din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3751 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » ICCJ: Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)

ICCJ: Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)

  Publicat: 28 Feb 2020       3224 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Decizia nr. 32/2019 privind judecarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.060/1/2019

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ramura a sistemului de drept,
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
(autorecuzarea) Este institutia prin care persoana incompatibila se abtine
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
(autorecuzarea) Este institutia prin care persoana incompatibila se abtine
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Fapta care constituie, dupa caz, potrivit legii penale: a) o modalitate de savarsire a unor infractiuni cum ar fi ;nerespectarea regimului armelor si munitiilor, .
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Articolul 48 (fostul Articol N) al Tratatului UE constituie baza legala care permite convocarea unei conferinte a reprezentantilor guvernelor Statelor Membre, in scopul amendarii tratatelor. Articolul stipuleaza ca orice Stat Membru sau Comisia pot inainta Consiliului propuneri pentru asemenea amendamente.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.060/1/2019 este legal constituit conform dispozitiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedura penala si celor ale art. 271 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.


Sedinta este prezidata de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator Corina-Alina Corbu.


La sedinta de judecata participa doamna Marinela Minca, procuror sef al Serviciul judiciar penal, Sectia judiciara a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Otilia Constantin, desemnata conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.


Magistratul-asistent refera cu privire la obiectul recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.470/1/2019, aflat pe rolul completului de judecata, precum si cu privire la faptul ca judecator-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedura penala, domnul judecator Constantin Epure - judecator la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, raportul intocmit fiind depus la dosar si comunicat membrilor completului.


A mai invederat ca, la dosar, au fost depuse hotarari relevante in materie pronuntate de instantele judecatoresti, punctul de vedere al Directiei legislatie din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Ministerului Public, punctele de vedere ale curtilor de apel si instantelor arondate.


Dupa prezentarea referatului cauzei, presedintele completului, doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, constatand ca in cauza nu sunt cereri de formulat sau exceptii de invocat, a acordat cuvantul doamnei procuror asupra recursului in interesul legii.


Reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, doamna procuror Marinela Minca, achiesand la orientarea majoritara expusa in recursul in interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti, a apreciat ca judecatorul care a solutionat o cauza nu este incompatibil sa participe la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu, nefiind astfel incidente dispozitiile art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala. Argumentele avute in vedere in sustinerea punctului de vedere au avut la baza dispozitiile art. 6 din Conventie care consacra dreptul la un proces echitabil pentru orice persoana, aceasta dispozitie regasindu-se, de altfel, si in dispozitia nationala in art. 8 din Codul penal, iar in vederea materializarii acestui principiu, legiuitorul a consacrat in art. 64 din Codul penal garantii care sa asigure impartialitatea judecatorului chemat sa dezlege un raport juridic. Referitor la acest aspect, procurorul a mentionat ca si instanta de contencios constitutional, in Decizia nr. 506/2015, prin care a analizat conformitatea cu Legea fundamentala atat a dispozitiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedura penala, cat si a dispozitiilor art. 431 din acelasi cod, precizeaza ca art. 6 din Conventie nu este aplicabil unei proceduri care urmareste la randul sau redeschiderea unei proceduri penale, intrucat intr-o astfel de ipoteza persoana care solicita o astfel de redeschidere are deja o condamnare intrata in autoritatea lucrului judecat si, prin urmare, ea nu mai este acuzata de savarsirea unei infractiuni in sensul art. 6 din Conventie, ca atare nu face obiectul unei acuzatii in materie penala. Insa, cu toate acestea, Curtea, in Decizia nr. 542/2015, a apreciat ca in etapa admisibilitatii in principiu, in speta evocata, are loc totusi o statuare cu privire la exercitarea unui drept procesual si, pe cale de consecinta, solutionarea unei situatii procesuale, demers calificat drept o judecata si care in opinia instantei de contencios constitutional atrage incidenta dreptului la un proces echitabil consacrat in art. 21 alin. (2) din Constitutie . Procurorul a subliniat faptul ca incidenta principiului a fost examinata, in decizia anterior mentionata, exclusiv din perspectiva necesitatii asigurarii exigentei egalitatii de arme intre acuzare si aparare si a asigurarii caracterului contradictoriu al procedurii. Dovada ca in Decizia nr. 103/2018, in paragrafele 22-24, cand din nou analizand dispozitiile art. 431 din Codul de procedura penala, Curtea a apreciat ca in etapa admisibilitatii in principiu nu are loc o judecata asupra temeiniciei contestatiei in anulare, ci doar o analiza formala a indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru formularea unei astfel de cereri, si anume daca respectiva cale de atac a fost facuta in termenul prevazut de lege, daca motivul invocat este unul dintre cele prevazute de art. 426 din Codul de procedura penala si daca exista dovezi in sustinerea cererii. Prin urmare, in acord cu instanta de contencios constitutional, intrucat in aceasta etapa nu are loc o judecata asupra temeiniciei caii de atac exercitate, ci doar o indeplinire formala a conditiilor prevazute de lege, procurorul a precizat ca punctul de vedere al institutiei pe care o reprezinta este in sensul ca nu sunt incidente dispozitiile art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala referitoare la impartialitatea judecatorului care a solutionat anterior cauza in fond sau intr-o cale ordinara de atac. Imprejurarea ca aceste cai extraordinare de atac sunt cuprinse in titlul III al partii speciale a Codului de procedura penala intitulat "Judecata" nu atrage incidenta art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala, intrucat in acelasi titlu sunt incluse si dispozitiile referitoare, de exemplu, la instrumente de unificare a practicii judiciare, iar aceasta imprejurare nu atrage incidenta dispozitiilor art. 64 din Codul de procedura penala.


De asemenea, procurorul a apreciat ca nu exista nicio neconcordanta intre o eventuala interpretare a acestor dispozitii cu reglementarile similare din procedura civila, intrucat in dreptul procesual civil caile extraordinare de atac nu cunosc etapa admisibilitatii in principiu, analizandu-se in mod direct temeinicia caii extraordinare de atac exercitate, motiv pentru care legiuitorul a prevazut in mod expres cazul de incompatibilitate, dar acelasi lucru se intampla si in materia penala atunci cand se judeca pe fond calea extraordinara de atac. Prin urmare, in cadrul procedurii admisibilitatii in principiu, procurorul a apreciat ca se poate pune in discutie o incompatibilitate obiectiva, functionala, a judecatorului care a exercitat functii succesive in aceeasi cauza. Or, din aceasta perspectiva, jurisprudenta Curtii europene este in sensul ca nu exista o suspiciune de impartialitate atunci cand sunt exercitate succesiv functii in aceeasi cauza, cu exceptia unor imprejurari in care cumulul de functii este exclus a priori, dar insasi instanta europeana a considerat ca anumite circumstante particulare pot pune in discutie lipsa de impartialitate obiectiva a judecatorului.


Presedintele completului, doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a acordat posibilitatea membrilor completului sa adreseze intrebari reprezentantului Ministerului Public.


Astfel, domnul judecator Constantin Epure a solicitat procurorului sa precizeze daca exista o problema legata de continuitatea completului in situatia in care admisibilitatea in principiu a caii de atac este solutionata de un complet, iar ulterior acestei etape prealabile, unul sau toti membrii formuleaza declaratii de abtinere.


Procurorul a aratat ca practica anterioara era in acest sens, adica ulterior admiterii in principiu a caii extraordinare de atac judecatorii formulau declaratii de abtinere, insa, totodata, a precizat ca obiectul prezentului recurs in interesul legii vizeaza exclusiv etapa admiterii in principiu, nu si judecata pe fond a caii extraordinare de atac.


Presedintele completului, doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, constatand ca nu mai sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a retinut dosarul in pronuntare asupra recursului in interesul legii.


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:


1. Problema de drept care a generat practica neunitara


Prin recursul in interesul legii promovat s-a sustinut ca nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu interpretarea dispozitiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala, privind participarea judecatorului care a solutionat o cauza la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie), in etapa admisibilitatii in principiu.


2. Examenul jurisprudentei la nivelul Sectiei penale si al completurilor de 5 judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in materie


A) La nivelul Sectiei penale s-au conturat doua opinii


1.a) Intr-o prima opinie s-a apreciat ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie).


In argumentarea acestei opinii, respectiv a posibilitatii ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze sa poata participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie), s-a sustinut ca judecatorul care a participat la judecarea cauzei nu este incompatibil sa examineze cauza in etapa admisibilitatii in principiu a caii extraordinare de atac promovate, intrucat acesta nu este investit sa se pronunte asupra legalitatii propriei hotarari, ci va verifica doar intrunirea conditiilor legale de exercitare a caii de atac.


2.a) Intr-o alta opinie s-a statuat in sensul ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie).


In argumentarea celei de-a doua opinii, respectiv a incompatibilitatii judecatorului care a participat la solutionarea unei cauze de a participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie), s-a retinut ca judecatorul care a luat parte la judecarea unei cauze si a pronuntat decizia ce face obiectul unei cai extraordinare de atac nu poate lua parte la solutionarea admiterii in principiu a cauzei, intrucat judecatorul investit cu solutionarea unei astfel de cai extraordinare de atac se afla in situatia de a-si evalua propria hotarare, chiar si sub aspectul admisibilitatii in principiu, in art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala nefacandu-se vreo distinctie cu privire la caile de atac, acestea putand fi cai de atac ordinare sau extraordinare.


B. La nivelul completurilor de 5 judecatori in materie penala


1.b) Practica anterioara a completurilor de 5 judecatori in materie penala a fost in sensul ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestare in anulare, revizuire si recurs in casatie), intrucat s-a apreciat ca procedura admiterii in principiu a caii extraordinare de atac nu priveste insasi judecarea fondului cauzei, judecatorul care a participat la solutionarea cauzei nefiind incompatibil la examinarea admisibilitatii in principiu a caii extraordinare de atac, etapa prealabila judecarii caii extraordinare de atac (contestatie in anulare, revizuire, recurs in casatie).


2.b) Practica actuala este in sensul ca in situatia in care judecatorul care a luat parte la judecarea unei cauze si a pronuntat decizia ce face obiectul unei cai extraordinare de atac este in sensul inlocuirii acestuia in etapa examinarii admisibilitatii in principiu a cauzei prin intocmirea de catre magistratul-asistent a unui proces-verbal de inlocuire.


3. Punctele de vedere exprimate de curtile de apel si instantele arondate cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii


In unanimitate, judecatorii din cadrul curtilor de apel Alba Iulia (inclusiv a instantelor arondate), Constanta, Cluj, Pitesti, Brasov, Bucuresti (Sectia I penala), Iasi, Oradea, Suceava, Targu Mures, Timisoara, precum si judecatorii din cadrul tribunalelor Bacau, Bucuresti (inclusiv judecatoriile arondate), Brasov (inclusiv judecatoriile arondate), Calarasi (inclusiv Judecatoria Calarasi, Oltenita si Lehliu-Gara), Covasna (inclusiv judecatoriile arondate), Ialomita, Giurgiu (inclusiv judecatoriile arondate), Teleorman (inclusiv judecatoriile arondate, respectiv judecatoriile Alexandria, Rosiori de Vede, Turnu Magurele, Videle si Zimnicea), Galati (inclusiv judecatoriile Galati si Braila), Tribunalul Vrancea si judecatoriile arondate au opinat in sensul ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu.


In acelasi sens este si opinia majoritara a judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Ploiesti, Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, Tribunalului Ilfov (inclusiv judecatoriile arondate Cornetu si Bolintin-Vale) si al Tribunalului Bihor.


In argumentarea acestei opinii s-a sustinut ca judecatorul care a luat parte la judecarea unei cauze si a pronuntat decizia ce face obiectul unei cai extraordinare de atac nu poate lua parte la solutionarea admiterii in principiu, intrucat judecatorul investit cu solutionarea unei astfel de cai extraordinare de atac se afla in situatia de a-si evalua propria hotarare, chiar si sub aspectul admisibilitatii in principiu, in art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala nefacandu-se vreo distinctie cu privire la caile de atac, acestea putand fi cai de atac ordinare sau extraordinare.


Aceasta interdictie este de natura a garanta aparenta de impartialitate, mai exact perceptia persoanelor implicate in procesul penal si a opiniei publice in general asupra impartialitatii magistratilor chemati sa solutioneze o cauza.


In opinia minoritara s-a apreciat ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie), in etapa admisibilitatii in principiu. In argumentarea acestei opinii s-a sustinut ca judecatorul care a participat la judecarea cauzei nu este incompatibil sa examineze cauza in etapa admisibilitatii in principiu a caii extraordinare de atac promovate, intrucat acesta nu este investit sa se pronunte asupra legalitatii propriei hotarari, nu face o judecata pe fondul cauzei, ci verifica doar intrunirea conditiilor legale de exercitare a caii de atac.


Opinia majoritara a judecatorilor Sectiei penale din cadrul Curtii de Apel Craiova este in sensul ca motivul de incompatibilitate reglementat de art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala nu este incident in etapa verificarii admisibilitatii in principiu a caii de atac extraordinare a contestatiei in anulare sau a revizuirii, iar argumentele retinute in acest sens se refera la faptul ca in cazul procedurii de verificare a admisibilitatii in principiu a unei cai extraordinare de atac nu se examineaza fondul cauzei, ci numai indeplinirea formala a conditiilor de admisibilitate referitoare la: categoria persoanelor care au vocatia procesuala de a exercita calea extraordinara de atac; termenul de introducere a cererii; instanta competenta; indicarea temeiului (cazul de contestatie in anulare sau de revizuire) invocat in calea de atac si corespondenta acestuia cu motivele prevazute de lege pentru promovarea caii de atac respective.


Totodata, s-a precizat ca, in situatia in care motivul invocat in calea extraordinara de atac este un motiv de reformare a hotararii intrinsec rezolvarii fondului cauzei, este incident cazul de incompatibilitate prevazut de art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala si in procedura verificarii admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare, fiind atasata Incheierea nr. 108 din 8 octombrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 12.688/215/2018.


In opinie minoritara s-a apreciat ca participarea judecatorului Ia solutionarea cauzei in fond exclude posibilitatea acestuia de a lua parte la solutionarea unei cai de atac, ordinare sau extraordinare, indiferent de natura acesteia si de stadiul procedurii, intrucat legiuitorul nu distinge cu privire la domeniul de aplicare a normei continute de art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala, fiind atasata Incheierea nr. 2 din 10 ianuarie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 1.034/230/2017.


Potrivit punctelor de vedere inaintate, judecatorul aflat in situatia prevazuta de art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala a formulat declaratie de abtinere.


4. Dispozitii legale incidente


Art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala "Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintarea ori casarea hotararii".


Art. 431 din Codul de procedura penala


(1) Instanta examineaza admisibilitatea in principiu, in camera de consiliu, cu citarea partilor si cu participarea procurorului. Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica examinarea admisibilitatii in principiu.


(2) Instanta, constatand ca cererea de contestatie in anulare este facuta in termenul prevazut de lege, ca motivul pe care se sprijina contestatia este dintre cele prevazute la art. 426 si ca in sprijinul contestatiei se depun ori se invoca dovezi care sunt la dosar, admite in principiu contestatia si dispune citarea partilor interesate.


Art. 432 din Codul de procedura penala


(1) La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare, instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata, fie acordand un termen, dupa caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintare.


(2) In cazul in care prin contestatia in anulare se invoca autoritatea de lucru judecat, judecarea contestatiei se face cu citarea partilor interesate in cauza in care s-a pronuntat ultima hotarare . Instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie sau, dupa caz, prin sentinta ultima hotarare sau acea parte din ultima hotarare cu privire la care exista autoritate de lucru judecat.


(3) Judecarea contestatiei in anulare nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere .


(4) Sentinta data in contestatia in anulare este supusa apelului, iar decizia data in apel este definitiva.


Art. 440 din Codul de procedura penala


(1) Admisibilitatea cererii de recurs in casatie se examineaza in camera de consiliu de un complet format din un judecator, dupa depunerea raportului magistratului-asistent si atunci cand procedura de comunicare este legal indeplinita, fara citarea partilor si fara participarea procurorului.


(2) Daca cererea de recurs in casatie nu este facuta in termenul prevazut de lege sau daca nu s-au respectat dispozitiile art. 434, art. 436 alin. (1) si (6), art. 437 si art. 438, instanta respinge, prin incheiere definitiva, cererea de recurs in casatie.


(3) Daca cererea de recurs in casatie a fost retrasa, instanta ia act de retragere, prin incheiere .


(4) In cazul in care instanta constata ca cererea indeplineste conditiile prevazute la art. 434-438, dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie si trimite cauza in vederea judecarii recursului in casatie.


(5) In cazul recursurilor in casatie declarate impotriva deciziilor pronuntate de completele de 5 judecatori, ca instante de apel, judecatorul care examineaza admisibilitatea cererii de recurs in casatie in conditiile prevazute in alin. (1)-(4) trebuie sa faca parte dintr-un complet de 5 judecatori.


Art. 459 din Codul de procedura penala


(1) La primirea cererii de revizuire, se fixeaza termen pentru examinarea admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, presedintele dispunand atasarea dosarului cauzei.


(2) Admisibilitatea in principiu se examineaza de catre instanta, in camera de consiliu, cu citarea partilor si cu participarea procurorului. Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica examinarea admisibilitatii in principiu.


(3) Instanta examineaza daca:


a) cererea a fost formulata in termen si de o persoana dintre cele prevazute la art. 455;


b) cererea a fost intocmita cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) si (3);


c) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale;


d) faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea nu au fost prezentate intr-o cerere anterioara de revizuire care a fost judecata definitiv;


e) faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea conduc, in mod evident, la stabilirea existentei unor temeiuri legale ce permit revizuirea;


f) persoana care a formulat cererea s-a conformat cerintelor instantei dispuse potrivit art. 456 alin. (4).


(4) In cazul in care instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (3), dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de revizuire.


(5) In cazul in care instanta constata neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (3), dispune prin sentinta respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibila.


(6) Cand cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat sau cand condamnatul care a facut cererea ori in favoarea caruia s-a facut revizuirea a decedat dupa introducerea cererii, prin exceptie de la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. f), procedura de revizuire isi va urma cursul, iar in cazul rejudecarii cauzei, dupa admiterea in principiu, instanta va hotari potrivit dispozitiilor art. 16, care se aplica in mod corespunzator.


(7) Incheierea prin care este admisa in principiu cererea de revizuire este definitiva. Sentinta prin care este respinsa cererea de revizuire, dupa analiza admisibilitatii in principiu, este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea la care se refera revizuirea .


5. Opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie


In opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca prima orientare jurisprudentiala este solutia legala in materie, respectiv judecatorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu.


Astfel, pornind de la dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care recunosc oricarei persoane dreptul la un proces echitabil, principiul ce se regaseste si in legislatia nationala in art. 8 din Codul de procedura penala, s-a aratat ca legiuitorul a inteles sa instituie in art. 64 din acelasi cod garantii care sa asigure, in realizarea actului de justitie, impartialitatea celor chemati sa dezlege raportul juridic dedus judecatii, impartialitatea presupunand lipsa oricarei prejudecati sau idei preconcepute cu privire la solutia ce trebuie pronuntata in cadrul unui proces si priveste pe fiecare membru al completului de judecata . Printre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 64 din Codul de procedura penala, in alin. (3) se regaseste si ipoteza potrivit careia judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintarea ori casarea hotararii. In raport cu dispozitia legala mentionata, chestiunea de drept supusa analizei vizeaza caile extraordinare de atac, respectiv etapa admisibilitatii in principiu (verificare - filtru), etapa in care nu are loc insasi solutionarea caii de atac extraordinare, ci numai indeplinirea conditiilor de exercitare a acesteia.


In acest context, in opinia Ministerului Public, problema eventualei lipse de impartialitate in indeplinirea functiilor judiciare este configurata de o ipoteza functionala (obiectiva) - exercitarea de catre aceeasi persoana a unor functii diferite in cadrul procesului. Pentru acest motiv si in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a apreciat ca verificarea impartialitatii intr-o astfel de ipoteza impune o analiza (demers) obiectiva pentru a identifica daca exista fapte verificabile care sa o puna la indoiala, analiza ce se realizeaza in raport cu circumstantele cauzei/procedurii. Din aceasta perspectiva, tinand seama de natura si intinderea controlului jurisdictional implicat de etapa admisibilitatii in principiu a cailor extraordinare de atac, s-a constatat ca, prin natura si continutul ei specific, aceasta procedura nu vizeaza insasi solutionarea caii extraordinare de atac, ci doar verificarea intrunirii conditiilor de exercitare a acesteia, referitoare la formularea cererii in termen legal, la intemeierea ei pe cazurile prevazute de lege si depunerea ori invocarea mijloacelor de proba in dovedirea cazului mentionat.


Ca atare, in aceasta ipoteza, Ministerul Public a apreciat ca judecatorul nu se pronunta pe fondul cauzei, ci examineaza cererea sub aspectul indeplinirii conditiilor de exercitare a caii extraordinare de atac, realizand o activitate procesuala de statuare in ceea ce priveste exercitarea unui drept procesual si, implicit, solutionarea unei situatii procesuale.


Instanta europeana a apreciat ca, chiar daca membri ai formatiunii de judecata au participat la doua proceduri in acelasi dosar, de fiecare data avand a judeca motivarea si legalitatea unor hotarari de fond, problemele puse in discutie in fiecare recurs in parte au fost diferite: in primul recurs ei au examinat legalitatea instructiunii, in cel de-al doilea legalitatea hotararii de condamnare, dar niciodata ei nu au fost chemati sa se pronunte cu privire la temeinicia acuzatiilor formulate impotriva reclamantului. Sau, altfel spus, problemele supuse examinarii de catre magistrati in cadrul celui de-al doilea recurs au fost diferite de cele din primul recurs, ceea ce semnifica, dincolo de banuielile de impartialitate pe care le-ar fi putut avea reclamantul, ca, in cauza, nu au existat ratiuni obiective care sa le justifice.


De altfel, instanta europeana a statuat in jurisprudenta sa ca nu este a priori incompatibil cu cerintele de impartialitate faptul ca acelasi judecator este mai intai implicat in completul care ia o decizie pe fondul cauzei si apoi in cel care examineaza admisibilitatea unui recurs impotriva acestei decizii.


Asadar, nu poate fi vorba de lipsa de impartialitate in indeplinirea atributiilor judiciare in cazul in care judecatorul pronunta decizii pur formale si procedurale in alte etape ale procedurii.


6. Punctul de vedere exprimat de Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie este in sensul ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala, judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admiterii in principiu.


7. Jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei


La nivelul Curtii Constitutionale a Romaniei nu a fost identificata jurisprudenta relevanta in materie.


8. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului


Nu exista decizii relevante in legatura cu chestiunea de drept ce face obiectul recursului in interesul legii.


9. Raportul asupra recursului in interesul legii


Referitor la chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii si care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, prin raportul intocmit in cauza, judecatorul-raportor a apreciat ca sesizarea referitoare la interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala este admisibila, concluzionand ca "in interpretarea dispozitiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala, judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)".


10. Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul intocmit de judecatorul-raportor si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:


10.1. Admisibilitatea recursului in interesul legii


Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a facut de catre Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 471 din Codul de procedura penala.


Potrivit art. 471 din Codul de procedura penala:


(1) Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.


(2) Cererea trebuie sa cuprinda solutiile diferite date problemei de drept si motivarea acestora, jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau, dupa caz, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, opiniile exprimate in doctrina relevante in domeniu, precum si solutia ce se propune a fi pronuntata in recursul in interesul legii.


(3) Cererea de recurs in interesul legii trebuie sa fie insotita, sub sanctiunea respingerii ca inadmisibila, de copii ale hotararilor judecatoresti definitive din care rezulta ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit de instantele judecatoresti.


Art. 472 din Codul de procedura penala, sub aspectul conditiilor de admisibilitate, stabileste ca recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza la cerere .


Verificand regularitatea investirii, in raport cu prevederile legale sus-citate, care enumera, in categoria subiectilor de drept care pot promova recurs in interesul legii, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se constata ca aceasta prima conditie referitoare la calitatea procesuala activa a titularului sesizarii este indeplinita.


In cerere sunt indicate cele doua orientari jurisprudentiale diferite ale problemei de drept a carei dezlegare se solicita.


De asemenea, analizand jurisprudenta atasata actului de sesizare, care releva solutionarea in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive a problemei de drept care face obiectul judecatii, se constata indeplinita si cea de-a doua conditie de admisibilitate prevazuta de art. 472 din Codul de procedura penala.


Pentru considerentele prezentate, recursul in interesul legii este admisibil.


10.2. Pe fondul recursului in interesul legii


In structura tipica a procesului penal, in actuala codificare, distingem patru faze: urmarirea penala, camera preliminara, judecata si punerea in executare a hotararilor penale.


Fazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia lor procesuala si dupa epuizarea carora pot fi date anumite solutii privind cauza penala. In cadrul organelor judiciare penale, fiecarei categorii de organe i-a fost conferita, prin lege, o anumita functie procesuala, astfel ca vom distinge functia procesuala de desfasurare a urmaririi penale, functia procesuala de desfasurare a camerei preliminare, functia desfasurarii judecarii cauzelor penale si functia punerii in executare a hotararilor judecatoresti penale.


In partea speciala a Codului de procedura penala, legiuitorul a consacrat titlul III, cu denumirea marginala "Judecata", celei de-a treia faze a procesului penal. In cadrul acestui titlu, cap. II reglementeaza judecata in prima instanta, cap. III este dedicat apelului, iar cap. V cailor extraordinare de atac, cu mentiunea ca primele trei sectiuni ale acestui din urma capitol sunt dedicate contestatiei in anulare, recursului in casatie si revizuirii.


In privinta acestor trei cai extraordinare de atac, legiuitorul a prevazut etapa admiterii in principiu, reglementarile fiind mentionate supra la pct. 4.


Prin dispozitiile art. 64 din Codul de procedura penala au fost reglementate cazurile de incompatibilitate a judecatorului, alin. (3) prevazand ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintarea ori casarea hotararii.


In aceste conditii, cata vreme legiuitorul a folosit sintagma "aceleiasi cauze intr-o cale de atac", fara a distinge intre calea ordinara a apelului si caile extraordinare de atac, nu se poate sustine ca acestea din urma au fost excluse, pe cale de interpretare, din sfera incompatibilitatii.


Chiar daca in etapa admiterii in principiu, prin natura si continutul ei specific, se verifica doar intrunirea conditiilor de exercitare a caii extraordinare de atac referitoare la caracterul definitiv al hotararii penale ce face obiectul caii extraordinare de atac, daca este formulata de o persoana care are calitatea ceruta de lege pentru a o exercita, daca este introdusa in termenul prevazut de lege, daca motivele concrete invocate in sustinerea caii extraordinare de atac se incadreaza in cazurile expres si limitativ prevazute de Codul de procedura penala si daca in sprijinul contestatiei sunt depuse dovezi ori sunt invocate dovezi care exista in dosar, nu se poate sustine ca aceasta etapa nu se circumscrie unei judecati, cata vreme dispozitiile care reglementeaza etapa admiterii in principiu pentru fiecare dintre aceste cai extraordinare de atac sunt cuprinse in Partea speciala a Codului de procedura penala, titlul III - Judecata . Faptul ca si in etapa admiterii in principiu are loc o judecata a fost retinut si de Curtea Constitutionala a Romaniei in paragraful 16 al Deciziei nr. 542/2015, prin care s-a constatat ca solutia legislativa potrivit careia admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se examineaza de catre instanta "fara citarea partilor" este neconstitutionala.


Astfel, instanta de contencios constitutional a retinut ca "Referitor la activitatea procesuala desfasurata de instanta in etapa admiterii in principiu a contestatiei in anulare, Curtea constata ca instanta examineaza cererea sub aspectul indeplinirii conditiilor de folosire a acestei cai extraordinare de atac, realizand o activitate procesuala de statuare in ceea ce priveste exercitarea unui drept procesual si, implicit, solutionarea unei situatii procesuale, ceea ce inseamna ca este vorba de o judecata si ca sunt incidente prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora A�partile au dreptul la un proces echitabil [...]A�". De altfel, chiar daca nu in materie penala, ci in materie civila, legiuitorul, prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, a modificat art. 41 alin. (1) din Codul de procedura civila ce reglementeaza cazurile de incompatibilitate absoluta, textul de lege prevazand ca "Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare, cu exceptia cazului in care este chemat sa se pronunte asupra altor chestiuni decat cele dezlegate de instanta de apel sau, dupa caz, de recurs".


Este de mentionat faptul ca solutia legislativa mentionata in alineatul precedent este diferita celei din codificarea procesual civila anterioara care, prin art. 24 alin. 1, prevedea ca "Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare" si pe taramul careia Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007 in recurs in interesul legii, in sensul ca "Judecatorul care solutioneaza fondul cauzei nu devine incompatibil sa solutioneze cererea de revizuire sau contestatia in anulare", observandu-se faptul ca, in textul de lege precitat, caile extraordinare de atac in materie civila erau excluse explicit din sfera de incidenta a acestui caz de incompatibilitate.


In considerarea celor expuse, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala, Completul pentru judecarea recursului in interesul legii va admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si va stabili ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie).


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE


In numele legii


D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala stabileste ca:


Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie).


Obligatorie, conform dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.


Pronuntata in sedinta publica din 9 decembrie 2019.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ


Citeşte mai multe despre:    Decizia ICCJ 32/2019contestatie in anulare    revizuire    recurs in casatie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Revizuire. Inscrisurile descoperite in Arhivele Statului nu reprezinta �inscrisuri noi�
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 19/A din 02.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Revizuire. Caracterul de �inscris determinant� in sensul dispozitiilor Codului procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau � Sectia I Civila - Decizia civila nr. 495 din 19 iunie 2019

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 271/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 222/2019 asupra initiativei legislative a cetatenilor intitulate "Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei"
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 743/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia CCR nr. 143/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea OUG 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Reziliere contract de inchiriere. Efectele revizurii in cea ce priveste perimarea
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 84/2018



Articole Juridice

Dezvaluire pe intranet-ul institutiei de date din dosarul personal al salariatului
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Accesul neautorizat si divulgarea neautorizata a datelor cu caracter personal prin postarea codului sursa al website-lui
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

GDPR: Dezvaluirea datelor cu caracter personal ale pacientilor pe un site
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

GDPR: Acces neautorizat la datele cu caracter personal ale unei paciente si ale copilului sau
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Divulgarea neautorizata a datelor cu caracter personal ale pacientilor de catre o unitate spitaliceasca
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Divulgare neautorizata de date cu caracter personal ale clientilor si angajatilor prin intermediul e-mail-ului
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Revizuire decizie de pensionare. Reintegrarea salariatului dupa incetarea de drept a contractului de munca pe temeiul pensionarii
Sursa: avocat Gales Iulia | MCP Cabinet avocati



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964