din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1625 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Declaratia olografa a salariatului nu poate duce la stingerea obligatiilor de plata a salariului de catre angajator

Declaratia olografa a salariatului nu poate duce la stingerea obligatiilor de plata a salariului de catre angajator

  Publicat: 14 Apr 2021       713 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pe rol se afla pronuntarea asupra apelului formulat de parata . S.R.L. BUCURESTI impotriva Sentintei civile nr. 220/20.03.2019 pronuntata de Tribunalul Hunedoara � Sectia I civila in dosar nr. x, avand ca obiect drepturi banesti.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Asupra apelului civil de fata, Curtea e Apel constata ca prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr. x reclamanta a chemat in judecata pe parata S.C. I.C.G.S.R.L., solicitand obligarea acesteia din urma la plata sumei de 12. 877 lei reprezentand drepturi salariale nete aferente perioadei februarie-iunie 2018, suma de 520 lei cu titlu de actualizare cu rata inflatiei si suma de 550 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Prin precizari de actiune (f.24, 34) reclamanta si-a restrans succesiv pretentiile fata de parata, solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 10.017 lei deoarece din totalul solicitat initial de 12. 877 lei i s-a achitat de catre parata suma de 2. 860 lei compusa din 1. 400 lei pentru martie 2018 si 1460 lei pentru luna aprilie 2018.


Prin Sentinta civila nr. 220/20.03.2019 a Tribunalului Hunedoara a fost admisa in parte actiunea formulata si precizata de reclamanta B.E., cu domiciliul in Petrosani, in contradictoriu cu parata S.C. INTERNATIONAL C.G. S.R.L., CUI x, cu sediul in Bucuresti, 7, sector 5 si in consecinta:


A fost obligata la plata catre reclamanta a sumei de 8. 627 lei, compusa din drepturi salariale cuvenite si neachitate aferente perioadei 2016 - iunie 2018, actualizata cu rata indicelui de inflatie la data platii.


s-a respins in rest actiunea precizata.


Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:


Reclamanta B.E. a fost angajata a paratei in perioada 04.02.2017 - 13.04.2017 si 18.05. x18, astfel cum rezulta din copiile contractelor individuale de munca nr. 634/17.05.2017 si 592/03.02.2017, din intampinare (f. 9- 12, 36) si copia Revisal (f46 verso).


Prin acele doua contracte pentru munca de agent de securitate reclamanta era remunerata cu un salariu de baza brut de 1450 lei, un spor de noapte de 25%.


Potrivit extrasului revisal (f. 46) reclamanta beneficia si de un spor de week- end de 1%.


Reclamanta a solicitat prin actiunea precizata obligarea paratei la plata drepturilor salariale aferente perioadei ianuarie-iunie 2018 dupa cum urmeaza: diferenta de plata ianuarie 2018- 634 lei, diferenta de plata februarie 2018- 479 lei, diferenta de plata martie 2018- 1879, diferenta de plata aprilie 2018- 2020 lei, diferenta de plata mai 2018- 1931 lei, salariu neachitat iunie 2018 - 871 lei, venituri salariale omise de angajator la calculul salarial pentru zilele lucrate sambata, duminica, sarbatori legale necompensate cu timp liber si neachitate, aferente anului 2017 in cuantum de 3828 lei.


La filele 13- 19 si 24 reclamanta a detaliat numarul de ore lucrate efectiv pe luna, cuantumul sporului de noapte si a sporului pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica, indemnizatia de concediu de odihna aferenta anului 2017 (pentru 9 zile) si anului 2018 (pentru 8 zile), totalul drepturilor salariale pretinse fiind de 11. 642 lei, la care a adaugat dobanda legala in suma de 165 lei, actualizarea sumei cu rata inflatiei in cuantum de 520 lei si cheltuieli de judecata estimative in cuantum de 550 lei.


Cuantumul total al pretentiilor solicitate de reclamanta a fost de 12. 877 lei (f.24).


Prin precizari reclamanta a recunoscut ca parata i-a achitat suma de 1400 lei pentru luna martie 2018 si 1460 lei pentru luna aprilie 2018, in total suma achitata fiind de 2860 lei (f. 34).


In consecinta reclamanta solicita obligarea paratei la plata sumei de 10.017 lei,


Contrar sustinerilor paratei, reclamanta nu solicita drepturi aferente anului 2016 cand nu avea raporturi de munca cu aceasta.


Apararile paratei privind producerea de pagube la unul dintre beneficiari va fi respinsa ca nefondata in raport de obiectul actiunii de fata, drepturi banesti, si nu de actiune in raspundere patrimoniala.


In ce priveste programul de lucru din continutul celor doua contracte de munca si detalierea orelor prestate de reclamanta in perioada in litigiu rezulta ca programul de lucru nu era de 8 ore/zi, 40 ore pe saptamana (litera H) ci 12 ore/zi (f.14- 19).


Potrivit art. 115 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specific e o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.


(2) Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.


Prin art. 137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se prevede ca: (1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.


La dosar nu s-au depus dovezi din care sa rezulte perioada de repaus de care a beneficiat reclamanta pe perioada in litigiu.


Potrivit art. 139 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:


- 1 si 2 ianuarie;


- 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Romane;


- Vinerea M., ultima zi de vineri inaintea Pastelui;


-prima si a doua zi de Pasti;


- 1 mai;


- 1 iunie;


-prima si a doua zi de Rusalii;


- Adormirea Maicii Domnului;


- 30 noiembrie - Sfantul A. A. , cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;


- 1 decembrie;


-prima si a doua zi de C_;


- doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.


Pentru munca prestata in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale reclamanta trebuia platita cu un spor de 100% conform art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Din continutul celor doua contracte individuale de munca rezulta ca pe langa salariu si sporuri, ce trebuiau platite in data de 14 ale fiecarei luni (litera J punctul 4) reclamanta avea dreptul si la un concediu anual platit de 21 de zile lucratoare (litera I).


La dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi privind fractiile de concediu de odihna de care ar fi beneficiat reclamanta in derularea celor doua contracte individuale de munca .


Potrivit art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa d epuna dovezile in apararea sa pa na la prima zi de infatisare.


Potrivit art. 159 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contactului individual de munca, pentru munca prestata fiecare salariat avand dreptul la un salariu exprimat in bani .


Conform art. 166 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit (art. 1 34 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit notificarii x comunicate prin courier expres (f. 5, 7 reclamanta a solicitat paratei plata, in termen de 30 de zile de la notificare, a drepturilor salariale aferente lunilor februarie-iunie 2018, inclusiv concediul legal pe anul 2018 si restantele anului 2017, indemnizatiile de concediu de odihna corespunzatoare perioadelor lucrate, actualizate cu rata inflatiei si plata de dobanzi pentru neplata drepturilor salariale la termenul prevazut in contractul de munca .


Parata nu a dat curs solicitarii reclamantei in termenul prevazut in notificare .


Parata a depus la dosar inscrisuri la filele 37 verso 43 care nu pot fi calificate ca facand dovada achitarii de drepturi salariale pentru o anumita perioada deoarece in cuprinsul acestora este mentionata doar luna (ex. stat salarii ianuarie - M.Livezeni, stat salarii decembrie-M.Livezeni) nu si anul pentru care s-a intocmit si s-au platit acele drepturile salariale. In atare situatie instanta nu poate verifica realitatea si efectivitatea platii drepturilor salariale achitate de parata catre fostii salariati printre care si reclamanta.


In consecinta, cum parata nu a facut dovada achitarii catre reclamanta a sumei de 3828 lei reprezentand drepturi salariale cuvenite si neachitate pentru munca prestata sambata, duminica si in sarbatori legale si a indemnizatiei de concediu de odihna din anul 2017, instanta apreciaza pretentiile ca intemeiate urmand a obliga parata sa -i achite reclamantei aceste drepturi aferente anului 2017.


In ce priveste perioada ianuarie - iunie 2018, analizand inscrisurile depuse de parata a filele 43 verso - 45 verso, instanta constata ca reclamantei i s-a achitat de catre parata pe langa sumele recunoscute de aceasta si suma de 1390 lei aferenta lunii februarie 2018, conform semnaturii aplicate la pozitia 1 din inscrisul stat de salarii februarie 2018 M.Livezeni depus la fila 43 verso.


In consecinta, se va retine ca parata mai datoreaza reclamantei drepturi salariale restante, aferente perioadei ianuarie-iunie 2018, mai putin pentru luna februarie 2018.


Ca atare, din suma totala solicitata de reclamanta prin precizari de 10.017 lei (care include si dobanda legala de 165 lei) se va scadea suma de 1390 lei aferenta lunii februarie 2018, urmand ca parata sa fie obligata doar la plata sumei de 8627 lei.


Pentru lipsirea reclamantei de folosinta drepturilor salariale se va obliga parata si la plata dobanzii legale calculate, care este inclusa in suma de 8627 lei acordata anterior.


Pentru o justa despagubire si pentru repararea prejudiciului suferit de catre reclamanta, in temeiul art. 166 alin. (4) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se va dispune actualizarea sumei de bani reprezentand diferente de drepturi salariale cu rata indicelui de inflatie pana la data platii efec tive


Astfel, fata de considerentele de fapt si de drept mai sus-mentionate, in baza art. 141 alin. 4 si art. 161 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se va admite in parte actiunea formulata de reclamanta si pe cale de consecinta va obliga pe parata la plata suma de 8627 lei, reprezentand drepturi salariale aferente perioadei 2017 - iunie 2018, actualizata cu rata indicelui de inflatie la data platii.


Vor fi respinse pretentiile reclamantei privind plata drepturilor salariale aferente lunii februarie 2018 ca nefondate.


Vazand ca s-au solicitat cheltuieli de judecata in suma estimativa de 550 lei si imprejurarea ca nu s-au depus dovezi in justificare, instanta nu va acorda sume cu acest titlu .


Impotriva acestei hotarari a declarat apel parata I.C.Ga ranty SRL solicitand schimbarea in tot a sentintei atacate in sensul respingerii ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata .


In motivarea caii de atac parata a aratat ca hotararea primei instante este gresita neputand contine dispozitii de obligare la plata drepturilor salariale aferente anului 2016 si pana la data de 03.02.2017 deoarece reclamata a fost angajata numai incepand cu aceasta data, trebuind a se avea in vedere ca drepturile salariale au fost achitate integral astfel cum acest lucru rezulta din declaratia intimatei reclamante din data de 11.03.2019 prin care aceasta confirma plata drepturilor salariale restante, la fel de gresit procedand prima instanta atunci cand a inlaturat inscrisurile depuse in aparare apreciind ca nu poate verifica realitatea si efectivitatea platii drepturilor salariale achitate deoarece statele de plata nu mentioneaza anul in care au fost intocmite, de observat fiind imprejurarea ca doar statele de plata aferente anului 2017 nu cuprind acea mentiune, in calea de atac a apelului fiind depuse statele de plata aferente anului 2017 care inscriu mentiunea acestui an.


Apelanta a sustinut ca la dosar se regasesc statele de plata aferente lunilor ianuarie -aprilie 2018 din care rezulta plata drepturilor sala riale aferente acestei perioade, in mod ero nat prima instanta retinand ca s-a efectuat doar plata lunii februarie 2018, ulterior in data de 11.03.2019 reclamantei fiindu-i achitate si drepturile salariale aferente lunii mai-iunie 2018, instanta de fond neanalizand statele de plata aferente lunilor ianuarie - iunie 2018, in sensul ca acestea cuprind semnatura de primire a reclamantei.


A mai aratat apelanta ca hotararea primei instante nu este motivata, neverificand calculul efectuat de intimata reclama nta ci Tribunalul s-a rezumat la a aprecia ca suma de 10.017 lei solicitata de r eclamanta este corect calculata, or instanta ar fi trebui sa desemneze din oficiu un expert judiciar care sa stabileasca daca exista sau nu o restanta de plata, in fapt fiind de neinteles ce reprezinta suma de 10.017 lei, astfel ca nici nu se pot formula aparari in raport de acest calcul, angajatorul platind atat sporul de noapte cat si sporul de week- end.


Apelanta a mai aratat ca intarzierile la plata salariilor se datoreaza faptului ca a prestat servicii de paza la Complexul Energetic Hunedoar a care a acumulat o datorie in cuantum de 2. 486.060 lei pentru lunile august 2017 - iunie 2018, intimata reclamanta necerand pe perioada in care a fost angajata societatii plata unor sporuri suplimentare fata de ceea ce a incasat, cererea de chemare in judecata fiind promovata intrucat se urmareste discreditarea societatii pe plan local, existand o actiune concertata in mod simultan a 23 angajati care au promovat cereri de chemare in judecata .


In probatiune apelanta a depus inscrisuri, filele 8- 31.


Apelanta a formulat note de sedinta prin care a solicitat sa se dea curs declaratiei olografe a reclamantei si statelor de plata din cuprinsul carora rezulta ca drepturile salariale au fo st integral incasate de aceasta, rubricile statelor de plata ramanand necontestate, din analiza acestora rezultand ca de la data de 03.02.2017 si pana la incetarea raporturilor de munca au fost achitate reclamantei drepturi salariale in valoare neta de 21.005 lei.


Prin nota de sedinta depusa la fila 60 din dosar apelanta a solicitat si acordarea cheltuielilor de judecata dovedite cu ordinul de plata depus la fila 58 - onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) in suma de 2.000 lei.


Intimata reclamanta B.E.nu a formulat intampinare.


CURTEA, verificand, potrivit art. 479 din Codul de procedura civila, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele:


Apelul este fondat.


Reclamanta a formulat pe calea cererii introductive si precizarii de actiune pretentii banesti de natura salariala in cuantum de 12. 877 lei aferente perioadei anului 2017 si perioadei ianuarie - iunie 2018, a restrans catimea pretentiilor sale la suma de 10.017 lei recunoscand ca i-au fost platite suma de 1. 400 lei - martie 2018 si 1. 460 lei - aprilie 2018, prima instanta acordandu-i suma de 8. 627 lei care a fost determinata prin scaderea din suma de 10.017 lei a celei de 1. 390 lei, despre care Tribunalul a retinut ca apare ca fiindu-i achitata pentru luna februarie 2018, conform statului de plata aflat la fila 43 dosar fond .


Reclamanta a invederat in cuprinsul precizarii de actiune depuse la fila 24 dosar fond care sunt diferentele de salarii neachitate si ce natura au sporurile neplatite, respectiv sporul de noapte si sporul de week- end, critica referitoare la obligarea sa la plata unor drepturi salariale aferente anului 2016 cat si perioadei de pana la data de 03.02.2017, data angajarii reclamantei, fiind neintemeiata in sensul ca desi in dispozitivul sentinte i se face referire la perioada anul 2016 - iunie 2018, in fapt prima instanta s-a pronun tat in limitele investirii sale, conform art. 2 2 alin. 6 Cod procedura civila, prin urmare nu se poate retine ca a acordat ceea ce nu s-a cerut sau mai mult decat ceea ce s-a cerut.


Sub aspectul acelei declaratii olografe - fila 14 dosar apel in care se consemneaza ca in d ata de 11.03.2019 reclamanta a ``primit banii restanti de la firma C_``, Curtea va retine ca o atare declaratie nu poate fi valorificata pentru a conduce la concluzia stingerii prin plata a datoriei solicitate prin actiune deoarece potrivit art. 168 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit ``, prin urmare doar statul de plata semnat de salariat sau alt document justificativ care emana de la angajator probeaza plata salariului, inscrisul intocmit sau care emana de la salariat neavand puterea de a face ca salariul sa fie privit ca stins prin plata, o atare concluzie fiind valabila cu atat mai mult cu cat potrivit art. 38 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege iar orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea sau limitarea acestor drepturi, este lovita de nulitate.


Statele de plata depuse de apelanta la filele 15 - 25 in dosarul format in calea de atac se refera la plata drepturilor salariale aferente perioadei februarie 2017 - decembrie 2017, in privinta acestora apelanta sustinand ca poarta mentiunea ca privesc anul 2017, insa trebuie avut in vedere ca din anul 2017 provine doar suma de 3. 828 lei acordata de prima instanta, suma detaliata ca mod de calcul la fila 19 din dosarul de fond si care reprezinta plata contravalorii orelor prestate in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale si ind emnizatia de concediu de odihna, in contractul individual de munca nr. 634/17.05.2017 litera J pct. 3 fiind prevazut ca aceste ore se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu conform contractului colectiv de munca aplicabil sau a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin urmare, se poate observa ca desi statele de plata de mai sus inscriu mentiunea ca se refera la lunile din anul 2017, acest lucru nu prezinta vreo relevanta pentru suma de 3. 828 lei deoarece nici unul din aceste state de plata nu consemneaza plata indemnizatiei de concediu prevazute de art. 150 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si nici plata adecvata pentru orele lucrate in zile de sambata si duminica ori in zilele de sarbatoare legala, in aceste ultime situatii angajatorul datorand sporul pentru munca suplimentara prevazut de art. 123 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza respectiv sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala care potrivit art. 142 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de munca .


Este cert ca reclamanta a lucrat in anul 201 7 si in zilele de sambata si duminica ori in zilele de sarbatoare legala intrucat potrivit contractului individual de munca trebuia sa presteze 40 ore pe saptamana cate 8 ore/zi, or din statele de plata aferente lunilor februarie - decembrie 2017 reiese ca numai orele prestate in regim de zi au depasit frecvent nivelul de 200 ore/luna, ca atare nu poate fi insusita critica referitoare la imprejurarea ca statele de plata aferente anului 2017 fac dovada achitarii drepturilor salariale acordate de prima instanta ca provenind din anul 2017, cele in suma de 3. 828 lei.


Referitor la pretentii le banesti aferente anului 2018 prima instanta a retinut ca s-au achitat suma de 1. 390 lei aferenta lunii februarie 2018, cea de 1. 400 lei aferenta lunii martie 2018 si cea de 1. 460 lei aferenta lunii aprilie 2018, acestea nefiind luate in calculul debitului acor dat prin sentinta, prin urmare este inutil a se reitera in apel faptul ca statele de plata aferente acestor luni consemneaza plata unor drepturi care de altfel nu au fost valorificate prin sentinta, in plus fata de aceste sume Curtea retinand ca intr-adevar statele de plata aferente lunilor mai si iunie 2018, asa cum se regasesc la filele 30, 31 din dosarul de apel inscriu sub semnatura reclamantei faptul ca in aceste 2 luni i-au fost platite drepturi salariale in suma de 1. 390 lei si 727 lei, in total 2.117 lei.


Ca atare, se impune ca din suma de 8. 627 lei acordata de prima instanta sa fie scazuta cea de 2.117 lei - mai si iunie 2018, astfel ca fata de probatoriul administrat in faza apelului, concluzia care rezulta este aceea ca obligatia de plata a apelantei parate se refera la suma de 6. 510 lei.


Este adevarat ca si statul de plata aferent lunii ianuarie 2018 (fila 26 dosar apel) mentioneaza sub semnatura salariatului ca in aceasta luna reclamanta a incasat suma de 1. 550 lei, dar este de observat ca pentru aceasta luna, potrivit calculului infatisat la fila 13 din dosarul de fond, reclamanta a pretins o diferenta salariala de 634 lei, care provine din plata adecvata a orelor lucrate pe timp de zi, a celor pe timp de noapte si a celor prestate in zile de sambata si duminica, or in statul de p lata aferent lunii ianuarie 2018 se evidentiaza orele din week- end ca remunerate cu 1 leu/luna, ceea ce este nelegal fiind vorba de munca suplimentara care cade sub incidenta sporului de minim 75% din salariul de baza .


In consecinta, pretentiile aferente lunii ianuarie 2018, asa cum au fost acordate de prima instanta, sunt la adapost de orice critici, dupa cum nu pot fi insusite nici criticile prin care se imputa primei instante ca nu a ordonat d in oficiu o expertiza contabila, art. 254 alin. 6 Cod procedura civila prevazand ca ``partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii ``, la fel de neintemeiat fiind si motivul de apel potrivit carui nu se poate intelege ce reprezinta suma de 10.017 lei in conditiile in care aceasta suma este defalcata in calculele care insotesc cererea introductiva (filele 13 - 19 dosar fond) si este mai a poi explicitata prin precizarile de actiune de la filele 24 si 34 din dosarul de fond, de altfel potrivit art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in conflictele de munca sarcina probei fiind invers ata in sensul ca odata ce angajatul si-a formulat si precizat pretentiile de natura salariala angajatorul parat trebuie sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Nu se poate retine critica referitoare la nemotivarea sentintei, dimpotriva considerentele hotararii sunt in acord cu prevederile art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedura civila in sensul ca rationamentul primei instante este in mod clar expus, se infatiseaza motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, prima instanta prezentand modul de calcul a sumei de bani pe care a acordat-o.


Fata de considerentele expuse, totusi solutia primei instante trebuie readaptata in privinta intinderii obligatiei de plata care revine societatii parate, drept pentru care Curtea, in temeiul art. 480 alin. 2 C od procedura civila, va admite apelul declarat de parata .G. S.R.L. si va schimba in parte sentinta atacata sub aspectul sumei la plata careia a fost obligata parata, pe care o va stabili la suma de 6. 510 lei reprezentand drepturi salariale cuvenite si neachitate aferente perioadei 2017 - iunie 2018, actualizata cu rata indicelui de inflatie la data platii.


Se va mentine in rest sentinta atacata si se va respinge cererea apelantei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata, Curtea apreciind ca nu pot fi acordate cheltuielile de judecata in suma de 2.000 l ei, cu titlu de onorariu de avocat, deoarece statele de plata valorificate pentru schimbarea in parte a sentintei au fost depuse doar in calea de atac in modalitatea semnate de reclamanta, prin urmare aceasta nu este in culpa pentru omisiunea paratei de a-si formula o aparare completa inca de la instanta de fond, iar fata de prevederile art. 453 alin. 2 Cod procedura civila judecatorii pot stabili in caz de admitere in parte a cererii de chemare in judecata in ce masura fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, astfel ca in contextul in care motivele care au condus la admiterea caii de atac tin de insuficienta administrare a probatoriului de catre parata in fata primei instante se justifica solutia de neacordare a cheltuielilor de judecata in calea de atac.


Pentru aceste motive,


In numele legii


D E C I D E


Admite apelul declarat de parata S.C. I.C.G. S.R.L. impotriva Sentintei civile nr. 220/2019 pronuntata de Tribunalul Hunedoara in dosar nr. x.


Schimba in parte sentinta atacata, sub aspectul sumei la plata careia a fost obligata parata S.C. I.C.G. S.R.L. in favoarea reclamantei B.E., pe care o stabileste la 6510 lei, reprezentand drepturi salariale cuvenite si neachitate aferente perioadei 2017 - iunie 2018, actualizata cu rata indicelui de inflatie la data platii.


Mentine in rest sentinta atacata.


Respinge cererea apelantei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata .


Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 2003/2019


Citeşte mai multe despre:    declaratie olografa    drepturi salariale    state de plata    nulitate absoluta    tranzactie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020

Obligarea angajatorului la plata impozitul si a celorlalte contributii prevazute de lege pentru despagubirile cuvenite salariatului in urma concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 605/18.12.2019

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019

Numai statul de plata sau alt document justificativ in sensul art. 168 din Codul muncii are valoare probanta in materia achitarii drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 882 din data de 23 Februarie 2018

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de salariat. Incheierea notei de constatare nu echivaleaza cu probarea de catre angajator a intrunirii conditiilor platii nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI � Decizia nr. 836/ 31.03.2020



Articole Juridice

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) � Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964