Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Recursul in casatie nu poate cenzura situatia de fapt, limitandu-se doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata

Recursul in casatie nu poate cenzura situatia de fapt, limitandu-se doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata

  Publicat: 06 Feb 2020       811 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prin Sentinta penala nr. 1733 din 2 noiembrie 2017 pronuntata de Judecatoria Bacau in Dosarul nr. x/2016 in temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., a achitat inculpata A., sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 192 alin. (1) si (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 C. proc. pen.


Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Infractiune constand in incercarea de a determina o persoana, prin constrangere ori corupere, sa dea declaratii mincinoase
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Infractiune constand in incercarea de a determina o persoana, prin constrangere ori corupere, sa dea declaratii mincinoase
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Infractiune care face parte din grupul de infractiuni contra capacitatii de aparare a Romaniei,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parti componente ale infractiunii.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Parti componente ale infractiunii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).

In temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. b), teza a II-a C. proc. pen., a achitat inculpatul B., sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 192 alin. (1) si (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 C. proc. pen.


In temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. b), teza a II -a C. proc. pen., a achitat inculpatul C., sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 192 alin. (1) si (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 C. proc. pen.


In baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. proc. pen. a condamnat inculpata A. la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri oficiale fapta prev. de art. 320 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 374 C. proc. pen. cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen.


In baza art. 83 alin. (1), (3) C. proc. pen. s-a amanat aplicarea pedepsei inchisorii si a pe un termen de supraveghere stabilit in conditiile art. 84 C. proc. pen. de 2 ani de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.


In baza art. 85 alin. (1) C. proc. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-au impus inculpatului sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:


a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bacau la datele fixate de acesta;


b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;


c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea;


d) sa comunice schimbarea locului de munca;


e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.


In baza art. 86 alin. (1) C. proc. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute in art. 85 alin. (1) lit. c) - e) s-a dispus comunicarea Serviciului de Probatiune Bacau.


In baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atentia inculpatului asupra consecintelor nerespectarii masurilor de supraveghere si obligatiilor impuse si ale savarsirii de noi infractiuni in cursul termenului de supraveghere .


Au fost respinse, ca nefondate pretentiile civile formulate de partile civile.


In temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus desfiintarea partiala a fisei UPU intocmita la data de 17 decembrie 2011 pe numele minorei D., respectiv a mentiunilor completate in fals de catre inculpata A.


Impotriva acestei hotarari au declarat apel, Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau si apelantii - parti civile E. si F.


Prin Decizia penala nr. 775 din 6 iunie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bacau, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau si apelantii - parti civile E. si F. impotriva Sentintei penale nr. 1733 din data de 2 noiembrie 2017 pronuntata de Judecatoria Bacau in Dosarul nr. x/2016.


A fost desfiintata, in parte, sentinta apelata, respectiv latura penala cu privire la inculpatii A. si B., precum si latura civila, a fost retinuta cauza spre rejudecare si, in fond:


In temeiul art. 386 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatei A. din art. 192 alin. (1), (2) C. pen. si art. 320 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. in art. 178 alin. (1), (2) C. pen. (1969) si art. 288 alin. (1) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (1969) si art. 5 C. pen.


A condamnat inculpata A., pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni:


- Ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. (1), (2) C. pen..(1969) cu aplicarea art. 5 C. pen. la pedeapsa de 2 ani inchisoare.


- Fals material in inscrisuri oficiale prevazuta de art. 288 alin. (1) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (1969) si art. 5 C. pen. la pedeapsa de 6 luni inchisoare.


In temeiul art. 33 lit. a) C. pen. (1969) si art. 34 lit. b) C. pen. (1969) au fost contopite pedepsele aplicate urmand ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare.


Au fost interzise inculpatei drepturile prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II si b) C. pen. (1969) in conditiile si pe durata art. 71 alin. (2) C. pen. (1969).


In temeiul art. 81 C. pen. (1969) a fost dispusa suspendarea conditionata a executarii pedepsei.


In temeiul art. 82 C. pen. (1969) s-a stabilite termen de incercare de 4 ani.


S-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 C. pen. (1969).


In temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. (1969) s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de incercare .


In temeiul art. 386 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului B. din art. 192 alin. (1), (2) C. pen. in art. 178 alin. (1), (2) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 5 C. pen.


A condamnat inculpatul B., pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. (1), (2) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 5 C. pen. la pedeapsa de 2 ani inchisoare.


Au fost interzise inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen. (1969) in conditiile si pe durata art. 71 alin. (2) C. pen. (1969).


In temeiul art. 81 C. pen. (1969) s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.


In temeiul art. 82 C. pen. (1969) s-a stabilit termen de incercare de 4 ani.


S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C. pen. (1969).


In temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. (1969) s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de incercare .


In temeiul art. 1349, 1373 si 1382 C. civ.:


- s-au admis, in parte, actiunile civile exercitate de partile civile F. si E., si a obligat partea responsabila civilmente SC G. SA sa plateasca partilor civile 30.000 RON cu titlu de daune materiale si cate 80.000 RON pentru fiecare dintre partile civile cu titlu de daune morale;


- s-a admis actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic de Boli Infectioase Sf. Paraschiva - Iasi si a obligat partea responsabila civilmente SC G. SA sa plateasca acesteia 396,21 RON contravaloarea cheltuielilor de spitalizare;


In conformitate cu dispozitiile art. 275 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul B. sa plateasca statului 500 RON cheltuieli judiciare.


Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.


In conformitate cu dispozitiile art. 276 C. proc. pen. a fost obligata partea responsabila civilmente SC G. SA sa plateasca partilor civile suma de 9.000 RON cheltuieli judiciare, reprezentand onorariu avocat fond si apel.


Impotriva hotararii instantei de apel a formulat cerere de recurs in casatie, la data de 27 august 2018, inculpatul B., prin care a invocat cazul de recurs in casatie prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. - inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala.


Prin incheierea din 31 octombrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. x/2016 a fost admisa, in principiu, cererea de recurs in casatie formulata de inculpatul B. impotriva Deciziei penale nr. 775 din 6 iunie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bacau, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie .


Cauza a fost trimisa in vederea judecarii recursului in casatie la Completul 8 si s-a fixat termen la data de 12 decembrie 2018, cu citarea partilor.


Pentru a dispune astfel, Inalta Curte a constatat ca cererea de recurs in casatie formulata de inculpatul B. indeplineste cerintele de forma prevazute de art. 440 alin. (1) Cod procedura este admisibila, motivele invocate incadrandu-se in cazul de recurs in casatie prevazut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen.


Analizand recursul in casatie formulat de inculpatul B. impotriva Deciziei penale nr. 775 din 6 iunie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bacau, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:


In intentia de a raspunde cerintelor jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si de a se conforma prevederilor Conventiei, in privinta asigurarii celeritatii procesului penal prin desfasurarea acestuia intr-un termen rezonabil, actualul legiuitor roman a reconfigurat sistemul cailor de atac, reducand numarul gradelor de jurisdictie.


In acest context, noua legislatie procesual penala prevede o singura cale de atac ordinara, si anume apelul, recursul devenind astfel o cale extraordinara de atac, sub denumirea de "recurs in casatie, exercitat doar in cazuri anume prevazute de lege si numai pentru motive de nelegalitate.


Asa cum reiese chiar din Expunerea de motive la proiectul noului C. proc. pen., recursul in casatie este o cale extraordinara de atac ce urmareste verificarea legalitatii hotararilor judecatoresti definitive pronuntate de catre curtea de apel.


Prin recursul in casatie este analizata conformitatea hotararilor definitive cu regulile de drept aplicabile. Recursul in casatie vizeaza, asadar, exclusiv legalitatea hotararilor definitive. Scopul acestei cai extraordinare de atac este respectarea principiului legalitatii, ceea ce presupune ca intreaga activitate procesuala sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiile legale. Cu alte cuvinte, scopul recursului in casatie este de a indrepta erorile de drept comise de curtile de apel, ca instante de apel legiuitorul prevazand expres si limitativ in disp. art. 438 alin. (1) C. proc. pen. cazurile in care poate fi declarat recursul in casatie.


Potrivit dispozitiilor art. 447 C. proc. pen., instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cazurilor de recurs in casatie invocate prin cerere de procuror sau de parti, verificand exclusiv legalitatea hotararii atacate.


In sustinerea caii extraordinare de atac, inculpatul B. a invocat cazul de recurs in casatie prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., in sensul ca a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala.


Astfel, in dezvoltarea criticilor circumscrise cazului de recurs in casatie anterior mentionat, recurentul inculpat B. a sustinut ca, in cauza, se impune pronuntarea unei solutii de achitare conform art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.


In esenta, a aratat ca, in mod incorect, Curtea de Apel Bacau a apreciat, faptul ca inculpatii au incercat pe parcursul intregii desfasurari a cauzei penale sa "paseze culpa, intre ei.


Dimpotriva, inculpatul a aratat ca a incercat lamurirea cauzei pentru stabilirea persoanei, a medicului din spital, care in data de 17 decembrie 2011 avea obligatia de examinare a pacientei D. si a stabilirii tratamentului de urmat al acesteia.


Totodata, s-a precizat ca este intemeiat cazul de recurs in casatie prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. in sensul ca acesta a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala, in conditiile in care nu ii revenea acestuia obligatia de a stabili tratamentul medical al pacientei, astfel ca nu se poate retine realizarea elementului material al infractiunii prin omisiune, lipsind deopotriva culpa acestuia in realizarea actului medical.


De asemenea, s-a subliniat faptul ca, potrivit dispozitiilor legale si a modalitatii de desfasurare a activitatii in cadrul Spitalului Judetean Bacau, incluzand Unitatea de Primiri Urgente, pacienta D. trebuia sa fie examinata si trebuia sa ii fie stabilit un tratament de urmat de catre medicul de garda de la Unitatea Primiri Urgente din data de 17 decembrie 2011.


Faptul ca, din lipsa medicilor carora le reveneau aceste atributii de serviciu, inculpatul B. i-a acordat pacientei un prim consult, pentru inlaturarea urmelor vizibile la nivel facial, cu indicarea de a se adresa unui medic oftalmolog pediatru pentru salvarea globului ocular, nu transfera raspunderea penala asupra acestuia.


Asadar, a aratat ca fiecare medic isi indeplineste atributiile in limita specializarii pe care o are si cu respectarea organizarii activitatii din spital, existand un anumit parcurs al pacientului de la momentul prezentarii la Unitatea Primiri Urgente si pana la parasirea spitalului .


In aceste conditii, a mentionat ca medicul de garda de la Unitatea Primiri Urgente este cel care examineaza pacientul si ii stabileste tratamentul, urmand a directiona pacientul catre medicii de garda din spital din sectiile specializate.


Faptul ca medicul de garda de la Unitatea Primiri Urgente - A. nu si-a indeplinit obligatiile de serviciu in data de 17 noiembrie 2011, nu transfera aceste obligatii catre ceilalti medici din spital, care aveau obligatia doar de a aplica tratamentul stabilit de catre A.


In acelasi sens a precizat ca faptul ca pacienta a fost consultata de catre inculpatul B. a fost rezultatul unui concurs de imprejurari, si anume lipsa indicatiilor medicului de garda de la Unitatea Primiri Urgente si lipsa medicului pediatru oftalmolog au facut necesara interventia inculpatului, fara a exista obligatia acestuia potrivit specializarii sale.


A mai subliniat faptul ca mamei pacientei i-a fost recomandat de catre acesta ca este necesara internarea in spital in vederea continuarii investigatiilor, lucru refuzat de catre aceasta.


Drept urmare, a solicitat admiterea cererii de recurs in casatie impotriva Deciziei Curtii de Apel Bacau nr. 775 din 6 iunie 2018, casarea hotararii atacate, achitarea inculpatului si respingerea pretentiilor civile fata de acesta.


Inalta Curte retine ca, recursul in casatie este conceput ca o cale extraordinara de atac in care partile isi pot apara drepturile lor, inlaturand efectele hotararilor definitive pronuntate in conditiile celor cinci cazuri de nelegalitate prevazute de art. 438 C. proc. pen. si nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalitatii hotararii atacate, respectiv al concordantei acesteia cu dispozitiile legii materiale si procesuale.


Ca atare, din perspectiva finalitatii avute in vedere, recursul in casatie nu are drept scop solutionarea unei cauze penale prin reaprecierea faptelor si stabilirea vinovatiei, ci doar sanctionarea deciziilor neconforme cu legea materiala si procesuala.


Inalta Curte raportat la cazul de casare prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., invocat de inculpatul B. constata ca recursul in casatie este nefondat, drept pentru care il va respinge pentru urmatoarele motive:


Sfera controlului judiciar a fost limitata, astfel ca nu pot fi examinate decat chestiunile ce privesc aspecte de drept, in limita cazurilor de casare prev. de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., fara a putea examina si netemeinicia deciziei atacate.


Pornind de la scopul recursului in casatie impus prin dispozitiile art. 433 C. proc. pen., potrivit caruia examinarea cauzei in recurs in casatie se limiteaza doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata sub aspectul solutionarii cauzei prin aplicarea si interpretarea corecta a legii, Inalta Curte nu poate cenzura situatia de fapt .


Astfel, pentru a verifica daca inculpatul B. a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala, Inalta Curte are in vedere situatia de fapt deja stabilita de instanta de apel, care nu poate fi schimbata, avand caracter definitiv.


In ipoteza in care situatia de fapt retinuta de instanta de apel nu se suprapune pe tipicitatea infractiunii, astfel cum aceasta este prevazuta de lege, pot deveni incidente dispozitiile art. 438 pct. 7 C. proc. pen. - fapta nu este prevazuta de legea penala.


Prin decizia recurata, instanta de apel a retinut in sarcina inculpatului B. ca, la data de 17 decembrie 2011, a procedat la examinarea pacientei D., in Unitatea de Primiri Urgente a S.J.U. Bacau si desi a constatat mecanismul de aparitie al plagii, nu a recomandat un consult si un tratament de specialitate Boli Infectioase, pentru protectia antirabica, nu a contactat medicul de garda Unitatea de Primiri Urgente, caruia sa-i aduca la cunostinta despre diagnosticul stabilit si despre faptul ca pacienta minora a fost trimisa din Unitatea de Primiri Urgente la un consult oftalmologic la un cabinet privat, omisiuni ce au condus la decesul pacientei D. din data de 27 februarie 2012, cu diagnosticul de Rabie, fara profilaxie postexpunere, confirmata prin imunoinflorescenta - fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. (1) si (2) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 5 C. pen.. Situatie de fapt care rezulta din actele medicale existente in cauza, respectiv rapoartele de constatare medico legala, certificatul medico legal constatator al decesului, avizele comisiei de avizare si control al actelor medico-legale.


Analizand criticile inculpatului din perspectiva cazului de casare invocat, Inalta Curte retine ca potrivit art. 75 alin. (1) si (2) din Ordinul nr. 1706/2007, rezulta ca obligatiile privitoare la externarea pacientului si la asigurarea informarii cu privire la afectiunea lui si la tratamentul ce se impune revin, in principal, medicului de garda din cadrul Unitatii de Primiri Urgente dar si unui alt medic de garda din spital.


Din prevederile mentionate rezulta ca, inculpatul B., la data de 17 decembrie 2011 era medic de garda in cadrul Spitalului de pediatrie Bacau, sectia Chirurgie si Ortopedie Pediatrica, s-a substituit medicului de garda din cadrul Unitatii de Primiri Urgente, a examinat victima i-a recomandat doar tratament oftalmologic, nu si tratament antirabic, astfel cum impuneau normele Ordinului nr. 1706/2007 iar, ulterior a permis pacientei sa paraseasca unitatea de primiri - urgente fara acordul final al medicului responsabil de tura din cadrul Unitatii de Primiri Urgente si, fara asigurarea unui tratament specific pentru boli infectioase.


In acest sens sunt si declaratiile martorului H., care a aratat ca procedura standard la vremea respectiva era ca in cazul pacientilor minori sa fie instiintat medicul pediatru de garda, in speta acesta fiind chiar inculpatul B..


Se retine astfel ca, lipsa de diligenta a medicului de garda de la Spitalul de Pediatrie, inculpatul B., conjugata cu neexercitarea atributiilor de serviciu de catre inculpata A., care ar fi trebuit sa prescrie tratamentul antirabic fata de minora D. a condus la infectarea acesteia cu virusul rabie si, in final decesul minorei.


Totodata, lipsa de diligenta a inculpatului B. ar fi putut fi suplinita de informarea medicului de garda, potrivit dispozitiilor continute in cap. VI si VII din ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1706/2007, obligatii neindeplinite de catre inculpat care contrar apararilor sale, trebuia sa le indeplineasca avand in vedere ca a examinat victima, substituindu-se medicului de garda din cadrul Unitatii de Primiri Urgente.


Ca atare, conduita ilicita a inculpatului, materializata in incalcarea obligatiilor prevazute de actele normative care reglementeaza conduita actului medical la Serviciul de primiri urgente a avut drept rezultat decesul victimei D. si se circumscriu elementelor de tipicitate ale infractiunii de ucidere din culpa.


Astfel, Inalta Curte, retine ca actiunea imputata inculpatului B., in sensul ca a incalcat dispozitiile legale la care s-a facut referire anterior, constituie o incalcare a masurilor de prevedere pentru exercitiul functiei de medic si intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. (1) si (2) C. pen..(1969).


Inalta Curte constata in raport de celelalte argumente ce sustin recursul in casatie invocate ca, in realitate, ele nu vizeaza nelegalitatea hotararii, ci se solicita o rejudecare in fond a cauzei prin reaprecierea si cenzurarea probelor din perspectiva incadrarii juridice a faptei, cu consecinta pronuntarii unei solutii de achitare in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. Or, potrivit C. proc. pen. in vigoare, aceasta prerogativa este atributul exclusiv al instantelor care administreaza in mod nemijlocit probe cu privire la elementele de fapt, competente sa devolueze cauza in fapt si in drept, respectiv, instanta de fond si instanta de apel.


Prin urmare, solicitarea inculpatului B. de a se dispune achitarea sub aspectul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata si condamnat de instanta de apel are la baza reanalizarea tuturor aspectelor de fond ale cauzei, inclusiv probatoriul, recurentul urmarind, in realitate, o rejudecare a cauzei in cadrul procedurii recursului in casatie ca al treilea grad de jurisdictie.


Astfel, o apreciere a probelor deja administrate in cauza cu influente asupra situatiilor faptice constatate si retinute de cele doua instante inferioare, constituie o analiza ce excedeaza verificarilor de legalitate ce pot face obiectul judecarii caii extraordinare a recursului in casatie.


Scopul recursului in casatie este acela de a indrepta erorile de drept comise de curtile de apel, ca instante de control judiciar, iar argumentele invocate de catre inculpat nu sustin niciunul dintre cazurile de casare expres si limitativ reglementate de art. 438 C. proc. pen., fiind doar formal circumscrise de catre recurent cazului de casare prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.


Spre deosebire de contestatia in anulare, care vizeaza indreptarea erorilor de procedura, sau de revizuire, cale de atac de fapt care urmareste indreptarea erorilor de judecata, recursul in casatie are ca scop verificarea conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul sau fiind acela de a indrepta erorile de drept comise de curtile de apel, ca instante de apel, prin raportare la cazurile de casare expres si limitativ prevazute de lege.


Sub aspectul laturii civile, avand in vedere fapta comisa de inculpatul B., in mod corect, prin decizia recurata, inculpatul a fost obligat la plata despagubirilor civile.


Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie va respinge, ca nefondat, recursul in casatie formulat de inculpatul B. impotriva deciziei penale nr. 775 din 6 iunie 2018 a Curtii de Apel Bacau, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie .


In temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat .


In temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, in suma de 65 RON, va ramane in sarcina statului, precum si onorariile cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru intimatii inculpati, in suma de cate 260 RON, vor ramane in sarcina statului.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge, ca nefondat, recursul in casatie formulat de inculpatul B. impotriva Deciziei penale nr. 775 din 6 iunie 2018 a Curtii de Apel Bacau, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie .


Obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat .


Onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, in suma de 65 RON, ramane in sarcina statului.


Onorariile cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru intimatii inculpati, in suma de cate 260 RON, raman in sarcina statului.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, azi, 13 februarie 2019.


Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 49/RC/2019


Citeşte mai multe despre:    Recurs in casatie    cale extraordinara de atac    cale extraordinara de atac penal    reaprecierea faptelor    stabilirea vinovatiei   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 215/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 220/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OUG 70/2016
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 10 din vechiul CPC. Admisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 86 din 21 ianuarie 2016

Redeschiderea procesului penal in cazul judecatii in lipsa persoanei condamnate. Admisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3/A din 5 ianuarie 2016

Revizuire intemeiata pe invocarea unor inscrisuri emise ulterior pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere. Neindeplinirea conditiilor de admisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 174 din 28 ianuarie 2016



Articole Juridice

Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Recursul in casatie. Art. 433 - 451 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instanta de executare. Judecatorul delegat cu executarea. Art. 553 - art. 554 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Contestatia impotriva executarii hotararii penale. Art. 598 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

NCPC: Recursul
Sursa: EuroAvocatura.ro

Directiva privind organizarea timpului de lucru se opune unei reglementari nationale care conditioneaza dreptul la concediul anual platit de existenta unei perioade minime de activitate efectiva de 10 zile
Sursa: EuroAvocatura.ro

Un stat membru poate interzice conditionarea incheierii unui contract de furnizare de servicii de telecomunicatii de incheierea unui alt contract de catre utilizatorul final
Sursa: