Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare prestate de salariat. Dispozitii legale incidente

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare prestate de salariat. Dispozitii legale incidente

  Publicat: 25 Mar 2021       2560 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj – Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, la data de 29.10.2019, sub nr. x, reclamanta Tudo.E. a chemat in judecata paratul S.Orasenesc „Sf S.” R., solicitand instantei ca prin sentinta ce va pronunta, sa se dispuna obligarea paratului la plata orelor suplimentare, incepand cu octombrie 2016 si pana la incetarea contractului de munca, cu cheltuieli de judecata .

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
CODUL MUNCII
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 16 din Contractul Colectiv de Munca, pe prevederile art. 122, art. 123 si urmatoarele din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si Legea 319/2006.


In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a fost salariata la paratului pana la data de 20.06.2019, in cadrul CPU(compartimentul de urgenta), in functia de asistent medical, in prezent fiind pensionara. Orele de lucru se tineau prin pontaj, iar pentru orele suplimentare nu a fost remunerata.


A mai aratat ca in ceea ce priveste acordarea orelor suplimentare in conformitate cu prevederile Codului Muncii precum si a Contractului Colectiv de Munca in vigoare, durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, iar din anul 2016, este de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana.


Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile de la efectuarea acestora, fapt ce nu s-a intamplat.


A apreciat ca in conformitate cu art. 123 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)., (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin, in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariul corespunzator duratei acesteia.


(2) Sporul pentru munca suplimentara acordat in conditiile prevazute la alin. 1, se stabileste prin negociere, in cadrul contractului de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza``.


De asemenea zilele stabilite prin lege sau prin Contractul Colectiv de Munca, sarbatorile legale datorita specificului activitatii nu au fost respectate, aceste zile sunt stipulate in art. 116 din Contractul Colectiv de Munca: art. 116


(1) Zilele de sarbatoare legale in care nu se lucreaza sunt.


- 1 si 2 ianuarie;


- 24 ianuarie -Ziua Unirii Principatelor Romane;


- prima si a doua zi de Pasti;


- 1 mai;


- 1 iunie;


- prima si a doua zi de Rusalii;


- 15 August Adormirea Macii Domnului;


- 30 Noi embrie Sfantul A_;


- 1 Decembrie;


- prima si a doua zi de C_;


- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora


- ziua de 7 a prilie -Ziua Mondiala a Sanatatii


Desi obligativitatea acordarii acestor drepturi a fost prevazuta in Contractul Colectiv de Munca, semnat si asumat de catre parat, aceste drepturi nu au fost acordate.


Reclamanta a solicitat sa fie depuse la dosarul cauzei de catre parat contractul individual de munca si contractul colectiv de munca din perioada 01.01. x19.


In dovedire, reclamanta a solicitat proba cu inscrisuri si expertiza contabila.


Prin incheierea de sedinta din data de 11.06.2020, instanta a incuviintata proba cu expertiza tehnica- specialitatea contabilitate, fiind desemnat expert domnul B. s.rezultat in urma trageri la sorti si potrivit dispozitiilor art. 330 alin. 5 Cod procedura civila.


La data de 17.07.2020, a fost depus la dos arul cauzei raportul de expertiza contabila efectuat in cauza, aflat la filele 130- 135 din dosar.


Paratul nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza contabila.


Analizand cererea reclamantei, in raport de inscrisurile depuse la dosarul cauzei, sustinerile partilor si dispozitiile legale in materie, coroborate cu concluziile raportului de expertiza, Tribunalul constata si retine urmatoarele:


Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat obligarea paratului la plata orelor suplimentare, incepand cu octombrie 2016 si pana la incetarea contractului de munca, cu cheltuieli de judecata .


Reclamanta a fost salariat a paratului pana la data de 20.06.2019, in cadrul CPU(compartimentul de urgenta), in functia de asistent medical.


In contractul individual de munca nu a fost precizata ora de incepere si de sfarsit a programului de lucru, asa cum este prevazut in Ordinul nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului cadru al contractului de munca, din analiza actelor depuse la dosar, rezulta ca acesta a lucrat mai mult de 8 ore/zi, efectuand munca suplimentara in afara programului stabilit prin contractul individual de munca, fara sa fi primit toate drepturile si sporurile cuvenite.


Desi reclamant a nu a avut prevazut nici un spor in contractul individual de munca, acesta a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor legale. Astfel, pe toata perioada in care o persoana a avut calitatea de salariat, beneficiaza de toate drepturile ce decurg din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Se retine aplicabilitatea prevederilor art. 40 alin. 2 lit. c din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform carora angajatorul are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, contractul individual de munca si contractul colectiv de munca, precum si a dispozitiilor art. 269 din Legea 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv art. 253 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat, ce stabilesc ca angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat, in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .


In urma expertizei tehnice in specialitatea contabilitate incuviintata in cauza, fundamentata pe documentele depuse in dosar (contractul de munca nr. 5515 din 16 mai 1975, actele aditionale, foi colective de prezenta ; state de salarii), pe intreaga perioada efectiv lucrata de reclamanta, au existat ore suplimentare efectuate si neplatite de angajator acesteia.


In ceea ce priveste munca suplimentara, instanta retine ca timpul de munca este definit de art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ca fiind perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile de serviciu si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau legislatiei in vigoare.


Potrivit art. 112 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.


Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara (art. 120 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In baza art. 121 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 si 115 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Conform art. 122 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.


Potrivit art. 123 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cazul in care compensarea muncii suplimentare prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


La alin. 2 al aceluiasi articol se prevede ca sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau in cadrul contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.


Potrivit raportul de expertiza, concluziile expertului sunt ca reclamanta in perioada octombrie 2016 - iunie 2019 a efectuat un numar de 408 ore suplimentare (asa cum reiese din situatia prezentata in anexa nr. 1 la raport de expertiza) care nu au fost compensate cu timp liber si nici platite corespunzator, asa cum dispun prevederile legale aplicabile, rezultand o suma bruta de x lei.


In speta, asa cum rezulta si din raportul de expertiza tehnica de specialitate contabila intocmit, in perioada octombrie 2016 - iunie 2019, in care reclamanta a lucrat in cadrul paratului, nu au fost respectate prevederile Codului muncii mai sus mentionate, cu privire la munca efectuata suplimentar.


Fata de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, instanta urmeaza sa admita cererea, pe cale de consecinta sa oblige paratul la plata catre reclamanta a sumei neta de 14.111 lei, reprezentand contravaloare a orelor suplimentare efectuate in perioada octombrie 2016 - iunie 2019.


In baza art. 453 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, retinand culpa procesuala a paratei in raport de solutia data in cauza, instanta va obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de 2200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, potrivit chitantelor depuse la dosar, reprezentand onorariu expert si onorariu avocat.


Opinia asistentilor judiciari este conforma cu prezenta hotarare .


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta Tudo.E., avand cu domiciliul in com una. Farcasesti, judetul Gorj in contradictoriu cu paratul S.ORASE.``SF S.`` R., cu sediul in R., judetul Gorj.


Obliga paratul S.Orasenesc ``S f S.`` R.sa plateasca reclamantei sumei neta de 14.111 lei.


Obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de 2.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.


Pronuntata azi data de 10.09.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei.

Pronuntata de: Tribunalul Gorj – Sentinta civila nr. 534/10.09.2020


Citeşte mai multe despre:    ore suplimentare    contract individual de munca    codul muncii    norma intreaga    munca suplimentara
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Imunitatea de jurisdictie a Uniunii Europene. Incheiere contract individual de munca
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 40/A din 07.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Institutie publica. Concurs pentru angajarea personalului contractual. Conditii de participare si criterii de selectie. Dispozitii legale aplicabile. Notiunile de „vechime in specialitatea studiilor absolvite” si „experienta profesionala si/sau in specialitate”. Activitate de voluntariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 993/11.11.2020

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Importanta indicarii unui spor stabilit prin CCM in contractul individual de munca sau actele aditionale la acesta
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta Civila nr. 1003/10.12.2020

Obligarea angajatorul la eliberarea unei adeverinte privind incadrarea in grupa a II-a de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 517 din data de 14 iulie 2020

Stabilirea unei clauze penale prin Contractul individual de munca. Nulitate absoluta partiala
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL PITESTI - DECIZIA CIVILA nr. 2493/20.05.2019

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca prin schimbarea fisei postului. Termenul de contestare a deciziei curge de la momentul comunicarii fisei de post.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1275/2020 din 05.06.2020

Litigiile intemeiate pe Legea contenciosului administrativ sunt de compenteta tribunalului cand au ca finalitate analiza unui raport juridic de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. 192/2020 din 12.03.2020

Existenta unui conflict de munca poate interveni doar ulterior dobandirii statutului de salariat, respectiv angajator, prin intocmirea unui contract individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sentinta civila nr. 4 din data de 20 Ianuarie 2020



Articole Juridice

Conditiile si durata perioadei de proba. Noi obligatii in sarcina angajatorilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

CIM 2023. Model contract individual de munca 2023
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Concediul de maternitate si concediul de crestere a copilului. Aspecte practice
Sursa: MCP Cabinet avocati

Demisia - drept unilateral al salariatului. Mecanism juridic si consecinte
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (ep. 18): Norma de munca a salariatilor. Notiune si aspecte practice
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Salariatii cu mai multe CIM-uri. Reglementari legale si limitari
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Obligatia de a stabili un salariu superior salariului minim garantat in plata. Reglementari si controverse
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati



  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro