Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, in Dosarul nr. 1.996/1/2018 si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, in Dosarul nr. 2.197/1/2018, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 526 din 27.06.2019.

Pe rol se afla solutionarea sesizarilor formulate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, in Dosarul nr. 1.996/1/2018 si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, in Dosarul nr. 2.197/1/2018, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarelor chestiuni de drept:
"In interpretarea dispozitiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 207/2018 si a art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie?"
si
"In cazul infractiunilor prevazute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, daca prin intrarea in vigoare a prevederilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 inceteaza competenta functionala de a participa la sedinta de judecata conform dispozitiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 pentru procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala ori pentru un alt procuror din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie desemnat de conducatorul parchetului, conform art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie".
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a fost constituit conform dispozitiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedura penala si art. 27⁴ din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta a fost prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul judecator Daniel Gradinaru .
Conform dispozitiilor art. 27⁶ din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, la sedinta de judecata a participat doamna Liliana Miu, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale.
Judecator-raportor a fost desemnat, conform dispozitiilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedura penala, doamna judecator Florentina Dragomir, judecator in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de doamna procuror Justina Condoiu, procuror in cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, invederand obiectul Dosarului nr. 3.394/1/2018, conexat cu Dosarul nr. 77/1/2019, aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, precum si faptul ca la data de 4 februarie 2019 a fost depus la dosar raportul intocmit de judecatorul-raportor, doamna Florentina Dragomir, care a fost comunicat partilor, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala.
La data de 25 februarie 2019, respectiv 26 februarie 2019 partile din dosarele in care s-au dispus sesizarile cu hotarare prealabila au depus puncte de vedere.
In continuare, magistratul-asistent a aratat ca la dosar au transmis puncte de vedere Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Targu Mures si Curtea de Apel Timisoara si instantele arondate acestora.
A mai aratat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (1) din Codul de procedura penala raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, a fost solicitata opinia scrisa a specialistilor din domeniul juridic cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii, la dosar fiind comunicate puncte de vedere formulate de catre Facultatea de Drept din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara, Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Nicolae Titulescu" din Bucuresti si Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca.
La data de 31 ianuarie 2019, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia judiciara - Serviciul judiciar penal a depus la dosar Adresa nr. 3.094/C/2018/34/III-5/2019, prin care s-a adus la cunostinta faptul ca in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu exista in lucru nicio sesizare avand ca obiect promovarea unui recurs in interesul legii cu privire la problema de drept cu care a fost sesizata instanta, fiind comunicate, totodata, si concluzii scrise.
Apoi, reprezentantul Ministerului Public a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor prevazute de art. 88⁸ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, a aratat ca motivul pentru care intelege sa invoce exceptia de neconstitutionalitate este acela ca dispozitiile prevazute de art. 88⁸ alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt lipsite de previzibilitate, intrucat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 7/2019 privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii modifica alin. (1) lit. d) din art. 88⁸ din Legea nr. 304/2004, lasand nemodificat alin. (2) din art. 88⁸ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In esenta, a aratat ca exceptia de neconstitutionalitate invocata indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, in forma anterioara modificarii prin Legea nr. 177/2010, respectiv este ridicata intr-o cauza aflata pe rolul unei instante de judecata, are legatura cu solutionarea cauzei, este depusa in orice faza a litigiului, este vorba de un litigiu, textul care este supus dezlegarii Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept in materie penala este cel prevazut de art. 88⁸ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se refera la participarea in sedintele de judecata in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, aflat in legatura cu art. 88⁸ alin. (1) lit. d), modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 7/2019 privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
In final, a aratat ca, daca exceptia de neconstitutionalitate invocata nu este analizata, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nu poate analiza chestiunile de drept cu care a fost investit.
In continuare, presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, domnul judecator Daniel Gradinaru, constatand ca nu sunt cereri de formulat sau exceptii de invocat, a solicitat reprezentantului Ministerului Public sa sustina punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la chestiunile de drept supuse dezbaterii.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, in esenta, a solicitat respingerea sesizarilor formulate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, in Dosarul nr. 1.996/1/2018 si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, in Dosarul nr. 2.197/1/2018, ca inadmisibile, in temeiul dispozitiilor prevazute de art. 475-477 din Codul de procedura penala, apreciind ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarilor, fiind vorba de chestiuni incidentale care nu au legatura cu fondul cauzei.
Astfel, a mentionat ca Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza exclusiv raporturile dintre compartimentul judiciar din cadrul parchetelor nespecializate si compartimentul de urmarire penala din cadrul structurii de parchet specializat reprezentate de Sectia pentru investigarea infractiunile din justitie, lipsita de compartiment judiciar.
De asemenea a precizat ca, in cauzele in care instanta a fost sesizata cu rechizitoriu sau in care s-a pronuntat o solutie de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, la sedintele de judecata participa procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, si nu din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau un alt procuror nespecializat.
Deopotriva, a aratat ca in situatia in care s-ar pronunta o solutie de restituire, se reia faza de urmarire penala si in aceasta ipoteza dosarul va fi instrumentat de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie. Insa, atunci cand instanta este sesizata cu rechizitoriu de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, in cauzele in care a sesizat instanta, la sedintele de judecata va participa un procuror din cadrul Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie.
In concluzie, a aratat ca stabilirea participarii procurorului la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, apartine completului de judecata, iar, pe de alta parte, a aratat ca aceasta problema a fost transata prin intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2019 privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, domnul judecator Daniel Gradinaru, constatand ca nu mai sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a retinut dosarul in pronuntare.

INALTA CURTE,

asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
1. Titularul si obiectul sesizarii
In Cauza nr. 3.394/2018, prin Incheierea din 14 decembrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 1.996/1/2018 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, ce are ca obiect plangerea formulata de petentul S.C. impotriva Ordonantei nr. 412/P/2017 din 30 mai 2018 dispusa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie - Sectia de combatere a coruptiei, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, a sesizat, in temeiul dispozitiilor prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a pronunta o hotarare prealabila in vederea dezlegarii urmatoarei chestiuni de drept:
"In interpretarea dispozitiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 207/2018 si a art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie?".
In Cauza nr. 77/1/2019, prin Incheierea din 13 decembrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 2.197/1/2018 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, ce are ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Ploiesti, de inculpatii P.L., F.S., T.N., M.E.G., B.M., C.G., B.P., C.A., V.M.C., I.I., P.G.V. si L.A., de partile civile E.C.L., B.V., statul roman prin M.F.P. si R.N.P., precum si de partea responsabila civilmente S.C. F.A S.R.L. impotriva Sentintei penale nr. 72 din data de 28 iunie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie in Dosarul nr. 298/42/2015, completul de judecata, in majoritate, a sesizat, in temeiul dispozitiilor prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a pronunta o hotarare prealabila in vederea dezlegarii urmatoarei chestiuni de drept:
"In cazul infractiunilor prevazute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, daca prin intrarea in vigoare a prevederilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 inceteaza competenta functionala de a participa la sedinta de judecata conform dispozitiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 pentru procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala ori pentru un alt procuror din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie desemnat de conducatorul parchetului, conform art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie".
Cele doua sesizari sunt diferite sub aspectul modului de formulare a problemei de drept ce tinde a fi dezlegata, insa, in esenta, au acelasi obiect, astfel ca se apreciaza ca se impune conexarea lor (Dosarul nr. 77/1/2019 urmand a fi conexat la Dosarul nr. 3.394/1/2018, inregistrat anterior pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala).
2. Expunerea succinta a Dosarului nr. 1.996/1/2018
Cauza in care chestiunea de drept a fost ridicata are ca obiect plangerea formulata impotriva Ordonantei nr. 412/P/2017 din 30 mai 2018 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a coruptiei, prin care s-a dispus, in temeiul dispozitiilor prevazute de art. 315 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din acelasi cod, clasarea cauzei privind plangerea formulata de petentul S.C. impotriva magistratilor H.D. - procuror sef al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Structura centrala si I.E. - procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub aspectul savarsirii infractiunilor de favorizarea faptuitorului, prevazuta de art. 269 din Codul penal, fals intelectual, prevazuta de art. 321 din Codul penal, si luare de mita, prevazuta de art. 6 si art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, raportat la art. 289 din Codul penal.
2.1. Punctul de vedere al judecatorului de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la problema de drept a carei dezlegare se solicita
2.1.1. Cu privire la admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Ca urmare analizei de admisibilitate a sesizarii efectuata in temeiul dispozitiilor prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala, s-a apreciat ca sesizarea este admisibila, intrucat in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept in materie penala s-a statuat ca, indiferent ca vizeaza interpretarea unei norme de drept material sau a uneia de drept procesual, problema de drept supusa dezlegarii trebuie sa fie de natura a produce un efect concret si decisiv asupra continutului hotararii din procesul principal, cerinta pertinentei fiind expresia utilitatii pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate o are in cadrul solutionarii pe fond a litigiului.
Totodata, s-a retinut ca din aceeasi jurisprudenta rezulta ca procedura in camera preliminara, aferenta cauzelor care cad in competenta de solutionare a judecatorului de camera preliminara, nu este exclusa, de plano, din mecanismul de unificare a practicii judiciare, instituit prin dispozitiile prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala.
Raportat la aceste consideratii, instanta de trimitere a apreciat ca interpretarea unei norme care corespunde unui caz de nulitate absoluta are aptitudinea de a influenta decisiv solutia pe fondul cauzei, indeplinind astfel conditia de admisibilitate privitoare la pertinenta.
2.1.2. Opinia judecatorului de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a dispus sesizarea
S-a aratat ca exceptia instituita prin dispozitiile prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, vizeaza cauzele in care urmarirea penala a fost realizata de procurori din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, caz in care participarea in sedinta de judecata se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurori de la parchetele de pe langa instanta investita cu solutionarea cauzei. Per a contrario, in masura in care urmarirea penala nu a fost efectuata de procurori din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, nu exista elemente care sa justifice concluzia referitoare la obligativitatea aplicarii imediate a normei speciale. In toate aceste cazuri, participarea procurorului la judecarea cauzei este guvernata de regula generala instituita prin dispozitiile prevazute de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, in procesele penale, la sedinta de judecata poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.
3. Expunerea succinta a Dosarului nr. 2.197/1/2018
In cauza in care chestiunea de drept a fost ridicata, Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost investita cu judecarea apelurilor declarate de procuror, inculpati si partile civile impotriva Sentintei penale nr. 72 din 28 iunie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, instanta de fond fiind sesizata prin Rechizitoriul nr. 3/P/2013 din 14 aprilie 2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Ploiesti.
3.1. Punctul de vedere al completului din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la problema de drept a carei dezlegare se solicita
3.1.1. Cu privire la admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
In opinie majoritara s-a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarii, inclusiv cea privitoare la legatura cu solutionarea pe fond a cauzei, facand referire la jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala care nu a exclus din competenta sa de judecata nici chestiunile de procedura si nici problemele de drept care au aparut intr-o cale de atac ordinara sau extraordinara.
S-a mai apreciat ca interpretarea unei norme care corespunde unui caz de nulitate absoluta influenteaza decisiv solutionarea cauzei si indeplineste conditia de admisibilitate a sesizarii prevazuta de dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala.
Totodata, s-a aratat ca de lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 67 alin. (3) din legea mentionata anterior, depinde solutionarea fondului caii de atac.
De asemenea s-a aratat ca asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie nu s-a statuat printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii.
3.1.2. Opinia majoritara a completului cu privire la chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita
S-a aratat ca, in cazul infractiunilor prevazute de dispozitiile art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, prin intrarea in vigoare a dispozitiilor prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu inceteaza competenta functionala de a participa la sedinta de judecata conform dispozitiilor art. 67 alin. (3) din aceeasi lege pentru procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala ori pentru alt procuror din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie desemnat de conducatorul parchetului, conform dispozitiilor prevazute de art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie.
Astfel, s-a apreciat ca din analiza coroborata a normei generale cuprinse in dispozitiile prevazute de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a celei cu caracter special prevazute de art. 882 alin. (3) din aceeasi lege, rezulta faptul ca regula instituita de legiuitor, cu caracter general, este aceea a participarii la sedintele de judecata a procurorului care a efectuat urmarirea penala sau a unui alt procuror din cadrul aceluiasi parchet, iar exceptia vizeaza cauzele in care urmarirea penala a fost realizata de procurori din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, caz in care participarea in sedinta de judecata, in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, se asigura de procurori din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurori de la parchetele de pe langa instanta investita cu solutionarea cauzei.
Ratiunea instituirii acestei exceptii rezida din structura si competenta sectiei nou-infiintate, care functioneaza cu un numar redus de procurori, care nu ar putea asigura participarea la sedintele de judecata la toate curtile de apel din tara in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si in care urmarirea penala a fost efectuata de procurori din cadrul acestei sectii.
Pe cale de consecinta, s-a apreciat ca se impune instituirea unei exceptii de la regula generala, din considerente de ordin practic, in sensul ca in aceste cauze participa in sedintele de judecata procurorii de la parchetele de pe langa curtile de apel, iar in cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorii de la Sectia judiciara a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si nu procurorul care a efectuat urmarirea penala ori procurorul desemnat de conducatorul parchetului.
Per a contrario, in masura in care urmarirea penala nu a fost efectuata de catre procurori din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, s-a apreciat ca nu exista elemente care sa justifice concluzia referitoare la obligativitatea aplicarii imediate a dispozitiilor prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul participarii la sedintele de judecata a altor procurori decat cei care au efectuat urmarirea penala sau desemnati de conducatorul parchetului, ratiunea legiuitorului in instituirea acestei exceptii fiind in mod evident una cu caracter practic, fara ca exceptia instituita sa modifice competenta functionala a procurorului de a sustine acuzarea in masura in care a efectuat urmarirea penala.
3.1.3. In opinie minoritara s-a respins cererea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, intrucat nu este indeplinita conditia referitoare la constatarea existentei unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei, in acest sens fiind invocata jurisprudenta Inaltei Curti in materie penala - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, prin care s-a explicitat sensul sintagmei "solutionarea pe fond a cauzei" din cuprinsul dispozitiilor prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala.
Distinct de aceasta s-a aratat ca dispozitiile prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta o norma speciala dintr-o lege ordinara, in raport cu norma generala prevazuta de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conchizand, s-a aratat ca interpretarea incetarii efectelor de aplicare a unei competente functionale statuate intr-o dispozitie legala, ca urmare a intrarii in vigoare a unei norme, nu este de esenta interpretarii pe calea mecanismului de asigurare a unei practici unitare, intrucat este o chestiune de aplicare a legii.
4. Punctele de vedere exprimate de curtile de apel si instantele de judecata arondate
In conformitate cu dispozitiile prevazute de art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, s-a solicitat punctul de vedere al instantelor judecatoresti asupra chestiunilor de drept supuse dezlegarii.
In acest sens, Curtea de Apel Galati a comunicat ca opinia majoritara a judecatorilor din cadrul Sectiei penale a acestei instante si a judecatorilor din cadrul Tribunalului Vrancea este in sensul ca, in interpretarea dispozitiilor prevazute de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a curtii de apel sau a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In acelasi sens este si opinia judecatorilor de la Curtea de Apel Timisoara, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Oradea - Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Targu Mures - Tribunalul Mures, Curtea de Apel Bacau - Tribunalul Neamt, Curtea de Apel Brasov - Tribunalul Covasna si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala, Curtea de Apel Bucuresti - Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Calarasi, Tribunalul Ialomita si instantele arondate acestuia, judecatoriile Rosiori de Vede, Turnu Magurele, Videle si Zimnicea.
La nivelul Curtii de Apel Pitesti opinia exprimata de judecatori a fost in sensul ca participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, motivat de faptul ca urmarirea penala a fost efectuata de unitatea de parchet specializata, si nu de Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie, iar dispozitiile prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, instituie obligativitatea participarii la sedintele de judecata aferente cauzelor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor de justitie a procurorilor din cadrul Sectiei judiciare a curtilor de apel sau a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, exclusiv in cauzele instrumentate de aceasta sectie, in toate celelalte cauze fiind aplicabila norma generala prevazuta de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceeasi opinie au si judecatorii Curtii de Apel Brasov - Tribunalul Brasov si Curtii de Apel Bucuresti - Tribunalul Teleorman si judecatoriile Giurgiu, Bolintin-Vale si Alexandria.
Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Targu Mures, Curtea de Apel Bacau si Curtea de Apel Alba Iulia au comunicat ca la nivelul acestor instante nu a fost identificata practica judiciara relevanta referitoare la problema de drept in discutie.
La nivelul Curtii de Apel Oradea s-a exprimat opinia conform careia sesizarea formulata este inadmisibila, fiind vorba de dezlegarea unei probleme de drept procesual penal.
5. Punctul de vedere exprimat de Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Cu privire la chestiunile de drept care formeaza obiectul sesizarii prealabile s-a sustinut ca, in conformitate cu dispozitiile prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de art. III alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si de art. II alin. (11) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, procurorul competent sa participe, incepand cu data de 23 octombrie 2018, la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, inclusiv in cauzele privind infractiunile savarsite de judecatori sau procurori in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, este cel din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorul din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.
6. Opinia Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Prin Adresa nr. 3.094/C/2018/34/III-5/2019, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat punctul de vedere asupra chestiunilor de drept, solicitand respingerea, ca inadmisibile, a sesizarilor formulate, intrucat nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 475-477 din Codul de procedura penala.
In esenta, s-a aratat ca in cauza dedusa judecatii nu este indeplinita conditia ca solutionarea pe fond a pricinii sa depinda de solutia data intrebarii adresate Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
7. Opinia specialistilor consultati
In conformitate cu dispozitiile prevazute de art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, a fost solicitata opinia scrisa a unor specialisti recunoscuti cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
Universitatea "Nicolae Titulescu" din Bucuresti - Facultatea de Drept a apreciat ca participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (sau de procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei), si nu de procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.
Universitatea de Vest din Timisoara - Facultatea de Drept a apreciat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie va trebui sa constate ca in interpretarea dispozitiilor prevazute de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.
Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca - Facultatea de Drept a apreciat, in opinia majoritara a colectivului de specialisti din cadrul acestei institutii de invatamant, ca participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu solutionarea cauzei.
8. Dispozitiile legale incidente
Art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
"(3) In procesele penale, la sedinta de judecata participa procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala ori alt procuror desemnat de conducatorul parchetului."
Art. 88⁸ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
"Art. 88⁸. -
(1) Atributiile Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sunt urmatoarele:
a) efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Legea nr. 135/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile aflate in competenta sa;
b) sesizarea instantelor judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile prevazute la lit. a);
(...)
(2) Participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta sectiei se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei."
Art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie:
"Art. 3. -
Atributiile Directiei Nationale Anticoruptie sunt urmatoarele:
a) efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Codul de procedura penala, in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si in prezenta ordonanta de urgenta, pentru infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, in competenta Directiei Nationale Anticoruptie;
b) conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitiile procurorului de catre ofiterii de politie judiciara aflati sub autoritatea exclusiva a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie;
c) conducerea, supravegherea si controlul activitatilor de ordin tehnic ale urmaririi penale, efectuate de specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie;
c1) sesizarea instantelor judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, care sunt, potrivit art. 13, in competenta Directiei Nationale Anticoruptie;
c2) participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
c3) exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;
(...)"
Art. III din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
"Art. III. -
(1) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie incepe sa functioneze in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie inregistrate la orice structura de parchet si nesolutionate pana la data la care sectia este operationala se inainteaza spre solutionare Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, de indata ce aceasta este operationala."
Art. II alin. (11) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie
"(11) De la data operationalizarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cauzele de competenta acesteia, aflate in lucru la Directia Nationala Anticoruptie si alte unitati de parchet, precum si dosarele cauzelor referitoare la infractiunile prevazute de art. 881 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si solutionate pana la data acestei operationalizari se preiau de catre aceasta."
9. Raportul asupra chestiunilor de drept supuse dezlegarii
Judecatorul-raportor a apreciat sesizarile inadmisibile, intrucat cele doua intrebari prealabile reprezinta chestiuni incidentale ce nu au o inraurire asupra rezolvarii raporturilor de drept penal deduse judecatii. Exceptia de necompetenta si stabilirea organului judiciar competent de a participa la judecata cauzelor ce au ca obiect infractiunile comise de magistrati vizeaza o chestiune de constituire a instantei si nu produce niciun efect concret asupra rezolvarii actiunilor penale deduse judecatii. Interpretarea diferita a normelor procedurale de catre instantele de judecata, a problemelor de drept de care nu depinde solutionarea pe fond a litigiilor penale poate fi remediata printr-un alt mecanism de unificare a practicii - recursul in interesul legii, sub rezerva indeplinirii si a celorlalte conditii de admisibilitate reglementate de Codul de procedura penala.
10. Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, invocata de reprezentantul Ministerului Public, Inalta Curte constata urmatoarele:
In motivarea cererii reprezentantul Ministerului Public a aratat, in esenta, ca aceasta indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, in forma anterioara modificarii prin Legea nr. 177/2010, respectiv este o cauza aflata pe rolul unei instante de judecata, are legatura cu solutionarea cauzei, este depusa in orice faza a litigiului, este vorba de un litigiu, textul care este supus dezlegarii Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept in materie penala este cel prevazut de dispozitiile prevazute de art. 88⁸ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se refera la participarea in sedintele de judecata in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, aflate in legatura cu art. 88⁸ alin. (1) lit. d), modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 7/2019 privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
A mai aratat ca, in lipsa analizei exceptiei de neconstitutionalitate, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nu poate analiza chestiunile de drept cu care a fost investit.
Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, si anume:
"Articolul 29
(1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa.
(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare. Odata cu incheierea de sesizare, instanta de judecata va trimite Curtii Constitutionale si numele partilor din proces cuprinzand datele necesare pentru indeplinirea procedurii de citare a acestora."
De asemenea, conform dispozitiilor prevazute de art. 29 alin. (5) din legea anterior mentionata, daca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3) ale aceluiasi articol, instanta in fata careia s-a invocat exceptia respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Acest text de lege instituie o obligatie in sarcina instantei de a verifica legalitatea exceptiei de neconstitutionalitate invocate inaintea sa, cauzele de inadmisibilitate putand fi legate de obiectul si momentul sesizarii, de subiectul sesizarii sau de temeiul constitutional al acesteia.
Verificand conditiile de admisibilitate formala a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se constata ca nu este indeplinita conditia prevazuta de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, respectiv "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti (...)", cat timp exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata in Dosarul nr. 3.394/1/2018 conexat cu Dosarul nr. 77/1/2019, aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
Or, avand in vedere ca scopul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este realizarea obiectivului de unificare a practicii judiciare, acest mecanism este menit sa preintampine aparitia unei practici neunitare in aplicarea si interpretarea legii de catre instantele judecatoresti, instanta suprema nefiind investita cu un proces penal, astfel cum este definita de normele procesual penale.
Prevederile art. 146 lit. d) din Constitutie se refera, in mod expres, la exceptiile ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si ordonantelor, stabilind conditiile in care Curtea Constitutionala poate fi sesizata.
Pentru a stabili care sunt instantele judecatoresti, raportarea se face in primul rand la Constitutie, care, in dispozitiile prevazute de art. 126 alin. (1), dispune ca "(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege", iar la alin. (3) din acelasi text de lege se prevede ca "Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale".
Asa fiind, sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate nu poate fi facuta, in mod legal, decat de una dintre instantele judecatoresti enumerate de lege. In acelasi sens a interpretat Curtea Constitutionala notiunea de instante judecatoresti si in cazurile in care s-a pronuntat cu privire la respectarea accesului liber la justitie (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. II din 15 februarie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 13 martie 1995). Or, nu este de acceptat ca aceleiasi notiuni sa i se dea interpretari diferite. Textul constitutional se refera la instante judecatoresti, care sunt expres si limitativ stabilite de lege, nefiind posibil ca sfera lor sa fie extinsa prin analogie.
In acest context, nefiind intrunite cumulativ conditiile de admisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a unui text de lege cerute de legiuitor in prevederile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, Inalta Curte va respinge, ca inadmisibila, cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor prevazute de art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
11. Inalta Curte de Casatie si Justitie
A. Admisibilitatea sesizarii
In cauza sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala.
In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie este investita cu solutionarea cauzelor in ultima instanta.
Chestiunile de drept cu care a fost sesizata instanta suprema nu au primit inca o rezolvare printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu fac obiectul unui asemenea recurs, iar solutionarea in fond a cauzelor depinde de lamurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul sesizarilor.
Procurorul competent sa participe la sedintele de judecata reprezinta o chestiune de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat nulitatea absoluta determinata de neparticiparea procurorului competent se rasfrange asupra hotararilor judecatoresti prin care se solutioneaza fondul cauzei.
In conformitate cu dispozitiile art. 281 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala, determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind participarea procurorului, atunci cand participarea sa este obligatorie potrivit legii.
Participarea procurorului necompetent conform legii la sedintele de judecata echivaleaza cu neparticiparea procurorului si determina incidenta sanctiunii nulitatii absolute prevazute in art. 281 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala.
B. Cu privire la chestiunea de drept a carei dezlegare este solicitata, retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 88⁸ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:
"(1) Atributiile Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sunt urmatoarele:
a) efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Legea nr. 135/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile aflate in competenta sa;
b) sesizarea instantelor judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile prevazute la lit. a);
c) constituirea si actualizarea bazei de date in domeniul infractiunilor aflate in domeniul de competenta;
d) exercitarea altor atributii prevazute de lege.
(2) Participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta sectiei se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei."
In dispozitiile tranzitorii ale art. III din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara se prevede ca:
"(1) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie incepe sa functioneze in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie inregistrate la orice structura de parchet si nesolutionate pana la data la care sectia este operationala se inainteaza spre solutionare Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, de indata ce aceasta este operationala."
In dispozitiile art. II alin. (11) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se prevede ca, de la data operationalizarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cauzele de competenta acesteia, aflate in lucru la Directia Nationala Anticoruptie si alte unitati de parchet, precum si dosarele cauzelor referitoare la infractiunile prevazute de art. 881 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si solutionate pana la data acestei operationalizari se preiau de catre aceasta.
Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a devenit operationala din data de 23 octombrie 2018.
In conformitate cu dispozitiile art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 23 octombrie 2018, participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta sectiei se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.
Potrivit dispozitiilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu dispozitiile art. III alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, si prevederilor art. II alin. (11) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, in ipoteza cauzelor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie nesolutionate pana la data de 23 octombrie 2018, dupa solutionarea acestora, procurorul competent sa participe la sedintele de judecata este procurorul din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorul din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.
Totodata, interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a dispozitiilor art. II alin. (11) teza a II-a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie conduce la concluzia ca, si in ipoteza cauzelor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie solutionate pana la data de 23 octombrie 2018, prin rechizitoriu sau prin clasare ori prin renuntarea la urmarirea penala, procurorul competent sa participe la sedintele de judecata este exclusiv procurorul din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorul din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei, ca efect al preluarii cauzelor de catre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie.
Prin urmare, incepand cu data de 23 octombrie 2018, nu exista niciun temei legal pentru participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie a procurorilor care nu functioneaza in cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau in cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.
Cauzele privind infractiunile savarsite de persoana care are calitatea de judecator sau procuror, atribuite anterior Directiei Nationale Anticoruptie, constituie in prezent cauze de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, conform dispozitiilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor legale enuntate, incepand cu data de 23 octombrie 2018, in cauzele privind infractiunile savarsite de judecatori sau procurori, aflate anterior in competenta Directiei Nationale Anticoruptie si devenite cauze de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, participarea la sedintele de judecata se asigura exclusiv de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.
Potrivit dispozitiilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu art. III alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si art. II alin. (11) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, si in ipoteza cauzelor privind infractiunile savarsite de judecatori sau procurori, incluse anterior in competenta Directiei Nationale Anticoruptie si nesolutionate pana la data de 23 octombrie 2018, dupa solutionarea acestora de catre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, procurorul competent sa participe la sedintele de judecata este procurorul din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorul din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.
De asemenea, in temeiul dispozitiilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu art. II alin. (11) teza a II-a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, si in ipoteza cauzelor privind infractiunile savarsite de judecatori sau procurori, aflate anterior in competenta Directiei Nationale Anticoruptie si devenite cauze de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, solutionate pana la data de 23 octombrie 2018 prin rechizitoriu sau clasare ori prin renuntare la urmarire penala, procurorul competent sa participe la sedintele de judecata este exclusiv procurorul din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorul din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei, ca efect al preluarii de catre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie.
Prin urmare, in raport cu dispozitiile legale invocate, incepand cu data de 23 octombrie 2018, nu exista niciun temei legal pentru participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, preluate de la Directia Nationala Anticoruptie, a procurorilor care nu functioneaza in cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau in cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.
In conformitate cu dispozitiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in procesele penale, la sedintele de judecata participa procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala ori alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.
Art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, are caracterul unei norme generale care guverneaza participarea procurorului la sedintele de judecata .
In raport cu norma generala cuprinsa in art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 88⁸ alin. (2) din acelasi act normativ are caracterul unei norme speciale, aplicabila exclusiv in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.
Stabilind ca participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei, dispozitiile art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, instituie o regula speciala si derogatorie de la regula generala reglementata in art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin urmare, avand caracterul unei norme speciale si derogatorii, art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, are o aplicabilitate prioritara in raport cu norma generala prevazuta in art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, excluzand aplicarea normei generale (specialia generalibus derogant).
Excluderea de la aplicare a normei cuprinse in art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, priveste atat teza referitoare la procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala, inclusiv procurorul din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie care a efectuat urmarirea penala, cat si teza referitoare la procurorul desemnat de conducatorul parchetului, inclusiv procurorul desemnat din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, conform art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie.
In consecinta, in temeiul normei speciale si derogatorii prevazute in art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, procurorul competent sa participe, incepand cu data de 23 octombrie 2018, la sedintele de judecata in cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, inclusiv in cauzele privind infractiunile savarsite de judecatori sau procurori in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Directia Nationala Anticoruptie, este exclusiv procurorul din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorul din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 475 si art. 477 din Codul de procedura penala,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibila, cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Fara cale de atac.

Admite sesizarile formulate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, in Dosarul nr. 1.996/1/2018 si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, in Dosarul nr. 2.197/1/2018, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarelor chestiuni de drept:
"In interpretarea dispozitiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 207/2018 si a art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie?"
si
"In cazul infractiunilor prevazute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, daca prin intrarea in vigoare a prevederilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004 inceteaza competenta functionala de a participa la sedinta de judecata conform dispozitiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 pentru procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala ori pentru un alt procuror din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie desemnat de conducatorul parchetului, conform art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie".

Stabileste ca, in interpretarea dispozitiilor art. 88⁸ alin. (2) din Legea nr. 304/2004, participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie, in care urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 26 februarie 2019.