Decizia C.C.R. nr. 771/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de procedura civila si din Legea 2/2013

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 718 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de A.A. in Dosarul nr. XXX/221/2016 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in Dosarul nr. YYYYD/2017, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilorart. 718 alin. (1) teza intai si alin. (2) teza finala din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de I.D. in Dosarul nr. YYYY/197/2016 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civila. Presedintele dispune sa se faca apelul si in Dosarul nr. 1.503D/2018 avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedura civila corelat cu prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, exceptie ridicata de A.R. in Dosarul nr. ZZZZ/118/2017 al Curtii de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.
4. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
5. Avand in vedere obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in dosarele mai sus mentionate, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor nr. YYYYD/2017 si nr. 1.503D/2018 la Dosarul nr. XXXXD/2017. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. YYYYD/2017 si nr. 1.503D/2018 la Dosarul nr. XXXXD/2017, care este primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. Acesta arata ca instanta de contencios constitutional s-a mai pronuntat asupra prevederilor legale criticate.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
7. Prin Incheierea din 10 mai 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXX/221/2016, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 718 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de A.A. intr-un dosar avand ca obiect solutionarea unei contestatii la executare .
8. Prin Decizia civila nr. 424/R din 15 noiembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. YYYY/197/2016, Curtea de Apel Brasov - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 718 alin. (1) teza intai si alin. (2) teza finala din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de I.D. intr-un dosar avand ca obiect solutionarea unei contestatii la executare .
9. Prin Decizia civila nr. 89 din 5 septembrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. ZZZZ/118/2017, Curtea de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedura civila corelat cu prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, exceptie ridicata de A.R. intr-un dosar avand ca obiect solutionarea unei contestatii la executare .
10. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arata, in esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, intrucat incertitudinea admisibilitatii unei cereri de chemare in garantie si procedura de stabilire a acesteia constituie un obstacol in exercitarea dreptului de acces la instanta. Garantiile ce caracterizeaza dreptul la un proces echitabil se impun a fi respectate atat in faza judecatii, cat si in faza executarii silite, aceasta faza, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, facand parte din procesul civil. Se considera ca textul de lege criticat sustrage controlului judecatoresc inceperea/declansarea procedurii executarii silite, astfel ca nu sunt respectate exigentele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul impartialitatii si independentei, infaptuirea justitiei fiind delegata executorului judecatoresc, care exercita astfel o activitate specifica instantelor judecatoresti.
11. Dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, intrucat stabilirea hotararilor judecatoresti susceptibile de recurs nu tine cont de natura remediului procesual al recursului si, atat timp cat motivele pentru care poate fi exercitat se circumscriu in cele de nelegalitate prevazute de legiuitor prin dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din Codul de procedura civila, recursul poate si trebuie sa fie exercitat, deoarece nu este o cale de atac exceptionala, iar dispozitiile art. 718 din Codul de procedura civila nu pot constitui o norma speciala in raport cu dreptul comun in materie care este reprezentat de dispozitiile art. 483 alin. (1) din Codul de procedura civila. Legiuitorul incalca principiul egalitatii atunci cand creeaza prin dispozitiile legale criticate un tratament discriminatoriu pentru "situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite". In sprijinul celor sustinute se invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 25.
12. Astfel, pe de o parte, exista cetateni (justitiabili) care pot exercita calea de atac a recursului si in cadrul contestatiei la executare, daca este pusa in executare silita o hotarare a unui organ de jurisdictie, iar, pe de alta parte, exista cetateni care nu pot exercita aceasta cale de atac daca respectiva contestatie vizeaza un titlu care nu constituie o hotarare a unui organ de jurisdictie.
13. Legiuitorul este inconsecvent pentru ca, pe de o parte, prin prisma dispozitiilor art. 483 din Codul de procedura civila in integralitatea sa, proclama existenta unui control de legalitate asupra hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele inferioare, iar, pe de alta parte, exclude de la acest control care se infaptuieste pe calea recursului o mare categorie de hotarari judecatoresti pronuntate in materia contestatiei la executare .
14. Se mai arata ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale pentru aceleasi considerente retinute de instanta de contencios constitutional in Decizia nr. 369 din 30 mai 2017.
15. Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca textul de lege criticat nu ridica nicio problema de neconstitutionalitate, prin acest text de lege legiuitorul reglementand calea de atac a hotararilor pronuntate in cadrul contestatiei la executare, iar faza executarii silite este supusa controlului judecatoresc in cadrul contestatiei la executare reglementate expres de legiuitor in capitolul VI, "Contestatia la executare" (art. 712-720 din Codul de procedura civila). Instanta a mai precizat ca obiectul contestatiei la executare il poate constitui orice act de executare (art. 712 din Codul de procedura civila), deci celor interesati sau vatamati prin executare li se asigura accesul la justitie, dreptul la aparare, dreptul la un proces echitabil prin aceasta procedura legala.
16. Faptul ca, potrivit textului de lege in discutie, calea de atac impotriva hotararii judecatoresti pronuntate cu privire la contestatia la executare (cu exceptiile prevazute) este numai apelul nu reprezinta o ingradire a accesului liber la justitie, deoarece acesta nu inseamna ca el trebuie asigurat la toate structurile judecatoresti, intrucat competenta si caile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, in considerarea unor situatii deosebite. De altfel, nici reglementarile internationale in materie nu impun un anumit numar de grade de jurisdictie sau de cai de atac, in acest sens fiind art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care prevede asigurarea posibilitatii unui recurs efectiv la o instanta nationala.
17. Instanta a mai aratat ca nu poate fi retinuta nici critica privind incalcarea dreptului la aparare, deoarece exercitarea acestui drept nu este ingradita, partile avand dreptul de a fi asistate de un avocat in tot cursul procesului si de a beneficia, in cadrul procesului, de toate mijloacele de aparare si garantiile prevazute de lege, independent de gradele de jurisdictie de care beneficiaza.
18. Curtea de Apel Brasov - Sectia civila si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca principiul egalitatii se aplica in situatii similare, nu prin asigurarea caii de atac a recursului pentru toate cauzele, indiferent de obiect . De asemenea, nu se poate sustine incalcarea dreptului de acces la justitie, in conditiile in care persoanele au posibilitatea formularii contestatiei la executare si pot ataca cu apel hotararea primei instante.
19. In ceea ce priveste exercitarea controlului de legalitate in infaptuirea justitiei, se apreciaza ca prin lege se consacra existenta hotararilor definitive, care pot fi atacate in conditiile legale cu cai extraordinare de atac, si nu orice motiv de nelegalitate poate fi invocat pe orice cale extraordinara de atac.
20. Curtea de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca aceasta este neintemeiata. Se arata ca limitarea cailor de atac in materia contestatiei la executare prin suprimarea caii de atac extraordinare a recursului nu incalca drepturile constitutionale invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, intrucat nu exista o restrangere a drepturilor si libertatilor fundamentale in substanta lor, fiind asigurat accesul general neingradit la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor legitime ale cetatenilor, si nici dreptul celorlalte parti interesate de a exercita caile de atac in conditiile prevazute de lege. Se mai mentioneaza jurisprudenta relevanta a instantei de contencios constitutional, respectiv Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015.
21. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
22. Guvernul apreciaza, in Dosarul nr. XXXXD/2017, ca sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate sunt neintemeiate. Potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt cele prevazute numai prin lege, iar, potrivit prevederilor art. 129 din Legea fundamentala, impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii. In virtutea acestui mandat constitutional, legiuitorul are competenta de a adopta reglementari cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situatii, in mod egal, pentru toti cei interesati in exercitarea acelorasi categorii de drepturi sau in indeplinirea acelorasi categorii de obligatii .
23. Dispozitiile legale criticate instituie solutii normative convergente cu imperativul solutionarii de urgenta a contestatiei la executare si dau expresie exigentelor normelor constitutionale, conventionale si legale privitoare la dreptul la un proces echitabil, in termen rezonabil (optim si previzibil), si la dreptul la aparare, punand la dispozitia partilor interesate calea/caile de atac (apelul/aceleasi cai de atac ca si cele care pot fi exercitate impotriva hotararii ce se executa) ce poate/pot fi exercitata(e) impotriva hotararii pronuntate cu privire la contestatia la executare .
24. Avocatul Poporului arata, in dosarele nr. XXXXD/2017 si nr. YYYYD/2017, ca dispozitiile legale criticate sunt in acord cu prevederile constitutionale privind accesul liber la justitie. Astfel, Constitutia nu cuprinde dispozitii care sa stabileasca caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, stabilind in art. 129 ca acestea se exercita "in conditiile legii". De altfel, accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, deci si reglementarea cailor ordinare sau extraordinare de atac sunt de competenta exclusiva a legiuitorului.
25. In ceea ce priveste dreptul la aparare, acesta confera oricarei parti implicate intr-un proces, potrivit intereselor sale si indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevazute de lege prin care pot fi invocate situatii sau imprejurari ce sustin si probeaza apararea. Aceasta include participarea la sedintele de judecata, posibilitatea de a folosi orice mijloc de proba, solicitari cu privire la administrarea probelor, invocarea de exceptii procedurale, precum si exercitarea unor drepturi procesuale ce pot sprijini partea aflata in aparare, inclusiv folosirea unui aparator calificat. Orice parte aflata in proces are dreptul de a exercita caile de atac cu privire la solutia data de instanta, in conditiile legii.
26. Se mai mentioneaza jurisprudenta relevanta a instantei de contencios constitutional, respectiv Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 si Decizia nr. 439 din 26 martie 2009.
27. Asadar, dispozitiile de lege criticate se aplica tuturor persoanelor aflate in ipoteza normei juridice, fara privilegii si fara discriminari, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constitutie .
28. Se mai mentioneaza jurisprudenta relevanta a instantei de contencios constitutional, respectiv Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 si Decizia nr. 254 din 7 aprilie 2015.
29. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
30. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
31. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din actele de sesizare, il constituie dispozitiile art. 718 din Codul de procedura civila, ale art. 718 alin. (1) teza intai si alin. (2) teza finala din Codul de procedura civila, ale art. 718 alin. (1) teza intai si alin. (2) teza finala din Codul de procedura civila, precum si ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedura civila corelat cu prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. Din examinarea exceptiei de neconstitutionalitate Curtea constata ca, in realitate, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 718 din Codul de procedura civila, precum si ale art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Dispozitiile legale criticate au urmatoarea redactare:
- Art. 718 din Codul de procedura civila:
"(1) Hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 712 alin. (4) si art. 715 alin. (4) care pot fi atacate in conditiile dreptului comun.
(2) Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa. Daca prin contestatie s-a cerut lamurirea intelesului, intinderii ori aplicarii unui titlu care nu constituie hotarare a unui organ de jurisdictie, hotararea prin care s-a solutionat contestatia va putea fi atacata numai cu apel, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator.";
- Art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013: "In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in cele privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflictele de munca si de asigurari sociale, in materie de expropriere, in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, in aceste procese nu sunt supuse recursului hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului."
32. In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (5) in componenta sa privind calitatea legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea in fata legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 124 privind infaptuirea justitiei, art. 125 privind statutul judecatorilor si art. 126 alin. (3) si (5) privind instantele judecatoresti si interdictia de a infiinta instante extraordinare. De asemenea, se mai invoca incalcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
33. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prin Decizia nr. 355 din 11 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 18, a retinut ca accesul la justitie, garantat de prevederile art. 21 din Legea fundamentala, nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, deci si reglementarea cailor de atac sunt de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura . Reglementarile internationale in materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdictie sau la toate caile de atac prevazute de legislatiile nationale, art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale consacrand numai dreptul persoanei la un recurs efectiv in fata unei instante nationale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdictie. Totodata, s-a statuat ca art. 21 din Constitutie nu precizeaza in terminis ca accesul liber la justitie implica intotdeauna dreptul de a exercita atat calea de atac a apelului, cat si a recursului, situatie in care exercitarea cumulativa a ambelor cai de atac impotriva unei hotarari nu constituie un criteriu de constitutionalitate. Pentru aceleasi ratiuni, Curtea a apreciat ca nu sunt incalcate nici prevederile art. 124 din Constitutie (a se vedea si Decizia nr. 37 din 15 ianuarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2008, sau Decizia nr. 1.122 din 23 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010).
34. De asemenea, Curtea a retinut in Decizia nr. 355 din 11 mai 2017, la paragraful 20, ca reglementarea cuprinsa in art. 718 alin. (1) din Codul de procedura civila, care prevede ca hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 712 alin. (4) si art. 715 alin. (4), care pot fi atacate in conditiile dreptului comun, nu contravine nici art. 16 din Constitutie, intrucat legiuitorul, in considerarea unor situatii speciale, justificate in mod obiectiv si rational, poate institui un tratament juridic diferentiat. In cazul de fata, legiuitorul a stabilit, ca regula generala, ca atacarea hotararilor pronuntate in contestatia la executare se face numai cu apel. Cele doua exceptii cuprinse in textul contestat se refera la impartirea bunurilor proprietate comuna si la contestatia formulata de o terta persoana ce vizeaza un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit. O atare optiune a legiuitorului este justificata de domeniile in care intervin aceste reglementari, si anume in ipoteze specifice ce tin de materia succesiunilor sau a drepturilor reale.
35. Prin Decizia nr. 648 din 17 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2018, Curtea a retinut ca prevederile art. XVIII alin. (2) teza a doua din Codul de procedura civila se refera la faptul ca in procesele incepute de la data de 15 februarie 2013 (data intrarii in vigoare atat a Legii nr. 2/2013, cat si a Codului de procedura civila) si pana la data de 31 decembrie 2018 nu pot fi atacate cu recurs hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului.
36. Raportat la critica de neconstitutionalitate conform careia legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului, Curtea a retinut ca, in noul Cod de procedura civila, recursul constituie o cale extraordinara de atac ce poate fi exercitata de partea nemultumita pentru motive de nelegalitate si numai in conditiile prevazute de lege. Apelul reprezinta calea ordinara de atac ce are un caracter devolutiv, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept (art. 476 din Codul de procedura civila).
37. In ceea ce priveste reglementarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are competenta exclusiva de a institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificatia accesului liber la justitie nefiind aceea a accesului, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac (a se vedea in acest sens Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 1.132 din 16 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012).
38. Mai mult, in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a retinut ca, instituind reguli speciale privind exercitarea cailor de atac, legiuitorul trebuie sa asigure partilor interesate posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva hotararii judecatoresti considerate defavorabila. Lipsa oricarei cai de atac impotriva unei hotarari pronuntate in instanta echivaleaza cu imposibilitatea exercitarii unui control judecatoresc efectiv, dreptul de acces liber la justitie devenind astfel un drept iluzoriu si teoretic (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13, cu referire la deciziile nr. 99 din 23 mai 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, nr. 226 din 18 mai 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, nr. 572 din 3 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005, nr. 500 din 15 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, si nr. 967 din 20 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012, sau Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 39).
39. In ceea ce priveste critica referitoare la discriminarea creata prin interzicerea exercitarii caii extraordinare a recursului impotriva hotararilor date de instantele de apel, in cazurile in care legea instituie doar calea de atac a apelului impotriva hotararilor de prima instanta, in acord cu jurisprudenta sa constanta, Curtea a retinut ca, in vederea asigurarii egalitatii cetatenilor in exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a cailor de atac, la instituirea regulilor de acces al justitiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este tinut sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie . De aceea, nu este contrara acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv in ceea ce priveste caile de atac, cat timp ele asigura egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor. Principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite (a se vedea in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994).
40. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
41. Distinct de cele de mai sus, referitor la critica potrivit careia dispozitiile legale criticate ar sustrage controlului judecatoresc anumite acte ale executorului judecatoresc, prin Decizia nr. 171 din 20 martie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 19 mai 2014, Curtea a retinut ca executorii judecatoresti sunt investiti sa efectueze un serviciu de interes public, si anume executarea silita a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii, indeplinind acte de autoritate publica, care au forta probanta specifica unui asemenea act. Potrivit art. 60, coroborat cu art. 61 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, actele executorilor judecatoresti sunt supuse controlului instantelor judecatoresti competente, cei interesati sau vatamati prin actele de executare putand formula contestatie la executare, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Prin urmare, nu se poate considera ca, prin textele criticate, executorii judecatoresti ar fi dobandit atributii de infaptuire a justitiei.
42. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de A.A. in Dosarul nr. XXX/221/2016 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, de I.D. in Dosarul nr. YYYY/197/2016 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civila si de A.R. in Dosarul nr. ZZZZ/118/2017 al Curtii de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si constata ca prevederileart. 718 din Codul de procedura civila si ale art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 29 noiembrie 2018.