiuni ii angajeaza raspunderea penala. Notiunea de "lege" utilizata in art. 7 corespunde aceluiasi concept care figureaza in alte articole ale Conventiei; cuprinde dreptul de origine atat legislativa, cat si jurisprudentiala si implica cerinte calitative, inclusiv cele ale accesibilitatii si previzibilitatii (hotararile Cantoni contra Frantei din 15 noiembrie 1996, Culegere 1996-V, p. 1627, A§ 29; si S.W. si C.R. contra Regatului Unit din 22 noiembrie 1995, serie A nr. 335-B si 335-C, pp. 41-42, A§ 35 si, respectiv, pp. 68-69, A§ 33).
Sub un prim aspect, pe baza modului in care sunt formulate dispozitiile art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, interpretarea acestora in sensul includerii in sfera lor de aplicare a ipotezelor in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, cu titlu de lege penala mai favorabila, echivaleaza cu o aplicare extensiva a normei penale cuprinse in art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in materie de revocare, in defavoarea persoanei acuzate.
In conditiile in care nici din dispozitiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si nici din dispozitiile art. 15 alin. (2) din aceeasi lege nu rezulta ca ipoteza suspendarii conditionate a executarii pedepsei dispuse dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal intra sub incidenta normelor penale cuprinse in art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, includerea acestei ipoteze in sfera de aplicare a normelor penale mentionate si, deci, aplicarea regimului revocarii suspendarii reglementat in Codul penal anterior nu se pot realiza decat prin interpretarea extensiva a dispozitiilor art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in dezacord cu art. 7 din Conventie, intrucat opereaza in defavoarea persoanei acuzate. Interpretarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in sensul incidentei acestora in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa data de 1 februarie 2014 cu titlu de lege penala mai favorabila, nu intruneste exigentele previzibilitatii, intrucat nu rezulta nici din dispozitiile art. 15 din Legea nr. 187/2012, nici din jurisprudenta Curtii Constitutionale si nici din jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
Sub un al doilea aspect, daca aplicarea extensiva a normei penale prin analogie in malam partem este prohibita de art. 7 din Conventie, aplicarea extensiva a normei penale in bonam partem este permisa. Asadar, omisiunea legiuitorului de a reglementa regimul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei in ipoteza in care suspendarea conditionata a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, cu titlu de lege penala mai favorabila, poate fi complinita, in sensul aplicarii prin analogie a dispozitiilor art. 96 din noul Cod penal, intrucat analogia opereaza in favoarea persoanei acuzate [art. 96 alin. (4)-(6) din Codul penal in vigoare].
In primul rand, s-a sustinut ca aplicarea dispozitiilor art. 96 din Codul penal in vigoare opereaza in favoarea persoanei acuzate, in raport cu dispozitiile art. 83 din Codul penal din 1969, din punct de vedere al conditiilor revocarii suspendarii (noul Cod penal nu permite revocarea suspendarii in cazul in care pedeapsa aplicata pentru noua infractiune este amenda).
In al doilea rand, s-a sustinut ca aplicarea dispozitiilor art. 96 din noul Cod penal opereaza in favoarea persoanei acuzate din punctul de vedere al tratamentului sanctionator, in cazul in care pluralitatea de infractiuni imbraca forma pluralitatii intermediare.
Din ambele puncte de vedere, a admite aplicarea dispozitiilor mai severe, defavorabile, ale art. 83 din Codul penal din 1969 in materia revocarii suspendarii conditionate, in conditiile in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a putut fi dispusa dupa data de 1 februarie 2014 exclusiv cu titlu de lege penala mai favorabila, inseamna a transforma principiul aplicarii legii penale mai favorabile in contrariul sau.
VII. Dispozitii legale incidente
Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
Capitolul III
- Dispozitii privind aplicarea si executarea sanctiunilor penale
Art. 10. -
Tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni se aplica potrivit legii noi atunci cand cel putin una dintre infractiunile din structura pluralitatii a fost comisa sub legea noua, chiar daca pentru celelalte infractiuni pedeapsa a fost stabilita potrivit legii vechi, mai favorabila.
(...)
Art. 15. -
(1) Masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicata in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal.
(2) Regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, este cel prevazut de Codul penal din 1969.
Art. 16. -
(1) Masura suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei aplicata in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal, pana la implinirea termenului de incercare stabilit prin hotararea de condamnare.
Codul penal din 1969
Art. 83. - Revocarea in cazul savarsirii unei infractiuni
(1) Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune . (...)
Codul penal in vigoare
Art. 96. - Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
(...)
(4) Daca pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a savarsit o noua infractiune, descoperita pana la implinirea termenului si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei.
(5) Pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau la pluralitatea intermediara.
VIII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la admisibilitatea sesizarii
S-a sustinut ca admisibilitatea unei sesizari formulate in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile presupune indeplinirea cumulativa a trei cerinte: instanta care a formulat intrebarea sa fie investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta, chestiunea de drept supusa analizei sa nu fi primit o rezolvare anterioara printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii sau sa nu faca obiectul unui asemenea recurs in interesul legii in curs de solutionare, iar de lamurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii sa depinda solutionarea pe fond a cauzei.
In cauza s-a constatat ca, desi sesizarea raspunde unora dintre criteriile de admisibilitate, nu este indeplinita conditia esentiala a existentei unei chestiuni de drept ce ar necesita lamuriri sau interpretari. Aceasta conditie de admisibilitate a fost consacrata in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala (Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, si Decizia nr. 6 din 2 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 287 din 15 aprilie 2016), considerandu-se ca este admisibila intrebarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile doar in cazul unei dificultati reale de interpretare a textelor de lege, care este de natura a naste o indoiala rezonabila asupra continutului acestora.
Sesizarea admisibila urmareste cunoasterea intelesului exact al normei, clarificarea sensului si scopului acesteia, astfel incat procedura prealabila nu poate fi folosita in cazul in care aplicarea corecta a dreptului se impune intr-un mod atat de evident, incat nu lasa loc de indoiala cu privire la modul de solutionare a intrebarii adresate.
Referitor la chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita, s-a constatat ca nu reprezinta o reala problema generata de dificultati de interpretare a unor dispozitii legale ori de opinii divergente exprimate si argumentate in doctrina. Astfel, raportat la situatia juridica premisa - existenta unei suspendari conditionate dispuse in baza Codului penal anterior, ca efect al legii penale mai favorabile, dupa intrarea in vigoare a Codului penal - in actuala reglementare nu mai este prevazuta aceasta masura de individualizare judiciara a executarii pedepsei reglementata in dispozitiile art. 81 - art. 86 din Codul penal din 1969. Sistemul de sanctionare prevazut in art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969 pentru situatia savarsirii unei noi infractiuni in termenul de incercare al suspendarii conditionate presupunea revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, instanta de judecata urmand sa dispuna executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopea cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune (cumulul aritmetic al pedepselor).
In solutionarea conflictului de legi rezultat din intrarea in vigoare a noului Codul penal, legiuitorul, prin introducerea art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a stabilit ca masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal, iar regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, este cel prevazut de Codul penal din 1969. Asadar, art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si regimul juridic pe care il instituie reprezinta in mod evident o optiune legala expresa in solutionarea conflictului de legi in timp in materia aspectelor legate de aplicarea legii penale mai favorabile intervenite insa dupa ramanerea definitiva a unei hotarari prin care s-a dispus, ca modalitate de individualizare a executarii pedepsei, suspendarea conditionata .
Pe de alta parte, s-a precizat ca solutionarea problemei de drept isi gaseste lamurirea, mutatis mutandis, intr-o decizie anterioara a instantei supreme. Astfel, modul in care trebuie aplicate dispozitiile legale in chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizari reiese din considerentele Deciziei nr. 13 din 6 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, in care instanta suprema a aratat, intre altele, ca prin art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal legiuitorul a prezumat ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate in conditiile reglementarii anterioare este mai favorabila, nefiind necesara modificarea acesteia ca urmare a intrarii in vigoare a noului Cod penal, care nu mai prevede o astfel de modalitate de executare a pedepsei.
Din continutul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal rezulta ca temeiul legal al revocarii suspendarii conditionate ca efect al savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare il constituie, potrivit vointei legiuitorului art. 83 alin. (1) din Codul penal anterior, fara a putea face distinctie intre dispozitia de revocare si tratamentul sanctionator impus de acelasi text de lege. Prin urmare, in conditiile in care Codul penal in vigoare nu mai reglementeaza institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei si in lipsa oricarei dispozitii legale contrare, acesteia nu ii pot fi aplicate, prin analogie, dispozitiile din Codul penal in vigoare penal referitoare la regimul suspendarii sub supraveghere, inclusiv sub aspectul revocarii, motiv pentru care, intr-o astfel de ipoteza, stabilirea si executarea pedepsei nu se pot realiza in conditiile art. 96 alin. (5) din Codul penal.
In plus, s-a aratat ca aplicarea tratamentului sanctionator prevazut de art. 83 alin. (1) din Codul penal anterior (care presupune executarea in intregime a pedepsei in privinta careia s-a dispus revocarea suspendarii conditionate alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune, chiar daca nu sunt indeplinite, conform legii penale noi, conditiile recidivei postcondamnatorii, ci acelea ale pluralitatii intermediare) nu contravine Deciziei Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 372 din 20 mai 2014, paragrafele 45 si 49, care, consacrand interdictia crearii unei lex tertia, se refera exclusiv la interpretarea pe cale judiciara, ce vizeaza doar instantele de judecata, nu si legiuitorul.
Cu privire la masura suspendarii conditionate s-a mentionat ca noua politica penala conceputa de legiuitor (care nu a mai reglementat in Codul penal actual institutia respectiva) se reflecta in art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care prevede, prin norme clare, nesusceptibile de interpretari din partea instantelor judecatoresti, mentinerea efectelor acesteia pana la epuizarea lor, conform legii penale vechi, dar si aplicarea regimului specific prevazut de aceeasi lege, inclusiv sub aspectul revocarii. Cum insa art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal reprezinta norma tranzitorie, articolul vizeaza doar situatia suspendarii conditionate dispuse anterior intrarii in vigoare a noului Cod penal, asadar nu este aplicabil in mod direct ipotezei evocate in sesizare, dar pentru egalitate de tratament, rationamentul este identic. Pe cale de consecinta, stabilirea si executarea pedepsei conform prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969 corespund vointei legiuitorului si astfel nu contravin prevederilor art. 5 din Codul penal in vigoare in interpretarea constatata a fi constitutionala. O institutie aplicata in baza legii care o reglementeaza intr-un mod mai favorabil trebuie preluata in integralitate, atat sub aspectul conditiilor de aplicare, cat si al regimului si efectelor.
Dimpotriva, in opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, abordarea propusa de instanta de trimitere in solutionarea problemei de drept este contrara interpretarii date dispozitiilor art. 5 din Codul penal de catre instanta de contencios constitutional, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, cu atat mai mult cu cat institutia suspendarii conditionate nu mai are corespondent in legea noua, iar caracterul mai favorabil este de necontestat.
IX. Opinia judecatorului-raportor
Opinia judecatorului-raportor a fost in sensul admiterii sesizarii formulate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala prin Incheierea de sedinta din data de 7 ianuarie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 5.780/202/2017 (2.031/2018), si stabilirii ca, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate in baza art. 81 din Codul penal din 1969, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, printr-o hotarare pronuntata dupa 1 februarie 2014, se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, fiind cel prevazut de Codul penal din 1969. Judecatorul-raportor a apreciat ca o institutie aplicata in baza legii care o reglementeaza intr-o maniera mai favorabila va produce consecinte generate de acea lege atat sub aspectul conditiilor de aplicare, cat si al regimului si efectelor. Doar legiuitorul, printr-o dispozitie expresa, ar putea institui derogari de la aceasta regula .
X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala prin Incheierea de sedinta din data de 7 ianuarie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 5.780/202/2017 (2.031/2018), raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, retine urmatoarele:
A. Cu privire la admisibilitatea sesizarii
In conformitate cu art. 475 din Codul de procedura penala: "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca exista o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective si asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
Ca urmare, admisibilitatea unei sesizari formulate in procedura pronuntarii unei hotarari prealabile este conditionata de indeplinirea cumulativa a urmatoarelor cerinte:
- instanta care a formulat intrebarea sa fie investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta;
- solutionarea pe fond a cauzei sa depinda de lamurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii;
- chestiunea de drept supusa analizei sa nu fi primit o rezolvare anterioara printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si sa nu faca obiectul unui asemenea recurs in curs de solutionare.
In speta, sunt indeplinite toate cele trei cerinte anterior enuntate.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala este investita, in Dosarul nr. 5.780/202/2017, cu solutionarea apelului declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi impotriva Sentintei penale nr. 182 din data de 6 iunie 2018, pronuntata de Judecatoria Calarasi in Dosarul nr. 5.780/202/2017, privind pe inculpatul P. H., iar rezolvarea data chestiunii de drept ce face obiectul trimiterii preliminare este susceptibila a avea consecinte juridice directe asupra modului de solutionare a cauzei.
O chestiune asupra careia instantele de judecata au puncte de vedere diferite reprezinta o veritabila problema de drept in sensul art. 475 din Codul de procedura penala. Din cele ce preceda rezulta ca instantele de judecata consultate au avut puncte de vedere diferite cu privire la solutia ce ar urma sa fie data problemei de drept:
- Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, Judecatoria Lehliu-Gara, Judecatoria Alexandria, Tribunalul Ialomita si instantele arondate, Tribunalul Bacau si Judecatoria Moinesti, Tribunalul Neamt, Judecatoria Roman, Curtea de Apel Brasov, Tribunalul Brasov, Judecatoria Zarnesti, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bistrita-Nasaud, Judecatoria Bistrita, Judecatoria Nasaud, Judecatoria Targu Lapus, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Mehedinti, Judecatoria Drobeta-Turnu Severin, Tribunalul Olt, Judecatoria Slatina, Judecatoria Caracal, Judecatoria Constanta, Judecatoria Macin, Curtea de Apel Galati, Judecatoria Adjud si Judecatoria Panciu, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti si instantele arondate, Curtea de Apel Suceava, Judecatoria Reghin, Judecatoria Tarnaveni, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Timis, Judecatoria Arad, Judecatoria Timisoara, Judecatoria Lugoj au sustinut ca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969 indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, si in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile. Aceeasi solutie a problemei de drept a fost argumentata in punctele de vedere trimise de catre Universitatea de Vest din Timisoara - Facultatea de Drept - Centrul de Cercetari in Stiinte Penale, Universitatea Babes-Bolyai - Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti - Facultatea de Drept si in opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (care insa a solicitat respingerea ca inadmisibila a sesizarii deoarece, desi sustine aceasta interpretare, nu exista o veritabila problema de drept);
- Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, Judecatoria Sector 3 Bucuresti, Judecatoria Sector 6 Bucuresti, Tribunalul Teleorman, Judecatoria Rosiori de Vede, Tribunalul Gorj - Sectia penala, Judecatoria Vanju Mare, Judecatoria Onesti, Tribunalul Maramures si Judecatoria Baia Mare, Judecatoria Tulcea, Judecatoria Babadag, Tribunalul Caras-Severin - Sectia penala, Judecatoria Caransebes au sustinut ca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, nu este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, pentru acest regim urmand a fi aplicate, prin analogie, in favoarea inculpatului, dispozitiile din noul Cod penal, referitoare la suspendarea sub supraveghere . Aceeasi solutie a problemei de drept a fost argumentata de catre Directia legislatie, studii, documentare si informare juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Din verificarile efectuate a rezultat ca problema de drept ce face obiectul sesizarii nu a primit o rezolvare anterioara printr-o hotarare prealabila sau printr-o decizie de recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui asemenea recurs, aflat in curs de solutionare. Situatia reglementata prin Decizia nr. 13/2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, este diferita de sesizarea prezenta care priveste suspendarea conditionata a executarii pedepsei dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, conform principiului aplicarii legii penale mai favorabile, iar infractiunea care ar determina revocarea este savarsita sub imperiul Codului penal in vigoare.
B. Cu privire la chestiunea de drept a carei dezlegare s-a solicitat
Problema de drept, pusa in discutie de sesizarea instantei de trimitere, este de a stabili daca art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se opune aplicarii art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in cazul savarsirii unei noi infractiuni in termenul de incercare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei dispusa de Codul penal din 1969 (ca lege mai favorabila), suspendare a executarii pedepsei aplicata dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual.
Prin introducerea art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, legiuitorul a stabilit, in solutionarea conflictului de legi rezultat din intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal, iar regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicata in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal, inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia. Asadar, art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si regimul juridic pe care il instituie reprezinta optiunea legala expresa in solutionarea conflictului de legi in timp, in materia aspectelor legate de aplicarea legii penale mai favorabile intervenite insa dupa ramanerea definitiva a unei hotarari prin care s-a dispus, ca modalitate de individualizare a executarii pedepsei, suspendarea conditionata .
O institutie aplicata in baza legii care o reglementeaza intr-o maniera mai favorabila va produce consecinte generate de acea lege atat sub aspectul conditiilor de aplicare, cat si al regimului si efectelor. Doar legiuitorul, printr-o dispozitie expresa, ar putea institui derogari de la aceasta regula .
O institutie juridica (in cauza suspendarea conditionata) nu isi poate lua conditiile de aplicare dintr-o lege, iar regimul si efectele dintr-o alta lege. Aplicarea legii penale mai favorabile, pe baza sistemului aprecierii globale (Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 265 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014), nu permite ca o instanta sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei potrivit legii vechi, dar sa ii asocieze regimul prevazut de legea noua. In consecinta, aplicarea regulilor referitoare la revocarea sau anularea suspendarii conditionate dispuse in baza Codului penal din 1969 (ca lege mai favorabila), dupa intrarea in vigoare a Codului penal in vigoare, nu este urmarea aplicarii unor dispozitii penale prin analogie in malam partem. Cele doua cazuri de revocare ori anulare a suspendarii conditionate, pentru ipoteza unei suspendari a executarii pedepsei aplicate anterior intrarii in vigoare a Codului penal actual si pentru ipoteza unei suspendari a executarii pedepsei aplicate dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, dar dispusa conform art. 81 din Codul penal din 1969 ca lege mai favorabila, sunt identice din punctul de vedere al ratiunii legiuitorului.
Aplicarea regimului juridic asociat de legea noua suspendarii sub supraveghere ar conduce la o diferenta de tratament nejustificata intre condamnatii ale caror pedepse cu suspendare conditionata au fost definitiv aplicate sub legea veche [pentru care se aplica art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal] si cei in cazul carora o condamnare similara a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal. Daca s-ar proceda astfel, s-ar ajunge ca aceleiasi institutii juridice (masura suspendarii executarii pedepsei) sa i se aplice atat legea veche, cat si legea noua. Aplicarea legii in acest mod ar reprezenta o combinatie de dispozitii mai favorabile, care nu poate fi admisa in interpretarea data prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014.
In procesul de stabilire a legii penale mai favorabile instanta trebuie sa aiba in vedere nu numai conditiile, prevazute in legile supuse comparatiei, prin care inculpatul ar putea beneficia de aplicarea unei institutii ale carei efecte imediate ar conduce la o situatie mai blanda, ci si efectele definitive ale aplicarii institutiei respective. Toate aceste aspecte sunt analizate pentru a identifica legea penala mai favorabila in mod global, astfel cum s-a statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014. Odata ce a fost determinata ca fiind mai favorabila legea in vigoare la data comiterii faptei (Codul penal din 1969), cadrul in care se vor produce efectele ulterioare provizorii ori definitive ale masurii a fost stabilit si nu s-ar mai putea modifica ulterior prin aplicarea dispozitiilor unei alte legi care a fost supusa comparatiei pentru determinarea legii mai favorabile, dar care nu a fost aleasa ca fiind mai favorabila. Revocarea masurii suspendarii conditionate a executarii pedepsei este ulterioara dispunerii acesteia si reprezinta o consecinta a comportamentului necorespunzator al condamnatului in raport cu prevederile legii aplicabile lui (lege care a fost aleasa ca mai favorabila). Odata ce in raport cu infractiunea comisa si cu masura de individualizare a pedepsei a fost determinata, in mod global, ca fiind mai favorabila legea veche nu ar mai fi posibil ca ulterior, in cazul comiterii din nou a unei infractiuni, pe durata termenului de incercare, sa fie aplicabila legea noua deoarece ar prevedea conditii mai favorabile in ceea ce priveste incidenta revocarii masurii suspendarii sau efectele acesteia.
Dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu pot servi drept temei pentru aplicarea tratamentului penal de la recidiva ori pluralitate intermediara, chiar daca infractiunile ce compun pluralitatea se gasesc in ipoteza textului respectiv. Pana a vedea ce reguli se vor aplica pluralitatii de infractiuni este necesar ca mai intai pedeapsa a carei executare a fost suspendata sa devina executabila (in speta ca efect al revocarii). Revocarea masurii suspendarii executarii pedepsei se va face in conditiile legii aplicabile in cauza. In acest caz efectul revocarii va fi cel prevazut in dispozitiile din legea aplicabila [in cauza art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969] si care au caracter special in raport cu dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In acord cu dispozitiile art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969, atat pedeapsa a carei suspendare a fost revocata, cat si pedeapsa pentru noua infractiune se vor executa fara a fi contopite.
Regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazut de art. 81-84 din Codul penal din 1969, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, chiar si atunci cand suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile.
Indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, regimul juridic al revocarii sau anularii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, aplicata in baza art. 81 din Codul penal din 1969, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, printr-o hotarare pronuntata dupa 1 februarie 2014, se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, fiind cel prevazut de Codul penal din 1969.
Pentru considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza a admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala prin Incheierea de sedinta din data de 7 ianuarie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 5.780/202/2017 (2.031/2018), prin care se solicita dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "daca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, si in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile".
Va stabili ca, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicata in baza art. 81 din Codul penal din 1969, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, printr-o hotarare pronuntata dupa 1 februarie 2014, se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, fiind cel prevazut de Codul penal din 1969.


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala prin Incheierea de sedinta din data de 7 ianuarie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 5.780/202/2017 (2.031/2018), prin care se solicita dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "daca regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, inclusiv sub aspectul revocarii, este cel prevazut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, si in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost dispusa dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile".


Stabileste ca, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare, regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicata in baza art. 81 din Codul penal din 1969, ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile, printr-o hotarare pronuntata dupa 1 februarie 2014, se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal actual, inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, fiind cel prevazut de Codul penal din 1969.
Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 7 mai 2019


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Decizia 12/2019    Legea penala mai favorabila    Suspendare conditionata    Noul Cod Penal    Codul Penal din 1969

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Actul de control efectuat de Curtea de Conturi nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie a actiunii pentru raspunderea patrimoniala a salariatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim