Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Sanctionarea disciplinara ca urmare a unei postari pe retelele sociale. Netemeinicia deciziei angajatorului

Sanctionarea disciplinara ca urmare a unei postari pe retelele sociale. Netemeinicia deciziei angajatorului

  Publicat: 26 Apr 2021       322 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prin cererea inregistrata initial pe rolul Tribunalului G.- Sectia civila - Complet de contencios administrativ si fiscal la data de 20.08.2018 sub numarul de dosar x, reclamantul T.E.G.L. a chemat in judecata pe paratul I.de J.Judetean G.u, contestand Ordinul nr. x din 18.06.2018 prin care a fost sanctionat disciplinar cu „Avertisment” pentru „lipsa de respect manifestata fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad”, solicitand anularea acestuia ca vadit nelegal si neintemeiat, precum si impotriva Hotararii adoptate la data de 08.06.2018 si inregistrata sub nr. 05/03.08.2018 a Consiliului de Onoare prin care s-a propus luarea acestei masuri si a Deciziei nr. x din 24.07.2018 prin care a fost respinsa contestati a formulata impotriva deciziei de sanctionare. Totodata, a solicitat si plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Masura educativa care se poate lua fata de minor,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Distanta dintre rude, masurata prin numarul nasterilor intervenite intre rudele in linie dreapta (tatal si fiul sunt rude de gradul I, bunicul si nepotul - de gradul II etc.)
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Distanta dintre rude, masurata prin numarul nasterilor intervenite intre rudele in linie dreapta (tatal si fiul sunt rude de gradul I, bunicul si nepotul - de gradul II etc.)
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a facilitarii perfectarii contractului.
Distanta dintre rude, masurata prin numarul nasterilor intervenite intre rudele in linie dreapta (tatal si fiul sunt rude de gradul I, bunicul si nepotul - de gradul II etc.)
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Doctrina privind normele de conduita si obligatiile etice ale unei profesiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Doctrina privind normele de conduita si obligatiile etice ale unei profesiuni.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Distanta dintre rude, masurata prin numarul nasterilor intervenite intre rudele in linie dreapta (tatal si fiul sunt rude de gradul I, bunicul si nepotul - de gradul II etc.)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
In cadrul POR, desemneaza Agentia pentru Dezvoltare Regionala, institutie care, prin delegare de atributii de la AM implementeaza axele prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013. Fiecare Program Operational este implementat de catre organisme intermediare.Abrevieri: OI
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
(TPI). Tribunalul de Prima Instanta a fost infiintat in 1989 cu scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza: interpretarea uniforma a legislatiei Comunitare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Parte dintr-un proces
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

1.2. Solutia instantei de fond:


Prin Sentinta civila nr. 86 din data de 20.03.2019 pronuntata de Tribunalul G.- Sectia civila, in Dosarul nr. x, a fost respinsa exceptia lipsei de interes invocata de paratul I.de J.Judetean G. si a fost admisa, in parte, actiunea formulata de reclamantul T.E.G.L.in contradictoriu cu paratul I.De J.Judetean G.


Prin aceeasi sentinta a fost anulat Ordinul nr. x/18.06.2018 de sanctionare disciplinara cu ``Avertisment`` emis de Inspectorul Sef al Inspectoratului de J.Judetean G. si Decizia motivata privind solutionarea contestatiei sanctiunii disciplinare ``avertisment`` nr. x/24.07.2018 si a fost obligat paratul la plata catre reclamant a sumei de 600 lei cheltuieli de judecata, reprezentand cota parte onorariu de avocat.


In considerentele acestei hotarari s-a aratat ca, in ce priveste exceptia lipsei de interes invocata de parat, s-a retinut ca art. 32 lit. d) Cod procedura civila prevede printre conditiile de exercitare a actiunii civile, justificarea unui interes de a actiona.


In conformitate cu prevederile art. 33 din Codul de procedura civila, ``Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara``.


Astfel, reclamantul trebuie sa justifice in persoana sa interesul de a promova cererea, astfel incat, cerinta interesului se apreciaza numai in raport de persoana reclamantului. Aceasta conditie trebuie sa existe atat la declansarea procedurii judiciare, in legatura cu cererea de chemare in judecata cat si pe tot parcursul procesului.


Paratul a depus, in copie, Ordinul Inspectorului Sef al Inspectoratului de J.Judetean G.nr. x/07.12.2018, prin care se arata ca, incepand cu data de 08.12.2018, se radiaza de drept sanctiunea disciplinara aplicata cu data de 08.06.2018 reclamantului, insa prin efectul radierii aceasta sanctiune nu a fost scoasa din documentele de evidenta .


Potrivit art. 75 alin. (2) lit. a) din Regulamentul disciplinei militare aprobat prin Ordinul nr. M. 64/2013, ``Sanctiunile disciplinare se radiaza de drept dupa cum urmeaza: a) avertismentul si mustrarea scrisa - se radiaza dupa 6 luni de la aplicare``.


In speta, prin emiterea Ordinului Inspectorului Sef al Inspectoratului de J.Judetean Giu rgiu nr. x/07.12.2018, interesul reclamantului in solutionarea contestatiei impotriva Ordinului prin care s-a aplicat o sanctiune disciplinara nu a disparut, chiar daca sanctiunea aplicata este, in opinia paratei, de o importanta minora si a fost radiata de drept .


A fost important de retinut ca radierea unei sanctiuni nu echivaleaza cu anularea acesteia. Radierea sanctiunii disciplinare actioneaza numai pentru viitor. Acest beneficiu al radierii este recunoscut atat de catre Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cat si de Regulamentele militare in cazul reclamantului, insa anularea sanctiunii intervine intotdeauna numai dupa ce un judecator a dispus anularea acesteia, care se considera astfel ca nu a fost niciodata aplicata, deoarece anularea produce efecte retroactiv.


s-a apreciat ca interesul in solutionarea cauzei subzista, pentru ca asa cum s-a aratat in Ordinul nr. x/07.12.2018, aceasta sanctiune nu a fost scoasa din documentele de evidenta, ramanand in dosarul de personal al reclamantului, iar la o eventuala sanctiune, cazierul disciplinar al reclamantului ar avea importanta, putand fi folosita oricand la justificarea unei eventuale sanctiuni mai aspre aplicata reclamantului. De asemenea, aceasta sanctiune mai poate fi folosita de catre angajator si in cazul unei eventuale participari a reclamantului la concursurile de avansare, situatie in care prezinta relevanta si cazierul disciplinar al reclamantului, putand fi folosit pentru a face diferentierea intre concurentii cu aceeasi calificare si pregatire profesionala.


Pe fondul cauzei, Tribunalul a retinut ca reclamantul T.E.G.L.detine functia de maior, ofiter specialist II la Serviciul Ordine si Siguranta Publica, C.prevenirea si combaterea faptelor antisociale din cadrul Inspectoratului de J.Judetean G. si prin Ordinul nr. x/18.06.2018 emis de parat a fost sanctionat disciplinar cu ``Avertisment`` pentru ``lipsa de respect manifestata fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad``.


In cuprinsul Ordinului de sanctionare s-a mentionat generic, ca reclamantul este sanctionat disciplinar cu ``avertisment``, pentru ``lipsa de respect manifestata fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad``, incalcand astfel prevederile art. 47 lit. h) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M 64 din 03.07.2013.


In fapt, s-a retinut ca in data de 01.05.2018, in jurul orelor 22:00 reclamantul a realizat o postare pe profilul personal de facebook avand descrierea, ``si mi-a zis asa: tai de acolo si pui dincolo, si eu fiind constransa€¦. eia€¦. puiulea€¦. are baiatu de toatea€¦. Asa facem avansarile la I. J. J. G.`` si anumite fotografii atasate, in care se aflau doua persoane, fiind retinute in sarcina sa abaterea disciplinara prevazuta de art. 47 lit. h) din regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul Ministrului Apararii Nationale M. 64/2013 si care se aplica si in cazul M. a. I., potrivit Ordinului Ministrului Administratiei si Internelor nr. 119/2016.


Potrivit art. 20 alin. (2) din Regulamentul disciplinei militare din anexa la Ordinul Ministrului Apararii Nationale nr. M 64/2013, pentru cercetarea si judecarea abaterilor grave de la disciplina militara sau altor fapte de aceeasi natura savarsite de catre cadrele militare in activitate, se constituie consiliile de judecata, care reprezinta organe deliberative, independente in exercitarea atributiilor ce le revin.


Potrivit art. 21 din acelasi act normativ, prin abatere grava, in sensul prezentului regulament se intelege abaterea care are ca efect producerea unor disfunctii majore in activitatea structurii militare, afectarea in mod esential a imaginii institutiei militare, a ordinii si disciplinei militare sau lezarea semnificativa a demnitatii si onoarei militare.


Mai mult, potrivit art..25 alin. (1), faptele care constituie abateri disciplinare si pentru care cadrele militare sunt trimise in fata consiliilor de judecata sunt urmatoarele:a€¦e) comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau ale altor dispozitii leg ale.


Din interpretarea dispozitiilor legale enuntate anterior a rezultat ca, pentru a fi trimis in fata consiliului de judecata, fapt care s-a intamplat si in cauza de fata, era necesar ca reclamantul sa fi comis o abatere grava care sa fi avut urmarile prevazute de art. 21 din Regulament, respectiv producerea unor disfunctii majore in activitatea structurii militare, afectarea in mod esential a imaginii institutiei militare, a ordinii si disciplinei militare sau lezarea semnificativa a demnitatii si onoarei militare, urmari care nu s-au produs in cazul concret dedus judecatii.


In speta, prin decizia contestata s-a retinut ca, in data de 01.05.2018, in jurul orelor 22:00, reclamantul a realizat o postare pe profilul personal de facebook prin care a manifestat lipsa de respect fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad .


Raportat la aceasta stare de fapt retinuta in decizia motivata privind solutionarea contestatiei nr. x/24.07.2018, Tribunalul a apreciat ca ea nu intruneste elementele constitutive ale abaterii prevazute de art. 47 lit. h) din Regulamentul mentionat, constand in lipsa de respect manifestata fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad .


s-a observat ca prin reglementarea ca abatere a faptelor mentionate mai sus, asa cum sunt prevazute de Regulamentul disciplinei militare, s-a urmarit, pe de o parte, respectarea unor reguli de conduita in ceea ce priveste raporturile dintre cadrele militare in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, iar pe de alta parte, o conduita corecta cu privire la asumarea raspunderii pentru comiterea unor fapte, cel mai adesea ilicite sau imorale, imprejurari care nu sunt incidente in cazul concret dedus judecatii, reclamantul aratand ca a mentionat un fragment dintr-o conversatie cu un alt cadru militar. Faptul ca a mentionat un fragment dintr-o conversatie cu o alta persoana, in conditiile in care nu era in exercitarea atributiilor de serviciu, nu poate imbraca forma unei abateri disciplinare grave care sa aiba consecintele pr evederilor art. 21 din Regulament.


De asemenea, Ordinul nr. x/18.06.2018 de sanctionare disciplinara emis de I.de J.Judetean G. si Decizia motivata privind solutionarea contestatiei sanctiunii disciplinare nr. x/24.07.2018 emisa de I.General al Jandarmeriei Romane, sunt afectate de nelegalitate prin aceea ca nu au fost motivate in fapt cu privire la considerentele avute in vedere la individualizarea sanctiunii.


Astfel, potrivit art. 76 alin. (3) din Regulament, Comandantul/seful stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterilor disciplinare savarsite de militar, avandu-se in vedere urmatoarele: imprejurarea in care a fost savarsita fapta; gradul de vinovatie a militarului, consecint ele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a militarului, eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. Nefiind enuntate niciunul dintre criteriile aratate mai sus, practic cele doua acte nu au fost motivate efectiv de catre autoritatea emitenta, persoana careia i se adreseaza fiind practic in imposibilitate sa cunoasca criteriile avute in vedere la sanctionarea sa, pentru a putea formula eventual, apararile pe care le considera necesare.


Tribunalul a avut in vedere aici dispozitiile art. 247 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora: (1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.


Conform art. 51 alin. (1) din Anexa la Ordinul nr. M/64/2013: (1) In conformitate cu prevederile art. 33, 85 si 88 din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru abateri de la disciplina militara, neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara si a regulilor de convietuire sociala, cadrelor militare li se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare scrisa; c) retrogradare in functie; d) amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1- 2 ani; e) trecerea in rezerva .


Conform art. 55 din Anexa la Ordinul nr. M64/2013, ``Avertismentul este sanctiunea aplicata pentru o abatere de la disciplina militara, prin care se atrage atentia militarului sa ia masuri de indreptare si ca la o noua abatere poate primi o sanctiune mai severa``, iar la art. 65 alin. (1) din acelasi act normativ se arata ca, ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura dintre cele prevazute la art. 51, cu exceptia avertismentului si mustrarii scrise, nu pot fi dispuse pentru cadrele militare, mai inainte de cercetarea si judecarea faptelor de catre consiliile de onoare sau, dupa caz, consiliile de judecata``.


De asemenea, conform dispozitiilor art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea ; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Dispozitiile cu caracter imperativ ale art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la necesitatea respectarii cerintelor obligatorii de continut pe care trebuie sa le indeplineasca decizia de sanctionare, urmaresc punerea la adapost a angajatorului de eventualele actiuni abuzive sau nejustificate ale angajatului, precum si viceversa.


Este adevarat ca potrivit art. 251 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 65 alin. (1) din Anexa la Ordinul nr. M64/2013, sanctiunea avertismentului se aplica fara derularea procedurii cercetarii disciplinare, insa aceste dispozitii legale nu impiedica angajatorul sa efectueze cercetarea disciplinara daca doreste, cum s-a intamplat in cauza de fata. Daca, angajatorul opteaza pentru efectuarea cercetarii disciplinare, atunci el are obligatia de a respecta prevederile legale care reglementeaza desfasurarea intregii proceduri, iar nu sa le aplice partial.


De asemenea, este adevarat ca angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai, ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Pe de alta parte, Tribunalul a retinut ca paratul a apreciat ca reclamantul a compromis prestigiul institutiei din care face parte prin publicarea pe o pagina de socializare a unor fotografii si comentarii, manifestand lipsa de respect fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad .


In ce priveste publicarea sau postarile pe retelele de socializare, in speta de fata facebook, Tribunalul a retinut ca, diversitatea si libera circulatie a ideilor, aidoma pluralismului, sunt caracteristici importante ale societatilor democratice. Pentru a garanta exercitiul efectiv al acestora, orice forma sistematica de cenzura prealabila trebuie interzisa, iar continutul oricarui mesaj adresat publicului trebuie sa fie liber, deoarece o societate democratica poate exista doar in masura in care se bazeaza pe o diversitate de idei. In acelasi timp, libertatea presupune responsabilitate si nu exista in viata sociala libertate dincolo de orice limite, ce privesc protectia unor valori sociale si a drepturilor si reputatiei apartinand altor persoane . Depasirea acestor limite este de natura sa angajeze raspunderea civila, administrativa sau chiar penala a celor care savarsesc fapte ce se circumscriu unui asemenea cadru, ceea ce nu se verifica in cauza. Principiul libertatii de exprimare ramane, insa, in toata substanta sa si se impune ca atare atat autoritatilor publice, cat si oricaror alte persoane, fizice sau juridice, in acceptiunea art. 10 din Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale.


In speta, reclamantul a postat pe profilul personal de facebook fotografii in care apareau inspectorul sef al I. J. J. G. si un subordonat, avand atasat urmatorul comentariu: ``si mi-a zis asa: tai de acolo si pui dincolo, si eu fiind constransa€¦. eia€¦. puiulea€¦. are baiatu de toatea€¦. Asa facem avansarile la I. J. J. G_``, aceasta manifestare fiind calificata ca abaterea disciplinara prevazuta de art. 47 lit. h) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul M. a. N. M. 64/2013 si care se aplica si in cazul M. a. I., potrivit Ordinului Ministrului Administratiei si Internelor nr. 119/2016, constand in ``lipsa de respect manifestata fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad``.


Tribunalul a apreciat ca postarea unei fotografii a superiorului, prin ea insasi nu constituie o manifestare nerespectuoasa fata de comandantul respectiv, mai ales ca nu aceasta latura a fost apreciata ca atare, ci comentariul asociat.


Analizand si comentariul mentionat, Tribunalul a constatat ca acesta sufera mai degraba de lipsa de sens, de inteles, decat de subintelesuri, fiind insuficient de conturat si de sugestiv in sensul unei afirmatii ireverentioase, calomnioase, insultatoare, asa incat acest comentariu, asociat fotografiilor respective, sa poata fi subinteles, tradus in asa fel incat sa fie lipsit de respect la adresa persoanelor din fotografie, raportat la singurul cuvant care poate fi pus in legatura cu conducerea I. J. J. G.- avansarile. Modalitatea de exprimare a comentariului este prea diluata, prea putin sugestiva si lipsita de acuratete pentru a putea fi tradusa in vreun fel. De altfel, nici paratul, in actele de cercetare intocmite si in ordinul de sanctionare, nu a dat un sens, un inteles acestei postari, care sa poata fi analizata sub aspectul existentei laturii obiective a abaterii constand in lipsa de respect manifesta.


Prin urmare, sanctionarea disciplinara a reclamantului exclusiv pentru aceasta postare publica a aparut nejustificata, cu scopul de a descuraja, a nihila orice manifestare in legatura cu un superior sau cu institutia militara, ori nu acesta este scopul incriminarii faptei disciplinare, care ar fi astfel contrar in sine principiilor libertatii de exprimare. Dimpotriva, aplicarea sanctiunii in acest caz este de natura de a crea ea insasi prejudicii de imagine angajatorului. Fara opinii separate progresul oricarei societati si al oricarei forme de asociere este indoielnic si poate fi viciat. Acceptarea lor reprezinta recunoasterea unei forme a diversitatii si a liberei circulatii a ideilor, in fapt a libertatii de exprimare, sanctionarea cu orice pret a unor presupuse sugestii ori critici (si mai ales atunci cand este realizata de cei criticati asa cum s-a intamplat in cauza de fata) nefiind compatibila acestei valori a societatii democratice.


Pentru toate aceste considerente, Tribunalul a constatat ca nu s-a probat cu certitudine abaterea disciplinara retinuta a dmitand, in parte, actiunea formulata de reclamantul T.E.G.L.in contradictoriu cu paratul I.de J.Judetean G. si anuland Ordinul nr. x/18.06.2018 de sanctionare disciplinara cu ``avertisment`` emis de Inspectorul Sef al Inspectoratului de J.Judetean G. si Decizia motivata privind solutionarea contestatiei sanctiunii disciplinare ``avertisment`` nr. x/24.07.2018.


Referitor la plata cheltuielilor de judecata, Tribunalul, avand in vedere dispozitiile art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila, conform carora instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, a obligat paratul la plata catre reclamant a sumei de 600 lei reprezentand cota- parte onorariu avocat.


Calea de atac formulata:


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, intimatul U. M.0.G.- I.de J.Judetean G.la data de 30.07.019, fiind inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIIi-a C. administrativ si fiscal, la data d e 07.08.2019, in Dosarul nr. x5.


Prin decizia civila nr. 17 din data de 12.09.2019 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIIi-a C. administrativ si fiscal, in Dosarul nr. x, a fost a dmisa exceptia necompetentei functionale si declinata in favoarea Sectiei a VIi-a conflicte de munca si asigurari sociale a Curtii de Apel Bucuresti competenta de solutionare a apelului formulat de apelantul-parat I.de J.Judetean G.impotriva Sentintei civile nr. 86/20.03.2019 pronuntata de Tribunalul G.- Sectia civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul-reclamant T.E.G.L.


Cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIi-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, la data de 14.11.2019, sub numarul de dosar x.


Prin cererea de apel, formulata de apelantul-intimat, s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii apelate si mentinerea ca temeinic si legal a Ordinului Inspectorului sef a Inspectoratului Judetean de J.G.nr. x din 18.06.2018 si a deciziei motivate privind solutionarea contestatiei nr. x din data de 24.07.2018.


Prin cererea de apel, s-a aratat ca aspectele criticate sunt ``(..) la o eventuala sanctiune, cazierul disciplinar al reclamantului ar avea importanta, putand fi folosita oricand la justificarea unei eventuale sanctiuni mai aspre aplicata reclamantului. De asemenea, aceasta sanctiune mai poate fi folosita de angajator si in cazul unei participari a reclamantului la concursurile de avansare, situatie in care prezinta relevanta si cazierul disciplinar al reclamantului, putand fi folosit pentru a face diferenta intre concurentii cu aceeasi calificare si pregatire profesionala (..).``


Arata ca dispozitiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 (republicata) - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prevad faptul ca ``Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specific derogatorii``.


Dispozitiile articolelor invocate din Legea nr. 53/2003 (republicata) - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sunt prevederi cu caracter general ce nu sunt aplicabile in prezenta cauza, intrucat reclamantul era cadru militar, unde exista legislatie speciala, respectiv Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.


Mentioneaza ca ulterior, respectiv incepand cu data de 17.12.2018, ofiterul s-a mutat, la cerere, la I.Teritorial al Politiei de Frontiera G.


Drept urmare, in cadrul unitatilor de j.nu exista cazier disciplinar, iar la o eventuala sanctiune disciplinara cat si la eventualele participari la concursurile de avansare, sanctiunea disciplinara aplicata nu poate fi folosita nici la justificarea unei sanctiuni mai aspre si nici nu prezinta relevanta in cazul unei participari la concursurile de avansare, daca respectiva sanctiune disciplinara a fost radiata.


In conformitate cu art. 75 alin. (1) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M 64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare ``Prin radierea unei sanctiuni disciplinare se considera ca acea sanctiune nu mai exista pentru viitor``.


Un alt aspect criticabil vizeaza ``(..) Din interpretarea dispozitiilor legale enuntate anterior rezulta ca, pentru a fi trimis in fata consiliului de judecata, fapt care s-a intamplat si in cauza de fata, era necesar ca reclamantul sa fi comis o abatere grava care sa fi avut urmarile prevazute de art. 21 din Regulament, respectiv producerea unor disfunctii majore in activitatea structurii militare sau lezarea semnificativa a demnitatii si onoarei militare, urmari care nu s-au produs in cazul concret dedus judecatii (..) ``.


Apreciaza ca in mod eronat instanta de fond a retinut faptul ca reclamantul a fost trimis in fata consiliului de judecata si in consecinta s-a pronuntat in cazul dedus judecatii. Reclamantul a fost trimis in fata consiliului de onoare, aspect ce reiese din toate documentele aflate la dosarul cauzei, inclusiv Hotararea Consiliului de Onoare nr. x din 08.06.2018, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.


A mai retinut instanta de fond ca Ordinul de sanctionare disciplinara cu ``avertisment`` nu cuprinde individualizarea sanctiunii disciplinare, in sensul ca nu sunt prevazute motivele pentru care reclamantul a fost sanctionat cu avertisment. Dispozitiile art. 76 alin. (3) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare la care face referire instanta, nu prevede ca Ordinul de sanctionare disciplinara sa cuprinda in mod obligatoriu aspectele legate de individualizarea sanctiunii. In fapt, individualizarea sanctiunii se face anterior emiterii Ordinului de sanctionare, dupa finalizarea cercetarii prealabile, fara ca legea sa prevada mentionarea expresa a elementelor de individualizare in Ordinul de sanctionare disciplinara.


O alta critica se refera la ``(..) In ce priveste publicarea sau postarile pe retelele de socializare, in speta de fata facebook, Tribunalul retine ca, diversitatea si libera circulatie a ideilor, aidoma pluralismului, sunt caracteristici importante ale societatilor democratice (..). Principiul libertatii de exprimare ramane, insa, in toata substanta sa si se impune ca atare atat autoritatilor publice, cat si oricaror persoane, fizice sau juridice, in acceptiunea art. 10 din Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale (..) ``.


Apreciaza ca o astfel de fapta nu ar putea fi interpretata c a o manifestare a libertatii de exprimare deoarece, depaseste limita libertatii de exprimare asa cum prevede si art. 10 alin. (2) din Conventia europeana a drepturilor omului ``Exercitarea libertatii de exprimare poate fi supusa unor restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru protectia moralei si reputatiei``.


Asadar, libertatea de exprimare, atunci cand vine vorba de alte persoane, institutii publice nu este una absoluta, fiind interzisa lezarea demnitatii, onoarei, imaginii persoanelor sau institutiei.


Necesitatea protejarii demnitatii umane, raportata la circumstantele concrete ale faptei imputate, a impus o masura proportionala cu gravitatea acesteia, iar aplicarea sanctiunii disciplinare nu a reprezentat o imixtiune nepermisa de lege in dreptul sau la libera exprimare.


Invedereaza ca disciplina militara presupune respectarea de catre cadrele militare a normelor de ordine si comportament obligatorii pentru mentinerea starii functionale, indeplinirea misiunilor specifice si buna desfasurare a activitatilor. Indeplinirea serviciului militar impune respectarea cu strictete a regulilor de disciplina militara specifice, iar comandantul este obligat sa aplice masuri ferme pentru prevenirea si combaterea faptelor care afecteaza disciplina militara.


Cadrele militare sunt raspunzatoare, atat pentru faptele care incalca ordinea de drept sau onoarea si demnitatea militara, cat si de aplicarea permanenta a prevederilor actelor normative specifice in vigoare ce reglementeaza disciplina militara.


Pe fondul cauzei, invedereaza ca Ordinul Inspectorului Sef de sanctionare disciplinara a fost emis cu respectarea procedurii obligatorii privind sanctionarea cadrelor militare prevazute de art. 9 alin. (l), art. 10, art. l3, art. l4, art. 16 alin. (1) din Anexa la Ordinul M. a. I. nr. 119 din 09 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata in unitatile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul regimului disciplinar al personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne, aspect ce reiese din documentele existente.


Cercetarea prealabila a fost efectuata cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (l), art. 10, art. 13 si art. 14 din Anexa la Ordinul M. a. I. nr. 119 din 09 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata in unitatile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul regimului disciplinar al personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne, potrivit rapoartelor personale ale unor cadre militare din inspectorat, inregistrate cu nr. x, nr. x, nr. x, nr. x si nr. x din 02 mai 2018, Ordinului inspectorului sef al I. J. J. G.nr. x din 03 mai 2018 referitor la desemnarea slt. V. A. A. ca ofiter cu cercetarea prealabila si a referatului privind rezultatul cercetarii prealabile in speta ``facebook``, inregistrat cu nr. x din 16 mai 2018. In acest context, reliefeaza faptul ca inclusiv din probatoriul propus de reclamant reiese faptul ca a existat referat privind rezultatul cercetarii prealabile in cadrul careia se face trimitere la rapoartele unor persoane din unitate, acestea fiind inregistrate la data de 02.05.2018.


Dupa efectuarea cercetarii prealabile, dosarul cauzei a fost prezentat inspectorului sef care prin Ordinul nr. x din 18 mai 2018 a luat masura trimiterii reclamantului in fata consiliului de onoare, conform art. 16 alin. (1) lit. d) din Anexa la Ordinul M. a. I. nr. 119 din 09 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata in unitatile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul regimului disciplinar al personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne.


Invedereaza faptul ca art. 55 si art. 65 alin. (1) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare prevede: art. 55 ``Avertismentul este sanctiunea aplicata pentru o abatere de la disciplina militara, prin care se atrage atentia militarului sa ia masuri de indreptare si ca la o noua abatere poate primi o sanctiune mai severa``, iar art. 65 alin. (l) ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura dintre cele prevazute la art. 51, cu exceptia avertismentului si mustrarii scrise, nu pot fi dispuse pentru cadrele militare, mai inainte de cercetarea si judecarea faptelor de catre consiliile de onoare sau, dupa caz, consiliile de judecata``.


Concluzionand pe acest aspect, rezulta ca, in situatia aplicarii sanctiunii avertismentului legea nu obliga la efectuarea unei, cercetari disciplinare, aceasta fiind situatia de exceptie in care se poate aplica o sanctiune disciplinara fara a fi obligatorie, efectuarea cercetarii prealabile inainte de luarea masurii. Cu toate acestea, procedura a fost facuta tocmai pentru a respecta principiile militare, prezumtia de nevinovatie etc.


Drept urmare, nu se poate retine critica reclamantului privind rezolutiile consemnate la data de 02 mai 2018 pe rapoartele cadrelor militare cu privire la sesizarea consiliului de onoare, anterior efectuarii cercetarii prealabile.


art. 47 lit. h) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare, prevede ca: ``lipsa de respect manifestata fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad`` nu doar fata de Inspectorul sef, asa cum tendentios sustine reclamantul.


Asocierea respectivelor fotografii cu comentariul este de natura sa aduca prejudicii de imagine atat Inspectoratului Judetean de J.G.cat si personalului I. J. J. G., indiferent de functie si grad, in sensul ca avansarile se fac in mod preferential, fara a se avea in vedere si a se tine cont de criteriile si conditiile prevazute de reglementarile legale, in vigoare, incalcand astfel prevederile art. 47 lit. h), din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare si prevederile cap. III pct. 7 din Ghidul de aplicare a codului de etica si deontologie al politistului, potrivit caruia ``Ei trebuie sa aiba o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea lor oficiala si sa nu compromita prin activitatea publica, ori privata prestigiul functiei ori al institutiei din care fac parte``.


Conform deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie din 27 noiembrie 2014, pagina personala de ``facebook`` este considerata spatiu public.


In ceea ce priveste documentele existente in dosarul cauzei, arata ca acestea sunt datate si semnate, conform prevederilor art. 14 alin. (2) si (3) din Anexa la Ordinul M. a. I. nr. 119 din 09 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata in unitatile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul regimului disciplinar al personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne, cu exceptia printscreen-urilor/fotografiilor, acest aspect procedural nefiind de natura sa afecteze probarea existentei vinovatiei.


Prin raportul personal nr. x din 02 mai 2018 reclamantul confirma faptul ca pagina de facebook in cauza ii apartine si ca a postat fotografiile respective pe pagina personala atasandu-le un fragment dintr-o conversatie pe care a avut-o cu un coleg.


art. 9 alin. (1) din Anexa la Ordinul M. a. I. nr. l 19 din 09 august 2016 prevede ca ``Comandantul/Seful unitatii care, pe orice cale, a luat cunostinta de savarsirea uneia sau mai multor fapte care pot constitui abateri disciplinare sau care a primit un raport scris de cadrele militare care se considera lezate in onoarea si demnitatea lor emite un ordin/o dispozitie prin care desemneaza un ofiter pentru cercetarea prealabila, denumit in continuare ofiter desemnat``.


Astfel, raportul scris intocmit de cpt. B.N.inregistrat cu nr. x din 02 mai 2018 cat si rapoartele celorlalte cadre militare, reprezinta aducerea la cunostinta inspectorului sef, comportamentul reclamantului in spatiul public.


Fata de cele mentionate mai sus, considera ca nu se poate retine critica reclamantului cu privire la hotararea consiliului de onoare, aceasta fiind data cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (6) din Anexa la Ordinul M. a. I. nr. 119 din 09 august 2016 pentru aprobarea regulamentului privind organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata in unitatile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul regimului disciplinar al personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne, ale art. l16 alin. (l) lit. d) si h) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare si critica privind activitatea consiliului de onoare in privinta cercetarii, cercetarea prealabila fiind efectuata de catre ofiterul desemnat in acest scop conform Ordinului inspectorului sef nr. x din 03 mai 2018, fiind respectate prevederile art. 26 lit. a) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare.


Concluzionand pe acest aspect, arata ca hotararea consiliului de onoare in baza caruia a fost emis Ordinul inspectorului sef de sanctionare disciplinara, a fost data cu respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare.


Precizeaza ca maiorul T.G.L. a fost sanctionat disciplinar cu ``avertisment``, intrucat in data de 01 mai 2018, in jurul orelor 22:00, acesta a realizat o postare pe profilul personal de facebook avand descrierea ``si mi-a zis asa: tai de acolo si pui dincolo, si eu fiind constrans.. ei.. puiule.. are baiatul de toate.. asa facem avansarile la I. J. J. G_`` si anumite fotografii atasate, in care se aflau doua persoane si anume inspectorul sef al I. J. J. G., colonel dr. ec. R.D_- P. si plutonier major S.M.


Drept urmare, asocierea respectivelor fotografii cu comentariul (chiar daca acesta nu-i apartine) este de natura sa aduca prejudicii de imagine personalului I. J. J. G., indiferent de grad si functie, in sensul ca avansarile se fac in mod preferential, fara a se avea in vedere si a se tine cont de criteriile si conditiile prevazute de reglementarile legale, in vigoare, incalcand astfel prevederile art. 47 lit. h) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare.


art. 12 alin. (2) din Anexa la Ordinul M. a. I. nr. 119 din 09 august 2016 prevede ca ``Pe timpul cercetarii, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfasura urmatoarele activitati: verificarea unor inscrisuri, inclusiv privind activitatea desfasurata anterior de cadrul militar cercetat; constatarea, la fata locului, a unor situatii de fapt; inventarieri, audierea altor persoane, controale financiar-contabile, ridicari de inscrisuri, precum si alte activitati necesare lamuririi cauzei``.


Referitor la mentiunea reclamantului de la pct. II lit. c din contestatie, conform careia ``in perioada 02.05.2018 - 08.06.2018, perioada de timp in care s-au desfasurat verificarile in cauza facebook mi-au fost imputate mai multe abateri disciplinare (3), care la acest moment au fost solutionate prin clasare si implicit neaplicarea vreunei sanctiuni``, se poate constata din documentele existente faptul ca trimiterea maiorului T.G.L.in fata consiliului de onoare a fost adoptata de catre inspectorul sef al I. J. J. G., in baza referatului privind rezultatul cercetarii prealabile in speta ``facebook``, intocmit de catre ofiterul desemnat, cercetarea prealabila s-a efectuat in baza rapoartelor unor cadrelor militare din cadrul I. J. J. G., ca urmare a faptului ca reclamantul a postat pe pagina personala de facebook fotografii insotite de un comentariu, de natura sa aduca prejudicii de imagine personalului I. J. J. G.


Concluzionand asupra acestui aspect, arata ca reclamantul a fost trimis in fata consiliului de onoare doar pentru fapta respectiva si drept consecinta consiliul de onoare s-a pronuntat doar cu privire la speta data .


Sanctiunea disciplinara a fost aplicata cu respectarea actelor normative incidente in cauza, respectiv prevederile art. 33 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 26, art. 47 lit. h), art. 51 alin. (1) lit. a), art. 55, art. 60, art. 63, art. 64, art. 65 alin. (1), art. 76, art. 99, art. 116 din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare, art. 9, art. 10, art. 12, art. 13, art. 14, art. 16, art. 26, din Anexa la Ordinul M. a. I. nr. 119 din 09 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata in unitatile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul regimului disciplinar al personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne, Cap. III pct. 7 din Ghidul de aplicare al codului de etica si deontologie al politistului.


Considera ca este lipsit de relevanta atat faptul ca respectivele fotografii au fost realizate sau nu de catre reclamant cat si comentariul care le insoteste daca apartine sau nu acestuia, atat timp cat acesta le-a postat pe pagina personala de facebook, toate acestea conducand la ideea ca reclamantul si-a dat seama de caracterul faptei sale, a prevazut consecintele acestuia si a urmarit ca ele sa se produca actionand cu intentia directa de a aduce prejudicii de imagine personalului I. J. J. G. si implicit institutiei in cadrul careia este angajat.


De asemenea, invedereaza faptul ca sanctiunea a fost proportionala cu gravitatea abaterii disciplinare comise de reclamant, in aceasta privinta reliefand atitudinea acestuia, care inclusiv la acest moment sustine ca postarea respectiva nu ii apartine ceea ce din acceptiunea noastra atesta un comportament nesincer.


In privinta modului de abordare a reclamantului, arata si ca in perioada anterioara sanctionarii acesta a mai fost implicat intr-un alt eveniment, care nu s-a finalizat prin sanctionare ci doar prin atragerea atentiei.


Pozitia procesuala a partii adverse:


Intimatul-contestator T.E.G.L.nu a formulat intampinare.


Alte aspecte de procedura:


In apel nu au fost administrate probe noi.


Analiza instantei de apel:


Examinand sentinta atacata in temeiul dispozitiilor art. 479 alin. (1) teza I Cod procedura civila, potrivit carora ``instanta de apel va verifica, in limita cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta``, Curtea retine urmatoarele:


Verificand stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, in limitele cererii de apel formulate, potrivit dispozitiilor art. 479 alin. 1 teza I Cod procedura civila, se constata ca Tribunalul a facut o justa interpretare a probatoriului administrat in cauza si a aplicat in mod corect dispozitiile legale incidente, fiind nefondate criticile apelantei, astfel incat se retine ca apelul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:


In primul rand apelantul critica solutia data de prima instanta cu privire la exceptia lipsei de interes a contestatorului de a ataca decizia de sanctionare, in conditiile in care aceasta sanctiune a fost radiata.


Aceste critici sunt neintemeiate.


Astfel, in ceea ce priveste conditia interesului, art. 33Cod Procedura civila prevede ca ``Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. ``.


Desi nedefinit in mod formal de noul Cod de procedura civila, totusi, din interpretarea dispozitiilor acestuia, doctrina relevanta de drept procesual civil si jurisprudenta constanta in materie inteleg interesul ca fiind acel folos practic, material sau moral, urmarit de cel care a pus in miscare actiunea civila, indiferent de forma concreta de manifestare a acesteia. Conditia interesului de a fi determinat implica existenta unui folos practic concret, apreciabil la speta, iar nu de un interes de principiu. Pentru ca interesul sa fie legitim si personal, este necesar ca el sa nu vina in conflict cu legea, iar folosul practic sa il vizeze pe cel care recurge la forma procesuala. In sfarsit, interesul este nascut si actual atunci cand, daca cel interesat nu ar recurge la actiune in momentul respectiv, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu.


Transpunand in cauza de fata aceste principii, contrar rationamentului apelantului, Curtea constata ca intimatul-reclamant justifica un interes actual in contestarea deciziei de sanctioare disciplinara, constand in inlaturarea din ordinea juridica a acestui act administrativ, prin care s-a consemnat ca a incalcat discilina militara, manifestand lipsa de respect fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad .


Din aceasta perspectiva, nu are relevanta faptul ca pe parcursul derularii procedurii judiciare s-a radiat sanctiunea, iar contestatorul s-a mutat in cadrul altei institutii militare, important fiind ca aceasta sanctiune sa nu poata fi opusa in viitor contestatorului si instanta sa verifice legalitatea actului prin care s-a aplicat sanctiunea disciplinara intimatului. Astfel, in acord cu Tribunalul, Curtea retine ca asa cum rezulta din Ordinul nr. x/07.12.2018 (fila 136 dosar tribunal), aceasta sanctiune nu a fost scoasa din documentele de evidenta, ramanand in dosarul de personal al reclamantului, iar la o eventuala sanctiune, cazierul disciplinar al intimatului ar avea importanta, putand fi folosita oricand la justificarea unei sanctiuni mai aspre aplicata reclamantului.


In al doilea rand, apelantul sustine ca in mod nelegal a retinut prima instanta ca intimatul a fost trimis in fata consiliului de judecata, deoarece din toate dovezile de la dosar rezulta ca acesta a fost trimis in fata consiliului de disciplina.


Curtea retine ca, intr-adevar, potrivit art. 20 alin. (1) si (2) din Regulamentul privind disciplina militara adoptat prin Ordinul Ministrului Apararii Nationale nr. 64/2013:


(1) Pentru apararea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor, se constituie consilii de onoare, care reprezinta organe deliberative, independente in exercitarea atributiilor ce le revin, avand competenta de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri de la disciplina militara si de a individualiza sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate.


(2) Pentru cercetarea si judecarea abaterilor grave de la disciplina militara sau a altor fapte de aceeasi natura savarsite de catre cadrele militare in activitate, se constituie consilii de judecata, care reprezinta organe deliberative, independente in exercitarea atributiilor ce le revin.


De asemenea, art. 22 alin. (3) din acelasi act normativ prevede:


(3) Pentru a-si apara onoarea si demnitatea, cadrele militare care se considera lezate in urma unor afirmatii sau actiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integritatii lor morale, pot solicita analizarea lor in cadrul consiliului de onoare, potrivit prevederilor art. 99 alin. (2).


intr-adevar, asa cum rezulta din inscrisurile de la dosarul cauzei, intimatul reclamant a fost chemat in fata consiliului de onoare, iar decizia a carei anulare se cere in prezentul litigiu este emisa de acest organism . Insa aceasta eroare a primei instante nu are influenta asupra temeiniciei solutiei cu privire la nulitate deciziei de sanctionare in cauza. Curtea are in vedere in acest sens si efectul devolutiv al apelului. Astfel, potrivit art. 476 si urm. Cod procedura civila a pelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept, bineinteles, in limitele cererii de apel, cat si in limitele a ceea ce s-a supus judecatii la prima instanta, in acest fel asigurandu-se partii apelante garantii suficiente cu privire la drepturile sale procesuale. Prin urmare, Curtea retine ca intimatul reclamant a fost chemat in fata consiliului de onoare, nu in fata consiliului de judecata, asa cum a retinut Tribunalul .


In al treilea rand, apelantul sustine ca in mod gresit a retinut instanta de fond ca Ordinul de sanctionare disciplinara cu ``avertisment`` nu cuprinde individualizarea sanctiunii disciplinare, atat timp cat dispozitiile art. 76 alin. (3) din Anexa la Ordinul ministrului apararii nationale nr. M64 din 10 iunie 2013 nu prevede ca Ordinul de sanctionare disciplinara sa cuprinda in mod obligatoriu aspectele legate de individualizarea sanctiunii.


Curtea constata ca potrivit 35 2 din Legea nr. 80/1995 privind disciplina militara:


(1) Comandantul/Seful aplica sanctiuni disciplinare cadrelor militare din subordinea sa ori de cate ori constata sau este sesizat ca acestea au savarsit o abatere disciplinara, in mod direct sau, dupa caz, pe baza rezultatului cercetarii disciplinare prealabile ori a hotararii consiliului de onoare. (..)


(3) La individualizarea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea faptei, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii:


a) imprejurarile in care a fost savarsita fapta;


b) gradul de vinovatie;


c) dimensiunile disfunctiilor create in activitatea institutiei;


d) gradul de afectare a ordinii si disciplinei militare;


e) natura si gravitatea consecintelor faptei;


f) motivul savarsirii faptei si scopul urmarit;


g) existenta, in antecedentele disciplinare ale militarului, a altor sanctiuni disciplinare care nu au fost radiate.


De asemenea, potrivit art. 76 alin. (3) din Ordinul MAPN nr. 64/2013, comandantul/seful stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de militar, avandu-se in vedere urmatoarele:


a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;


b) gradul de vinovatie a militarului;


c) consecintele abaterii disciplinare;


d) comportarea generala in serviciu a militarului;


e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Rezulta din aceste dispozitii legale ca la stabilirea sanctiunii disciplinare, comandantul va individualiza sanctiunea, iar in acest sens va avea in vedere gravitatea abaterii, precum si celelalte imprejurari stabilite de text (imprejurarile in care a fost savarsita fapta, gradul de vinovatie, consecintele faptei, comportarea generala a militarului eventualele sanctiuni disciplinare anterioare). Chiar daca dispozitia din Ordinul nr. 64/2013 nu mentioneaza literal individualizarea sanctiunii, asa cum o face prevederea din art. din 35 2 din Legea nr. 80/1995, in realitate aspectele stabilite de art. 76 alin. (3) din Ordin, se refera tocmai la acest aspect. Mai mult, lipsa acestor mentiuni in ordinul de sanctionare afecteaza posibilitatea reala a instantei de a exercita un control judiciar atat sub aspectul legalitatii, cat si sub aspectul temeiniciei actului contestat.


In al treilea rand, apelantul arata ca fapta intimatului nu ar putea fi interpretata ca o manifestare a libertatii de exprimare, asa cum a retinut Tribunalul, deoarece depaseste limita libertatii de exprimare asa cum este aceasta prevazuta de art. 10 alin. (2) din Conventia europeana a drepturilor omului.


In al patrulea rand, pe fondul cauzei, in esenta, apelantul sustine ca asocierea fotografiilor postate pe reteaua de socializare Facebook, cu respectivul comentariu este de natura sa aduca prejudicii de imagine atat Inspectoratului Judetean de J.G.cat si personalului I. J. J. G., indiferent de functie si grad, in sensul ca avansarile se fac in mod preferential, fara a se avea in vedere si a se tine cont de criteriile si conditiile prevazute de reglementarile legale, in vigoare.


In legatura cu aceste doua critici, care vor fi analizate impreuna, in fapt, Curtea retine ca in data de 01 mai 2018, intimatul reclamant a postat pe profilul personal de facebook doua fotografii, cu urmatoarea descriere: ``si mi-a zis asa: tai de acolo si pui dincolo, si eu fiind constrans.. ei.. puiule.. are baiatul de toate.. asa facem avansarile la I. J. J. G.


Fata de criticile apelantului parat, Curtea constata ca libertatea de exprimare, protejata de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice, una dintre conditiile primordiale ale evolutiei sale si ale dezvoltarii fiecarei persoane . Sub rezerva art. 10 A§ 2 din Conventie, aceasta este permisa nu numai in ceea ce priveste ``informatiile`` sau ``ideile`` acceptate ori considerate drept inofensive sau indiferente, ci si pentru cele care ranesc, socheaza sau nelinistesc: acest lucru este impus de pluralism, toleranta si mentalitate deschisa, fara de care nu exista o ``societate democratica``. Asadar, astfel cum este consacrata de art. 10, libertatea de exprimare este insotita de exceptii care necesita o interpretare stricta, iar nevoia de a o restrange trebuie stabilita in mod convingator, prin raportare la circumstantele concrete ale fiecarui caz (CEDO, cauza Axel Springer c. Germaniei, par. 78).


Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in interpretarea evolutiva a dispozitiilor art. 8 din Conventie, a apreciat in jurisprudenta sa, ca viata privata are doua componente structurale - viata privata intima, raportata la sfera intima a individului si viata privata sociala, respectiv dreptul persoanei de a stabili si dezvolta relatii cu semenii sai. Asa fiind, activitatea profesionala nu este exclusa din notiunea de viata privata, in sensul art. 8 al Conventiei, pentru ca, in ultima instanta, majoritatea oamenilor au posibilitatea ca, la locul lor de munca, sa stabileasca legaturi cu lumea exterioara (a se vedea, in acest sens, cauza Niemietz contra Germaniei, hotararea din 16 decembrie 1992, par.29; cauza Campagnano contra Italiei, hotararea din 23 martie 2006, par. 53). Mai mult, s-a afirmat ca exista o zona de interactiune intre individ si terti, zona care, fie si intr-un context public, poate tine de viata privata a unei persoane (cauza Von Hannover contra Germaniei, hotararea din 24 iunie 2004, par. 50).


In aprecierea depasirii limitelor libertatii de exprimare si necesitatea respectarii dreptului la viata privata, respectiv dreptul la imagine si dreptul la reputatie, Curtea Europeana a avut in vedere calitatea si functia persoanei criticate, forma/stilul si contextul mesajului critic, contextul in care este redactat articolul (cauza Nic.Dellakeza vs. Romania), interesul public pentru tema dezbatuta (cauza B.vs. Romania), buna-credinta a jurnalistului (cauza I.C.vs. Romania), raportul dintre judecatile de valoare si situatiile faptice, doza de exagerare a limbajului artistic, proportionalitatea sanctiunii cu fapta, precum si motivarea hotararii (cauza B.vs. Romania, cauza D.vs. Romania).


In acord cu aceasta jurisprudenta, instanta de apel observa ca postarea distribuita de pe pagina de Facebook a reclamantului, nu contine un mesaj injurios sau ireverentios si nu este de natura sa afecteze imaginea publica a colegilor intimatului, asa cum sustine apelantul. Astfel, comentariul asociat celor doua fotografii, nu poate sa fie inteles ca o lipsa de respect la adresa persoanelor din fotografie, care nici nu sunt nominalizate de intimat . Mai mult, asa cum a retinut si prima instanta, mesajul este mai degraba lipsit de sens decat cu subanteles, astfel incat acesta nu este apt sa produca efectul de lipsa de respect manifestata fata de comandanti/sefi, superiori, egali sau inferiori in grad si mai mult decat atat sa aduca acestora un prejudiciu de imagine, asa cum sustine apelantul. In consecinta, in cauza dedusa judecatii, aplicand principiile jurisprudentei CEDO in materia justului echilibru intre dreptul la libera exprimare si dreptul la viata privata, precum si principiul proportionalitatii, Curtea constata ca in cauza de fata, aplicarea sanctiunii disciplinare a avertismentului intimatului reclamant, apare ca excesiva si nejustificata.


Pentru aceste considerente, in baza art. 480 alin. (1) Cod procedura civila, Curtea va respinge cererea de apel ca nefondata.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge cererea de apel formulata de apelantul-intimat U. M.0.G.- I.de J.Judetean G., cu sediul in municipiul G., soseaua Bucuresti numarul 57, judetul G., impotriva Sentintei civile nr. 86 din data de 20.03.2019 pronuntata de Tribunalul G.- Sectia civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul-contestator T.E.G.L., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura in municipiul G., C8, scara A, etajul 1, apartamentul 5, judetul G., ca nefondata.


Definitiva.


Pronuntata, azi 06.03.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 608 din data de la 6 martie 2020


Citeşte mai multe despre:    contestarea deciziei de sanctionare disciplinara    avertisment scris    fapta ce nu intruneste elementele constituive ale abaterii disciplinare reglemenata de Regulament    criteriile de individualizare a sanctiunii disciplinare    postarile de pe retelele de socializare sunt guernate de principiul libertatii de exprimare si al responsabilitatii    activitatea profesionala nu este exclusa din notiunea de viata privata    salariatul prezinta interes in anularea deciziei de sanctioanare chiar daca pe parcursul derularii procedurii judiciare s-a radiat sanctiunea
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lipsa elementelor obligatorii ale deciziei de concediere atrage sanctiunea nulitatii absolute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2114 din data de 18 aprilie 2019

Viciile de nelegalitate ale deciziei de sanctionare nu pot fi complinite prin trimitere la acte exterioare deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati - Sentinta civila nr. 56/2019

Descrierea faptei imputate nu poate fi una generica si trebuie sa cuprinda suficiente elemente pentru a se putea verifica temeinicia aplicarii sanctiunii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2616 din data de 04 septembrie 2020

Sanctionarea disciplinara cu avertisementul scris. Adresarea de cuvinte jignitoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 419 din data de 09 Aprilie 2019

In lipsa indicarii datei savarsirii faptei instanta este in imposibilitate a verifica respectarea termenului de prescriptie pentru aplicarea sanctinii disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Ilfov - Sentinta civila nr. 1043 din data de 05 Aprilie 2019

Sanctionarea disciplinara cu avertisementul scris. Adresarea de cuvinte jignitoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 419 din data de 09 Aprilie 2019

Nulitatea deciziei de concediere. Neindicarea datei la care a fost savarsita fapta
Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 1043/05.04.2019 – Tribunalul Ilfov

Sanctionarea disciplinara cu avertisementul scris. Adresarea de cuvinte jignitoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 419 din data de 09 Aprilie 2019

Sanctionarea disciplinara cu avertisementul scris. Adresarea de cuvinte jignitoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 419 din data de 09 Aprilie 2019

Sanctionarea disciplinara cu avertisementul scris. Adresarea de cuvinte jignitoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 419 din data de 09 Aprilie 2019



Articole Juridice

[Av. muncii] Contestarea deciziei de sanctionare disciplinara
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Demisia, act unilateral al angajatului
Sursa: MCP Cabinet avocati