Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Hotarare care cuprinde considerente contradictorii si nu prezinta – aplicat si coerent – argumentele pe care si-a intemeiat solutia

Hotarare care cuprinde considerente contradictorii si nu prezinta – aplicat si coerent – argumentele pe care si-a intemeiat solutia

  Publicat: 25 May 2020       538 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata la data de 27 mai 2016, pe rolul Curtii de Apel Pitesti, sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, reclamanta Comuna Valea Danului, in contradictoriu cu paratii Agentia pentru Finantarea Rurale si Centrul Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 3 Sud Muntenia, a solicitat:

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Efectuarea de incasari si pe aceasta baza lichidarea obligatiilor de plata prin intermediul conturilor deschise la banci, fara bani in numerar,
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Efectuarea de incasari si pe aceasta baza lichidarea obligatiilor de plata prin intermediul conturilor deschise la banci, fara bani in numerar,
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reflectarea potentialului economic si a soliditatii financiare ale unei entitati economice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

- anularea Notificarii beneficiarului cu privire la confirmarea platii nr. 3103 din 1 septembrie 2015, a Adresei nr. x/2015, a Adresei nr. x/2016, emise de parati, precum si a actelor subsecvente acestora, prin care a fost respinsa la plata suma de 696.429,70 RON, considerata cheltuiala neeligibila;


- obligarea paratilor sa admita la plata si, in consecinta, sa plateasca reclamantei suma de 696.429,70 RON, cu titlu de cheltuieli eligibile;


- obligarea paratilor sa admita la plata si, in consecinta, sa plateasca reclamantei TVA aferenta cheltuielilor eligibile admise la plata, potrivit petitului anterior;


- obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata .


2. Hotararea instantei de fond


Prin Sentinta civila nr. 192 din 17 octombrie 2016, Curtea de Apel Pitesti, sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a admis cererea de chemare in judecata, a anulat Notificarea nr. x din 1 septembrie 2015 si Adresa nr. x din 26 noiembrie 2015, emise de AFIR, in ceea ce priveste respingerea de la rambursare a sumei de 696.429,70 RON, precum si actele subsecvente privind aceasta suma, a obligat paratii sa admita la plata si sa plateasca reclamantei suma de 696.429,70 RON cu titlu de cheltuieli eligibile, plus TVA aferenta si a acordat reclamantei cheltuielile de judecata in suma de 15.500 RON, la plata carora i-a obligat pe parati.


3. Calea de atac exercitata in cauza


Impotriva Sentintei civile nr. 192 din 17 octombrie 2016, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, a declarat recurs parata Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, prin care a solicitat casarea sentintei recurate si, in rejudecare, respingerea cererii de chemare in judecata, ca neintemeiata.


Recursul se intemeiaza pe cazurile de casare prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8 C. proc. civ., recurenta-parata aratand ca hotararea atacata este nemotivata si este data cu incalcarea/aplicarea gresita a normelor de drept material .


Astfel, prima instanta a apreciat ca actele administrative emise de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale sunt nelegale retinand ca, din punct de vedere al legislatiei specifice fondurilor nerambursabile (Regulamentul CE nr. 1086/2006, Regulamentul CE nr. 2988/1995, O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 759/2007), cheltuiala este neeligibila, insa din punct de vedere al raspunderii civile contractuale care guverneaza Contractul de lucrari nr. x din 22 noiembrie 2010, reclamanta a apreciat corect ca nu se impune activarea clauzei penale din contract intrucat intarzierile in executarea lucrarilor s-au datorat unor cauze fortuite, respectiv optiunii proiectantului de modificare a solutiilor tehnice initial adoptate sau platii cu intarziere a transelor de finantare .


Instanta de fond a apreciat gresit ca, in cazul Contractul de lucrari nr. x din 22 noiembrie 2010, nu opereaza raspunderea civila contractuala.


Notificarea beneficiarului nr. 3103 din 1 septembrie 2015 si Adresa nr. x din 26 noiembrie 2015 cuprind, in detaliu, motivele care au stat la baza declararii neeligibilitatii sumelor solicitate spre decontare de beneficiara, in cadrul transei a cincea de plata .


Beneficiara finantarii s-a obligat la respectarea tuturor reglementarilor in vigoare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Uniunea Europeana, precum si la respectarea clauzelor contractului de finantare, conform carora este raspunzatoare si pentru faptele tertilor. Cu alte cuvinte, faptele tertilor nu absolva beneficiara finantarii de respectarea si aplicarea reglementarilor incidente si a clauzelor contractului de finantare .


Potrivit art. 1 alin. 4 din Anexa 1-Prevederi generale - la Contractul de finantare x din 12 iunie 2009, beneficiara s-a obligat sa implementeze proiectul cu maximum de profesionalism, eficienta si vigilenta, in conformitate cu cele mai bune practici in domeniul vizat si in concordanta cu prevederile contractului de finantare .


Verificarea transei de plata nr. x aferente contractului s-a efectuat in baza Manualului de procedura pentru autorizare plati M 01-07, versiunea consolidata 31, aprobata prin Ordinul MADR nr. 1915 din 15 decembrie 2014.


Conform acestui Manual, Sectiunea 5.3.2 Verificarea administrativa de catre SAPTD/SIBA/SLINA-CRFIR a DCP- verificarea facturilor/adeverintelor, expertul are obligatia de a verifica daca beneficiarii au folosit durata ca factor de atribuire a contractului de achizitie.


Conform procedurii, in cazul in care din dosarele de achizitie avizate rezulta ca, pentru adjudecarea contractelor, beneficiarii au folosit durata ca factor de atribuire precum si ca exista acte aditionale de prelungire a duratei, expertii SAPTD/SIBA/SLINA-CRFIR vor stabili penalitatile de intarziere care se vor deduce din valoarea eligibila si vor deconta valoarea eligibila a lucrarilor/bunurilor/serviciilor facturate din care vor scadea penalitatea calculata si care se regaseste in Fisa de avizare pentru noua durata de executie/valoare a contractului; in cazul in care beneficiarii solicita la decontare si TVA aferenta lucrarilor/bunurilor/serviciilor executate/furnizate/prestate, aceasta se va calcula la valoarea eligibila a cheltuielilor, dupa deducerea penalitatilor de intarziere.


In urma verificarii intreprinse conform Manualului de procedura, s-a constatat ca pentru Contractele de achizitie nr. x din 22 noiembrie 2010 si nr. y din 28 aprilie 2010 s-a folosit durata ca factor de atribuire. Calculul penalitatilor aferente Contractului de lucrari nr. x din 22 noiembrie 2010 a fost efectuat in conformitate cu Manualul de procedura si instructiunile de calcul mentionate prin Adresa AFIR nr. x din 20 iunie 2013, pe baza ordinelor de incepere, de sistare si de reincepere a lucrarilor si a proceselor-verbale la terminarea lucrarilor.


Potrivit art. 12.1 din Contractul de lucrari nr. x din 22 noiembrie 2010, in cazul in care, din vina sa exclusiva, executantul nu reuseste sa indeplineasca obligatiile asumate prin contract, achizitorul este in drept de a deduce din pretul contractului, ca penalitate, o cota procentuala de 0,1% pe zi, din pretul facturii.


Conform acestei clauze, intimata-reclamanta putea sa solicite penalitati de intarziere pentru nerealizarea in termenul contractual asumat a lucrarilor de catre executantul A. SRL. Cu toate acesta, intimata nu a procedat la deducerea din pretul contractului (solicitat la plata in cadrul transei a cincea) a valorii acestor penalitati, desi neexecutarea in termen a lucrarilor se datoreaza culpei executive a executantului, in cauza nefiind dovedit contrariul.


Este gresita aprecierea instantei de fond potrivit careia neexecutarea lucrarilor in termenul asumat se datoreaza unor cazuri fortuite si nu poate fi imputata executantului. Cazul fortuit este evenimentul care nu poate fi prevazut de cel chemat sa raspunda, care nu ar putea fi impiedicat si nici evitat de catre o persoana cu diligenta si prudenta medie, normala. Un eveniment previzibil sub aspectul producerii, oricare ar fi efectele sale, nu poate fi calificat drept caz fortuit. Instanta de judecata nu a evidentiat in mod clar dovezile din care rezulta ca necesitatea schimbarii solutiei tehnice a reprezentat un eveniment care nu putea fi prevazut si care sa fie exonerator de raspundere .


In afara unor consideratii pur teoretice, instanta de judecata nu a analizat daca necesitatea schimbarii solutiei tehnice reprezinta un eveniment imprevizibil si insurmontabil, desi acest aspect era absolut necesar pentru a se retine exonerarea de raspundere a executantului lucrarilor.


Asa cum rezulta din memoriile justificative depuse de intimata- reclamanta, schimbarea solutiilor tehnice a fost motivata de necesitatea adoptarii unora mai performante, care insa ar fi putut fi avute in vedere de constructor inca de la semnarea contractului, ele neavand un caracter imprevizibil, ci fiind chiar de natura obligatiilor acestuia, in sensul executarii unor lucrari la standarde ridicate de performanta .


Cat priveste sustinerile intimatei-reclamante, potrivit carora Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a diminuat valoarea cheltuielilor eligibile cu valoarea unor penalitati de intarziere aplicate in baza unui contract in care nu este parte, recurenta-parata arata ca a avizat respectivul contract de lucrari si ca are obligatia sa se asigure ca partile contractului si-au respectat intocmai obligatiile asumate prin acesta. Cata vreme intimata nu a valorizat clauza penala din contractul de lucrari este evident ca aceasta nu a dat dovada de diligenta in executarea contractului, contravaloarea penalitatilor de intarziere fiind o cheltuiala neeligibila.


Recurenta-parata critica hotararea si in privinta acordarii cheltuielilor de judecata, aratand ca acestea au un cuantum excesiv, cat priveste onorariul avocatului, raportat la complexitatea cauzei si volumul de munca presupus de actiunea judiciara.


4. Apararile formulate in cauza


4.1 Prin intampinare, intimata-reclamanta Comuna Valea Danului invoca nulitatea recursului, iar in subsidiar solicita respingerea acestuia, ca nefondat.


In motivare arata ca recurenta nu invoca veritabile motive de nelegalitate a hotararii atacate.


Pe fond, arata ca instanta a apreciat corect ca reclamanta nu a savarsit nicio neregula cand nu a perceput penalitati de intarziere executantului A. SRL, in temeiul art. 12.1 din contractul de lucrari, astfel ca suma de 696.429 RON calculata de recurenta ca penalitate de intarziere la acest contract nu poate fi considerata cheltuiala neeligibila si sa fie respinsa la plata .


Instanta de fond a analizat daca inactivarea clauzei penale poate sau nu sa reprezinte o neregula de natura a produce un prejudiciu bugetului Uniunii Europenea€š in sensul dispozitiilor O.U.G. nr. 66/2011 si a retinut ca neactivarea acestei clauze ar reprezenta o incalcare a dreptului mentionat doar in conditiile in care s-ar putea retine culpa executantului in depasirea duratei contractului de executie.


Or, in urma analizarii probatoriului, instanta a conchis asupra caracterului necesar al prelungirii succesive a duratei contractului de lucrari si, respectiv, a contractului de finantare .


De altfel, in durata de executie a contractului de finantare este inclusa si durata de executie a investitiei (durata contractului de lucrari) astfel ca prelungirea contractului de finantare determina, implicit, prelungirea duratei contractului de lucrari.


In temeiul art. 9.3, 9.4 si 12.1 din anexa 1 la contractul de finantare s-au intocmit 15 acte aditionale la acest contract si 7 acte aditionale la contractul de lucrari, avand ca obiect prelungirea duratei contractului, din cauza imposibilitatii obiective de executare a investitiei in termenele si graficele initial stabilite, respectiv din cauza modificarii proiectului tehnic si a solutiilor tehnice.


Acceptul expres al AFIR de a modifica durata executiei lucrarilor, pentru motivele verificate in detaliu cu ocazia semnarii actelor aditionale, inlatura orice culpa in executarea cu intarziere a investitiei ce face obiectul finantarii, precum si orice suspiciune de fraudare sau de prejudiciere a bugetului Uniunii Europene.


Este evident ca modificarile proiectului sau situatiile neprevazute intervenite in timpul executarii lucrarilor reprezinta motivele pentru nerespectarea duratei de executie a contractului de lucrari si care inlatura culpa executantului, la care se refera art. 12.1 din contractul de lucrari.


Instanta nu trebuia sa analizeze necesitatea sau nu a schimbarii solutiei tehnice, asa cum sustine recurenta, cata vreme potrivit anexei 5 la contractul de finantare este prevazuta posibilitatea ca, pe parcursul lucrarilor sa se impuna modificari ale solutiilor din proiectul tehnic. Insasi recurenta a acceptat expres aceste modificari, care erau de esenta realizarii corespunzatoare a investitiei.


Legalitatea solutiei pronuntate in fond rezulta si din imprejurarea ca nu s-a invocat prejudicierea bugetului Uniunii Europene, dar si din aceea ca recurenta invoca savarsirea unei nereguli, fara a indica, insa, dispozitiile de drept unional incalcate sau ignorate de judecatorul fondului.


Raportat la definitia neregulii, cuprinsa in art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, intimata-reclamanta nu a incalcat dispozitii nationale sau europene si nici prevederi ale contractului de finantare, iar sumele solicitate la plata au fost sustinute prin documente justificative.


Cat priveste invocarea Manualului de procedura pentru autorizare plati M01-07, versiunea consolidata 31, arata ca acest temei nu este indicat in cuprinsul actelor administrative atacate si, in cazul in care intimata-reclamanta ar fi fost penalizata potrivit Manualului, recurenta-parata ar fi trebuit sa intocmeasca o fisa de avizare a fiecarei prelungiri a contractului, in care sa stabileasca cuantumul penalitatii aplicate, durata pentru care se aplica si culpa intimatei-reclamante. Or, astfel de fise nu exista, iar deficienta in intocmirea propriilor evidente a urmarit recurenta sa o acopere prin aplicarea clauzei penale din contractul de lucrari. Aceasta maniera de sanctionare a reclamantei este nelegala, recurenta substituindu-se intimatei, in aplicarea clauzei penale.


4.2 Intimatul-parat CRFIR 3 Sud Muntenia nu a formulat intampinare.


5. Aspecte procesuale


Avand in vedere Hotararea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotararea Plenului judecatorilor sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie adoptata la data de 13 septembrie 2018 in sensul ca, procedura de filtrare a recursurilor reglementata prin dispozitiile art. 493 C. proc. civ. este incompatibila cu specificul domeniului contenciosului administrativ si fiscal, a fost fixat termen pentru solutionarea recursului de fata, la data de 18 septembrie 2019.


La termenul aratat, a fost respinsa exceptia nulitatii recursului, invocata de intimata.


In recurs a fost administrata proba cu inscrisuri .


II. Solutia si considerentele Inaltei Curti asupra recursului


Analizand actele si lucrarile dosarului, Inalta Curte constata urmatoarele:


Reclamanta este beneficiara finantarii nerambursabile acordate in baza Contractului nr. x din 12 iunie 2009. Cu privire la cererea sa de plata a transei a 5-a a finantarii, AFIR a decis, prin Notificarea emisa sub nr. x din 1 septembrie 2015 si modificata in solutionarea contestatiei administrative, conform Adresei nr. x din 26 noiembrie 2015, diminuarea valorii eligibile a cheltuielilor solicitate la plata cu suma de 696.429 RON, reprezentand valoarea penalitatilor de intarziere pe care a considerat ca intimata-reclamanta trebuia sa le aplice executantului lucrarilor, in baza Contractului de lucrari nr. x din 22 noiembrie 2010.


Coroborand continutul celor doua acte administrative anterior mentionate cu apararile formulate de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, in special prin cererea de recurs, rezulta ca valoarea cheltuielilor eligibile a fost redusa cu valoarea penalitatilor anterior mentionate, in temeiul Manualului de procedura pentru autorizare plati M01-07, versiunea consolidata 31, aprobat prin Ordinul MADR nr. 1915 din 15 decembrie 2014, Sectiunea 5.3.2 Verificarea administrativa de catre SAPTD/SIBA/SLINA-CRFIR a DCP- Verificarea facturilor/adeverintelor . Astfel, s-a avut in vedere ca, pentru adjudecarea contractului de lucrari, reclamanta a folosit durata ca si factor de atribuire si, pe de alta parte, a prelungit durata de executie a contractului printr-o serie de acte aditionale la contractul de lucrari.


Recurenta-parata arata ca, intr-un astfel de caz, conform Manualului de procedura, expertii AFIR trebuie sa stabileasca penalitatile de intarziere care se deduc din valoarea eligibila, respectiv sa deconteze valoarea eligibila a lucrarilor facturate din care vor scadea penalitatea calculata, regasita in Fisa de avizare pentru noua durata de executie/valoare a contractului.


Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a invocat mai multe motive de nelegalitate a actelor administrative, aratand ca: nu este indicat temeiul legal al respingerii sumei de 696.429 RON de la plata; actele administrative nu sunt motivate in privinta perceperii cu titlu de penalitati a acestei sume; nu s-au indicat dispozitiile legale sau contractuale incalcate de intimata-reclamanta; penalitatile de intarziere calculate nu reprezinta o cheltuiala, astfel ca nu pot fi scazute din valoarea transei a 5-a de plata; autoritatea parata a aplicat clauza penala dintr-un contract in care nu este parte si, de asemenea, a aplicat o dubla sanctiune intimatei-reclamante pentru depasirea duratei de implementare/executie a contractului de finantare; intarzierea in executarea lucrarilor a fost acceptata de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale prin semnarea unor acte aditionale succesive si a fost determinata de situatii obiective, respectiv modificari ale proiectului tehnic initial, impuse tocmai de expertii CRPDRP3 Sud Muntenia sau INHGA Bucuresti, fiind exclusa culpa executantului pentru intarzierea in realizarea lucrarilor.


Instanta de fond, in solutionarea cererii, a enuntat o seama de considerente teoretice referitoare la definirea neregulii, raportat la cadrul normativ european si national aplicabil si a prezentat pe scurt situatia de fapt, in raport de care, cu titlu de prima concluzie, a apreciat ca "in mod corect s-a retinut de intimata ca suma de 696.429 RON reprezinta cheltuiala neeligibila". Aceasta sustinere nu se bazeaza pe un rationament logic care sa puna in aplicare, in cauza de fata, cadrul normativ evocat, respectiv sa trateze motivele de nelegalitate invocate prin cererea introductiva, evidentiind neregula, dispozitiile legale sau contractuale incalcate, precum si temeiul constatarii neeligibilitatii sumei.


Dupa aceasta prima concluzie, instanta de fond a enuntat alte consideratii teoretice, de asta data referitoare la clauza penala, raspunderea contractuala, fapta ilicita, cauzele exoneratoare de raspundere si, in final, a emis o a doua concluzie potrivit careia "in speta, reclamanta in mod corect a apreciat ca nu se impunea activarea clauzei penale din contractul de executie a lucrarilor, in conditiile in care, astfel cum rezulta din cuprinsul actelor aditionale anterior mentionate, intarzierea in executarea lucrarilor s-a datorat unor cauze fortuite, determinate de optiunea proiectantului de modificare a solutiilor tehnice anterioare sau de intarzierea in decontarea transelor de plata (...). Intr-o asemenea ipoteza, omisiunea reclamantei de a percepe penalitati nu a reprezentat o incalcare a normei nationale, astfel ca in mod gresit intimata a apreciat ca suma de 696.429 RON nu reprezinta o cheltuiala eligibila."


Fata de aceasta motivare a sentintei, Inalta Curte constata ca, desi recurenta-parata nu a dezvoltat motivul de recurs intemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se impune retinerea lui ca fondat intrucat, in mod evident, instanta de fond a emis considerente contradictorii si nu a aratat, coerent si aplicat la imprejurarile cauzei, care sunt argumentele pe care si-a intemeiat solutia.


Arata recurenta-parata ca instanta de fond ar fi admis ca, potrivit cadrului normativ aplicabil, cheltuiala este neeligibila si subliniaza acest aspect pentru a sustine ca analiza legalitatii actelor administrative in recurs este limitata, in sensul ca trebuie sa porneasca de la aceasta asertiune a instantei de fond (care nu a fost repusa in discutie printr-un recurs incident, pe care reclamanta ar fi trebuit sa il declare daca se arata nemultumita de aceste prime considerente ale sentintei).


Inalta Curte nu primeste aceasta abordare a chestiunilor litigioase ale cauzei, retinand ca, din considerentele sentintei, nu rezulta ca instanta de fond ar fi admis existenta neregulii, in sensul definit atat de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, cat si de contractul de finantare . Dimpotriva, daca s-ar trece peste caracterul contradictoriu al rationamentului, ar trebui sa se retina ca instanta a concluzionat ca nu exista o neregula, de vreme ce a apreciat ca suma de 696.429 RON este eligibila.


Insa, analiza intreprinsa de instanta de fond omite aspecte esentiale, care indreptatesc concluzia incalcarii dispozitiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.. Astfel, instanta nu a stabilit care este neregula imputata reclamantei, care este temeiul de drept substantial pentru constatarea neregulii, daca aceasta neregula este o abatere de la legalitate, de la regularitate sau de la conformitate, care este temeiul adoptarii masurii si ce reprezinta suma respinsa la plata, respectiv daca aceasta este o cheltuiala neeligibila sau o corectie/reducere intemeiata pe prevederi ale contractului de finantare sau pe o prevedere legala.


Pentru aceste motive, Inalta Curte, in temeiul art. 496 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 si art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul si va casa sentinta recurata, trimitand cauza spre rejudecare aceleiasi instante.


In rejudecare, instanta de fond urmeaza sa analizeze motivele de nelegalitate a actelor administrative invocate prin cererea introductiva, in ordinea pe care o impune specificul cauzei, lamurind cu prioritate aspectele esentiale anterior aratate.


De asemenea, va avea in vedere sustinerile recurentei-parate, care isi intemeiaza masura (refuzul de plata a sumei de 696.429 RON) pe prevederile Manualului de procedura pentru autorizare plati anterior amintit. Raportat la aceste sustineri, se impune a se lamuri intelesul prevederilor din Manual invocate, respectiv, daca acestea sunt enuntate in vederea organizarii executarii unor dispozitii legale sau a unor prevederi ale contractului de finantare .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Admite recursul declarat de parata Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale impotriva Sentintei civile nr. 192 din 17 octombrie 2016, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.


Caseaza sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, astazi, 12 februarie 2020.




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 784/2020


Citeşte mai multe despre:    Recurs in casatie    cale extraordinara de atac    cale extraordinara de atac penal    reaprecierea faptelor    stabilirea vinovatiei
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Conflict de interese. Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 69/RC din 20 februarie 2020

Lipsa caracterului penal al faptei, raportata la valoarea derizorie a folosului obtinut
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 29/RC/2020

Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de tipicitate ale infractiunii de inselaciune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 268/RC din 25 iunie 2019

ICCJ: Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Recursul in casatie nu poate cenzura situatia de fapt, limitandu-se doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 49/RC/2019

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 215/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Recursul in casatie. Art. 433 - 451 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instanta de executare. Judecatorul delegat cu executarea. Art. 553 - art. 554 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Contestatia impotriva executarii hotararii penale. Art. 598 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

NCPC: Recursul
Sursa: EuroAvocatura.ro

Directiva privind organizarea timpului de lucru se opune unei reglementari nationale care conditioneaza dreptul la concediul anual platit de existenta unei perioade minime de activitate efectiva de 10 zile
Sursa: EuroAvocatura.ro

Un stat membru poate interzice conditionarea incheierii unui contract de furnizare de servicii de telecomunicatii de incheierea unui alt contract de catre utilizatorul final
Sursa: