din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1659 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Generarea unei stari de pericol pentru derularea normala a raporturilor de munca poate atrage concedierea disciplinara

Generarea unei stari de pericol pentru derularea normala a raporturilor de munca poate atrage concedierea disciplinara

  Publicat: 20 May 2021       597 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
La data de 26.09.2019, contestatorul D.D. a formulat contestatie impotriva deciziei de concediere disciplinara nr. 164/26.08.2019, emisa de intimata C.G.T.S. A, solicitand anularea deciziei de concediere, repunerea contestatorului in functia detinuta a nterior si obligarea intimatei la plata unei despagubiri egala cu toate drepturile salariale, actualizate, indexate si majorate, daca nu ar fi fost concediat (perioada 28.08.2019- pana la reincadrare), cu plata cheltuielilor de judecata .

Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Depasire a legalitatii,
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

In motivare, a aratat ca a fost angajatul intimatei incepand cu anul 2005, avand functia de sef formatie in industria de masini si echipamente, iar prin decizia contestata, intimata a decis desfacerea contractului sau individual de munca din motive disciplinare, incepand cu data de 26.08.2019, retinand in sarcina sa ca ar fi livrat, la data de 04.06.2019, catre clientul S. C. A., cantitatea de 1000 kg de deseuri de cupru in valoare de 17.000/20.000 lei, fara documente corespunzatoare de eliberare din gestiune, respectiv fara aviz de insotire a marfii si fara informarea sefului direct.


Considera aceasta decizie ca fiind nelegala si netemeinica, din urmatoarele motive:


In primul rand, referitor la incalcarea dispoz. art. 32 din ROI indicate in decizie, invedereaza instantei c a in fisa sa de post nu exista obligatia de eliberare sau intocmire a avizelor de insotire a marfurilor, a s a cum a mentionat si la cercetarea disciplinara, in ziua respectiva, a recant a rit marfa conform procedurii interne, livrand-o in integralitate catr e clientul A..


Cu o zi inainte, a solicitat persoanei responsabile (dl. S.) s a intocmeasca documentele corespunzatoare pentru iesirea marfii pentru toate cele 15 containere, insa responsabilul cu intocmirea avizelor de insotire a marfii a intocmit avize doar pentru 13 din cele 15 containere, caz in care, persoana respectiv a trebuia sa-i retu rn eze documentele de la cele 2 containere ce nu aveau aviz, pentru a le putea identifica din cele 15.


Odata ce a descoperit ca transportatorul firmei de recicla re plecase cu 15 containere in loc de 13, a anuntat pe dl. S. de incidentul creat, acesta i-a spus ca a doua zi va intocmi si celelalte 2 avize de insotire a marfii pentru cele 2 containere, motiv pentru care a considerat c a nu mai trebuie in stiintat seful direct despre nr. de avize intocmite de numitul S..


Referitor la prevederile art. 27 din ROI, privind sustragerea de bunuri, arata ca nu pot fi re t inute in speta, atata timp cat pentru toate deseurile de cupru aflate in c ele 15 containere existau documentele intocmite (formular de evidenta a deseurilor pe atelier, nota de predare-primire deseuri) si erau inregistrate in balanta contabil a si in jurnale de catre responsabilul Civitas, agentul Civitas si delegatul A. in ziua recantaririi si a inca rcarii lor in mijlocul de transport . Arata ca i-a adus la cunostint a situatia si domnului S. in vederea intocmirii celor 2 avize lips a pentru cele 2 containere, fiind imposibil ca de s eurile respective s a fie sustrase.


I n legatura c u preved. art. 36 din ROI privind normele contabilitatii, mentioneaza c a le-a respectat, intocmind documentele cu date exacte (intocmirea avizelor nefiind atributia sa), cant a rirea corec t a in prezen t a responsabilului Civitas, agentului Civitas si dele gatului A., inregistra rea tuturor documentelor intocmite pentru toate cele 15 containere cu deseuri de cupru in balanta contabil a.


Cu privire la acuzatia conform c a reia nu a in s tiintat pe seful direct, mentioneaza c a in Fi s a postului sau la paragraful privind responsabilitatile se arata ca ``aduce la cunostinta sefului direct orice t pe care nu o poate inlatura si care ar putea sa afecteze bunul mers al activitatii `` si avand in vedere discutia cu dl. S. care a confirmat ca a doua zi la prima ora va intocmi si celelalte doua av ize, a considerat ca nu este situatia unei disfunctonalit at i ce nu se poate inl a tura, fara ca societatea s a fi suferit vreun prejudiciu si fara s a fi afectat in vreun fel bunul mers al activit at ii societatii.


Mai arata ca fata de disp. art. 49. 3 din ROI pri vind desfacerea disciplinara a contractului de munca, masura se poate aplica doar angajatilor care au comis abateri foarte grave in activitatea profesionala iar art. 50 din ROI (ca si art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stipuleaza faptul ca stabilirea sanctiunii discipli nare se face avandu-se in vedere imprejurarile in care fapta a fost comisa, gradul de vinovatie a salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea general a in serviciu a salariatului si sanctiunile suferite de acesta, desfacerea contractului d e munc a dispunandu-se cand abaterile sunt grave, cu prejudicii aduse unit at ii sau cu crearea unei reale stari de pericol pentru securitatea muncii ori cand salariatul comite abateri repetate, av a nd cel putin o sanctiune aplicat a in ultimele 6 luni.


I n spet a, contestatorul nu a comis nici o abatere grava, nu a creat nici o stare de pericol pentru securitatea muncii, nu a adus nici un prejudiciu societatii, astfel incat aplicarea sanctiunii celei mai grave este nejustificata si cu mult disproportionata in rap ort de fapta comis a, iar imprejurarea c a a mai fost sanctionat o data cu reducerea salariului pe o perioada de 3 luni, nu este in masura prin ea insasi, sa conduca la aplicarea in prezent a celei mai aspre sanctiuni,


Mentioneaza ca a lucrat in cadrul socie tatii parate 14 ani, perioada in care nu a fost niciodata sanctionat cu exceptia sanctiunii primite in iunie 2019 si cea din prezenta decizie contestata.


Fata de toate imprejurarile mentionate, considera ca decizia de concediere pe motive disciplinare este nelegala si netemeinica, incalcand atat art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dar si prevederile art. 49 si 50 din Regulamentul intern.


In drept, invoca dispoz. art. 248, 250, 268 alin. l Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si dispozitiile di n Regulamentul intern.


In dovedirea contestatiei, sol icita probele cu acte, interogatoriul intimatei si a depus in copie decizia contestata si cartea de identitate.


La data de 28.10.2019, intimata a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata, cu obligarea contestatorul ui la plata de cheltuieli de judecata, cu mentinerea deciziei de desfacere disciplinara a CIM nr. 164/2019 ca temeinica si legala, contestatorul savarsind o abatere disciplinara grava la locul de munca, asa cum rezulta din prevederile Regulamentului Intern al S. C., anume livrarea catre clientul S. C. A., la data de 04.06.2019 a 1.000 kg deseuri de cupru in valoare de 17.000- 20.000 lei, fara documentele corespunzatoare de eliberare d in gestiune, respectiv fara aviz de insotire a marfii si fara informarea sefului direct despre acest fapt .


Astfel, in data de 03.06.2019, d - lui. D.D.i s-a comunicat un mail din partea departamentului financiar al S. C., prin care i s-a adus la cunostinta ca in ceea ce priveste transportul deseurilor de cupru din data de 04.06.2019 catre clientul A., au fost deblocate doar 4 din cele 5 avize, iar acesta a livrat, fara aprobarea Societatii, o cantitate de 1.000 kg deseuri de cupru in valoare de 17.000- 20.000 lei fara existenta unui aviz de insotire a marfii deblocat in acest sens. In plus, ulterior momentului constatarii acestei fapte, contestatorul nu si-a indeplinit obligatia de a informa seful in mod direct cu privire la neregulile constatate.


Aceste fapte au fost savarsite in contextul in care contestatorul mai s avarsise o abater e similara in data de 15.05.2019 a carei cercetare disciplinara desfasurata de catre s ocietate era in curs de solutionare si care s-a finalizat cu sanctionarea disciplinara a contestatorului prin reducerea salariului de baza cu 10% pe o du rata de 3 luni, incepand cu luna august 2019.


Contestatorul a recunoscut atat in cadrul procedurii cercetarii disciplinare, cat si prin cererea de chemare in judecata ca a savarsit fapta pentru care a fost declansata raspunderea disciplinara, justificand ca ``nu a verificat documentele emise de departamentul import-export pentru ca in trecut nu i s-a mai intamplat sa fie probleme ``, instanta de judecata fiind investita cu verificarea legalitatii/temeiniciei masurii dispuse de catre intimata prin raportare l a situatia de fapt retinuta si recunoscuta in integralitate de catre dl. D.D.


Contestatorul a declarat in cadrul cercetarii disciplinare ca avea cunostinta de faptul ca in sarcina sa exista obligatia de a verifica marfa si cantitatea incarcata p rin raportare la cantitatea specificata in avizele de iesire si ca, de asemenea, avea obligatia de a nu permite livrarea marfii in lipsa avizelor de insotire insa nu si-a indeplinit aceste obligatii, motiv pentru care Societatea a decis ca, in temeiul art. 49. 3. pct. 8 si 17 din Regulamentul Intern, art..248 alin. (1) lit. e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), coroborate cu art. 27, art. 32 si art. 36 alin. (7) din Regulamentul Intern, Contractul individual de munca sa- i inceteze din motive disciplinare, in conformitate cu art. 61 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Contestatorul, avea potrivit fisei postului, printre responsabilitatile sale si urmatoarele sarcini de lucru:


- gestionarea deseurilor periculoase si nepericuloase. (..),


- aduce la cunostinta sefului direct orice disfun ctionalitate pe care nu o poate inlatura si care ar putea sa afecteze bunul mers al activitatii (..),


- sa identifice blocajele si impreuna cu echipa ia masuri pentru inlaturarea lor, insa acesta le-a incalcat, fiind incidente dispoz. art. 32 din Reg ulment ul Intern.


De asemenea, a recunoscut ca nu detinea avize de insotire a marfii pentru toata cantitatea de marfa pentru care a permis livrarea, iar ulterior momentului livrarii marfii fara avize, a avut o intelegere cu un angajat, dl. Seler, pentru intocmir ea avizelor in ziua urmatoare livrarii marfii, fapt care nu s-a produs si chiar daca s-ar fi intamplat, nu ar fi fost apt sa inlature abaterea savarsita de contestator care a considerat ca nu mai trebuie instiintat seful direct `` despre livrarea deseurilor de cupru fara eliberarea avizelor d e insotire a marfii.


In raport de dispozitiile art. 27 si 36 din Regulamentul Intern, in pofida afirmatiilor neintemeiate ale contestatorului potrivit carora era imposibil ca deseurile respective sa fie sustrase, se arat a ca, in fapt, din pricina abaterilor savarsite de catre Reclamant, s ocietatea s-a aflat in situatia in care a livrat catre clientul A. o cantitate de deseuri de cupru in plus fata de cantitatea care figura in documentele justificative, contestatorul intocmind in mod incorect documentele specifice de livrare si gestiune a stocurilor supuse legii contabilitatii.


Considera intimata ca aplicarea sanctiunii disciplinare a desfacerii CIM contestatorului in temeiul art. 61 alin. 1 lit. a) C Muncii este justifica ta, fiind propor t ionala cu gravitatea abaterilor disciplinare savarsite, in raport de prev. art. 49. 3 si 50 Regulament Intern si art. 250 C. Muncii, mai ales ca acesta a recunoscut faptele, contestatorul livrand cu intentie o cantitate de marfa mai mare dec at cea stabilita de unitate, in pofida mail-lui primit in 03.06.2019, care-i interzicea acest lucru, precum si fapta de a nu instiinta seful, in mod direct, incercand sa ascunda prima abatere, cu consecintele aferente.


Prin urma re, t inand cont ca, pe de-o parte contestatorul a savarsit fapte deosebit de grave, cu un prejudiciu de aprox.17 mii-20 mii lei si determinarea unei stari de pericol prin precedentul creat, iar pe de alta parte, comportamentul general necorespunzator al acestuia la locul de munca c u colegii si savarsirea de abateri in mod repetat, a determinat sanctionarea sa disciplinara in mai multe randuri, concedierea disciplinara a contestatorului este fondata iar decizia contestata este intemeiata.


In drept, invoca dispoz. art. 205, 451, 453 C., art. 61, 248- 250, 251 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. 27, 32, 36. 7 si 49. 3 Regulament Intern.


In dovedire, a solicitat probele cu inscrisuri si interogatoriul reclamantului si a depus in copie un set de acte: CIM nr. 640/2015, acte aditionale la C. I. M, C.C.M.2019 - 2021, Decizia de sa n ctionare disciplinar a contestata, decizii anterioare de sanctionare disciplinar a a contestatorului, Referat intern nr. 1117/2019, Avize de insotire a marfii, decizia constituirii Comisiei de Disciplina, convocarea la cercetarea discipli nara, procesul verbal privind desfasurarea cercetarii disciplinare si Raportul Comisiei de Cercetare Disciplinara, fi s a postului contestatorului, declaratii ale unor angajati, Regulament Intern si Procedura Intern a C.


In cauza, instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse de parti si cea cu interogatoriu pentru ambele parti, precum si din oficiu, efectuarea unei adrese la intimata pentru a depune procedura de lucru aplicabila contestatorului indicata in decizie si a pentru a ment iona punctual sarcinile, responsabilitatile din fi s a postului incalcate de contestator.


Intimata a depus la dosar Note de sedinta, ca raspuns la adresa instantei, raspuns la interogatoriul contestatorului si Note insotite de acte privind dovada cheltuielil or de judecata .


Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele aspecte de fapt si de drept:


Contestatorul D.D. a avut calitatea de angajat al intimatei C.G.T.R.S. a. in functia de sef formatie in industria de masini si echipamente, in baza contractului individual de munca nr. 640/03.10.2005, acesta incetand din initiativa angajatorului, prin Decizia nr. 164/26.0 8.201 9, in temeiul disp. art. 61 lit. a, coroborat cu art. 248 alin. 1 litera e din co dul muncii.


Prin referatul inregistrat sub nr. 1117/19.06.2019, a fost sesizata conducerea societatii angajatoare cu privire la faptul ca: In data de 04.06.2019, dl. D.D.responsabil cu gestionarea deseurilor rezultate in urma proceselor de productie a permis livrarea catre compania care colecteaza deseul de cupru a unei cantitati cu aproximativ 1000 kg mai mare decat cantitatea pe care o putea dovedi in documente, astfel ca, prin Decizia nr. 1147/21.06.2019, emisa de directorul general al societatii s-a decis in temeiul disp. art..247 si art. 251 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si potrivit prevederilor din Regulamentul Intern, constituirea unei comisii de ancheta disciplinara, ce a dispus convocarea contestatorului la cercetarea disciplinara, pentru data de 11.07.2019, ora 10, 30, la sediul societatii, prin adresa nr. 1148/21.06.2019.


Cercetarea disciplinara a fost finalizata prin procesul verbal privind raportul comisiei de cercetare disciplinara nr. 1 447/02.0 8.2019.


Prin decizia de concediere contestata in prezenta cauza, cu nr. 164/26.08.2019, s-a decis incetarea contractului individual de munca al contestatorului, in temeiul art. 61 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intimata retin and ca salariatul Du mitrel D. a savarsit abater ea disciplinar a constand in livrarea catre clientul S.C. A., la data de 04.06.2019 a 1.000 kg deseuri de cupru in valoare de 17.000- 20.000 lei, fara documentele corespunzatoare de eliberare din gestiune, respectiv fara avi z de insotire a marfii si fara informarea sefului direct despre acest fapt, fiind astfel incalcate dispozitiile art. 32, art. 27 si art. 38 alin. 7 din Regulamentul Intern si existand riscul ca societatea sa piarda o suma de aproximativ 17.000- 20.000 lei, l a aplicarea sanctiunii disciplinare, intimata a v and in vedere si aspectul ca recl a mantul a mai fost sanctionat in luna iulie 2019 pentru o abatere similara, adica pentru lipsa avizului pentru o cantitate de 98 kg deseuri de cupru ce urma sa fi e livrata cat re acelasi client, A..


In decizia de sanctionare disciplinara intimata a mai retinut ca in data de 03.06.2019, contestatorului D.D.i s-a comunicat un mail din partea departamentului financiar al societatii, prin care i s-a adus la cunostinta ca in ceea ce priveste transportul deseurilor de cupru din data de 04.06.2019, catre clientul A., au fost deblocate doar 4 din cele 5 avize, insa, in ziua urmatoare acesta a livrat, fara aprobarea Societatii, o cantitate de 1.000 kg deseuri de cupru in valoare de 17.000- 20.000 lei, fara existenta unui aviz de insotire a marfii deblocat in acest sens si in plus, ulterior momentului constatarii acestei fapte, contestatorul nu si-a indeplinit obligatia de a informa seful in mod direct cu privire la nere gulile constatate.


Potrivit art. 247 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care a incalcat normele legale, regulamentul i ntern, contractul individual sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Din analiza prevederilor art. 247 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) rezulta ca, pentru a fi antrenata raspunderea disciplinara a angajatului este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii de fond, intre care existenta unei fapte ilicite si personale a salariatului savarsita in legatura cu munca sa si vinovatia salariatului, fapta savarsita de salariat sa fie in legatu ra cu munca sa, prin aceasta sa fi incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici, nefiind insa necesara dovedirea producerii unui prejudiciu material, acesta atragand in paralel incidenta raspunderii patrimoniale.


Din probele aflate la dosarul cauzei, Tribunalul retine ca reclamantul D.D., avand functia de sef formatie in industria de masini si echipamente in cadrul societatii parate, a fost informat printr-un mail de catre departamentul financiar in data de 03.06.2019, cu privire la avizele deblocate pentru livrare in ziua urmatoare, conform dovezii din Anexa nr. 8 la intampinare, iar in ziua de 04.09.2019, acesta a procedat la livrarea catre clientul societatii, A., a unei cantitati de deseuri de cupru mai mare cu 1000 kg decat cea pentru care se eliberasera avize cu o zi in urma, aspect recunoscut de contestator prin raspunsul la interogatoriu, dar si prin intrebarile din interogatoriul luat intimatei, apararea acestuia fiind in sensul ca nu a avut la acel moment cunostinta de lipsa a doua avize si oricum, nu era obligat sa verifice avizele de insotire a marfii anterior livrarii catre client si nici existenta identitatii dintre cantitatea de cupru inregistrata si cantitatea livrata in mod efectiv.


Din acest punct de vedere, instanta retine ca potrivit pct. 5, 8, 14 si 15, cap. Responsabilitati principale ale postului din fisa de post aflata in copie la filele 321- 328, in calitate de sef formatie in industria de masini si echipamente, contestatorul avea urmatorele obligatii:


- sa aduca la cunostinta sefului direct orice disfunctionalitate pe care nu o poate inlatura si care ar putea sa afecteze bunul mers al activitatii,


- sa gestioneze deseurile periculoase si nepericuloase rezultate din procesele de productie ale CGT R/CGTP. si a deseurilor nepericuloase din OSP,


- sa ajute la cantarirea containerelor ce contin ambalaje reciclabile si deseuri in vederea identificarii cantitatilor receptionate


- sa asigur e transferul deseurilor si ambalajelor reciclabile de pe receptie, ce au fost introduse in sistem, catre furnizorii de servicii agreati.


Obligatia de a respecta sarcinile de serviciu conform fisei postului, precum si procedurile si instructiunile de lucru, in timpul si la calitatea prevazute in fisa de lucru este stipulata in art. 32 din Regulamentul Intern al intimatei, prevedere retinuta a fi incalcata prin decizia de conce d iere.


Astfel, in raport de aceste responsabilitati aferente fisei postului, pct. 8, 14 si 15, instanta nu poate retine apararea contestatorului, in sensul ca nu avea obligatia de a verifica avizele de insotire a marfurilor anterior livrarii lor catre beneficiari si de a verifica existenta identitatii dintre cantitatile inregistrate in avize si cele efectiv livrate, iar referitor la inexistenta obligatiei de eliberare si intocmire a avizelor, se constata ca nu a fost cercetat pentru o astfel de fapta, neimputandu-i-se acest aspect, din probele administrate rezultand ca avizele se emit de catre departamentul import - export, iar nu de reclamant.


Pe de alta parte, avand obligatia de a ajuta la cantarirea containerelor ce contin ambalaje reciclabile si deseuri in vederea identificarii cantitatilor receptionate si de a asigura transferul deseurilor si ambalajelor reciclabile de pe receptie, ce au fost introduse in sistem, catre furnizorii de servicii agreati, contestatorul a recunoscut ca in data de 04.06.2019 a recantarit marfa si a livrat-o in intregime catre clientul A., fara a verifica daca marfa livrata corespunde cu avizele de insotire a marfii primite de la departamentul import-export, livrand astfel, 2 containere in plus, pentru care nu erau la acel moment emise avize.


De asemenea, asa cum rezulta din chiar cuprinsul contestatiei, dupa constatarea acestei situatii de catre reclamant, a omis sa - l in stiinteze pe seful direct, considerand ca va reusi sa remedieze problema a doua zi si astfel nu va mai avea obligatia de instiintare a superiorului ierarhic, in raport de dispoz. pct. 5 din fisa postului, in conformitate cu care este obligat sa aduca la cunostinta sefului direct orice disfunctionalitate pe care nu o poate inlatura si care ar putea sa afecteze bunul mers al activitatii, insa, faptul de a instiinta un alt salariat, ce avea atributii cu intocmirea avizelor de insotire marfa nu este conforma cu obligati a de serviciu, dat fiind ca salaritul respectiv nu era seful sau direct.


Procedand astfel, contestatorul a lasat sa plece din cadrul societatii angajatoare o cantitate de 1000 kg deseuri fara a avea avize de insotire, intocmind in mod incorect documentele specifice de livrare si gestiune a stocurilor supuse legii contabilitatii, incalca n d si prevederile art. 36 alin. 7 din Regulamentul Intern, ce obliga toti angajatii care intocmesc acte si documente sa respecte normele contabilitatii in vederea raportarii de date exacte si in timp util catre alti utilizatori.


In ce priveste modul de individualizare a sanctiunii disciplinare aplicare, instanta retine ca aplicarea criteriilor de stabilire a sanctiunii disciplinare este prevazuta in mod imperativ de legiuitor in art. 250 Codul muncii, in conformitate cu care, angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere mai multe criterii, si anume: imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie a salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a salariatului, eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


In cauza, chiar daca urmarea imediata produsa de fapta contestatorului nu a avut neaparat caracter material, a constat insa, intr-o stare de pericol ridicat pentru derularea normala a raporturilor de munca si de serviciu in cadrul societatii, cu atat mai mult cu cat, acesta a mai fost anterior sanctionat pentru nerespectarea regulilor si instructiunilor interne de lucru, astfel: prin Decizia nr. 9122/05.03.2009 a fost sanctionat disciplinar cu sanctiunea diminuarii salariului cu 5 % pe o luna, prin Decizia nr. 7 6/19.04.2019, cu sanctiunea avertismentului verbal, prin Deci z ia nr. 144/2 6.0 7.2019, cu sanctiunea reducerii salariului de baza cu 10 % pe o durata de 3 luni, pentru o fapta simil ara, ceea ce duce la aprecierea ca angajatorul a respectat criteriile prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) la momentul stabilirii sanctiunii disciplinare, raportat la gravitatea abaterii disciplinare savarsite de conte st ator, imprejurarile in care a fost savarsita, gradul de vinovatie al acestuia, consecintele abaterii si sanctiunile disciplinare suferite anterior, ce contureaza o anumita comportare generala la serviciu .


Prin urmare, pentru toate aceste considerente, Tribunalul va respinge contestatia formulata, ca fiind nefondata.


In ceea ce priveste cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecata in cuantum de 19.255,72 lei, instanta retine urmatoarele:


De la regula potrivit careia partea care a castigat procesul urmeaza a-si recupera integral cheltuielile de judecata efectuate, alineatul al doilea al art. 451 C. proCod civ. prevede o ex ceptie, in sensul ca instanta are dreptul sa reduca partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariile avocatilor, tunci cand acestea sunt vadit disp roportionate in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei.


Prin aplicarea dispozitiilor art. 451 alin. (2) C. proCod civ. instanta nu intervine in contractul de asistenta judiciara si nu-l modifica, in sensul diminuarii sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciaza in ce masura onorariul partii care a castigat procesul trebuie suportat de partea care se afla in culpa procesuala, asa cum prevede si teza a II a alin.2, al aceluiasi articol .


Dreptul de a pretinde despagubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicita, ca orice drept civil, este insa susceptibil de a fi exercitat abuziv, dispozitiile art. 451 c. p. c. avand menirea de a sanctiona exercitarea abuz iva a dreptului de a obtine despagubiri, prin convenirea intre avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si client a unor onorarii in mod vadit disproportionate cu valoarea, dificultatea litigiului sau volumul de munca pe care il presupune pregatirea apararii.


De altfel, dispozitiile art. 2 74 alin. 3 din vechiul cod de procedura civila ce reglementau aceeasi posibilitate a instantei au fost supuse controlului de constitutionalitate, iar Curtea Constitutionala a statuat prin Decizia nr. 401/2005 ca nu contravin niciunui text din legea fundamen tala, ca ele consacra o prerogativa necesara a instantei de judecata si, totodata, sunt in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.


Relevanta, in prezenta cauza este si jurisprudenta C. E. D. O, sub aspectul principiului pe care il degaja si anume, acela ca aceste cheltuieli de judecata efectuate in proces urmeaza sa fie recuperate de partea care are castig de cauza numai in masura in care constituie cheltuieli necesare, reale si rezonabile, in acest sens fiind si H otararea din 17 de cembrie 2004 pronuntata in cauza C. si M.impotriva Romaniei, dar si H otararea din 28 septembrie 2004 in cauza S.si Pircalab impotriva Romaniei, in care Curtea reaminteste ca, in aplicare a art. 41 din Conventie, instanta acorda doar cheltuieli de judecata cu privire la care se stabileste ca au fost cu adevarat suportate, ca acestea au fost necesare si ca au o valoare rezonabila.


In cauza, referitor la intinderea cheltuielilor de judecata solicitate de intimata, instanta a facut astfel aplicar ea dispoz art. 451 alin. 2 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) considerand ca este indreptatita sa aprecieze in ce masura onorariul pentru aparatorul ales, platit de partea care a castigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, fata de marimea pretentiilor, dificult ate a litigiului, proportionalitatea onorariului cu volumul de munca presupus de pregatirea apararii, complexitatea cauzei, intrucat prin angajarea unui aparator nu trebuie sa se urmareasca impovararea partii cazute in pretentii, scopul exercitarii dreptului la aparare fiind acela de a valorifica pretentii alegate.


Prin urmare, avand in vedere factur a nr. x, din data de 22.10.2019, depusa de catre aparatorul intimatei ca facand dovada platii onorariului, instanta va admite in parte cererea intimatei si va obliga contestatorul catre aceasta la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat, apreciind ca o astfel de solutie este echitabila si in acest mod se pastreaza un echilibru intre culpa procesuala a contestato rului si obligarea corespunzatoare a acestuia, impunerea intregului onorariu in sarcina partii care a pier dut procesul fiind o solutie excesiva in cauza de fata.


Opinia asistentilor judiciari este conforma cu prezenta sentinta.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Respinge contestatia formulata de contestatorul D.D., domiciliat in C., 8, 1, si cu domiciliul procesual ale s la ca b. Av. I.T., cu sediul in C., .2, in contradictoriu cu intimata C.G.T.R.S. a. cu sediul in C., BLD. D., nr. 116 A, J.D.


Admite in p arte cererea intimatei de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecata si il obliga pe acesta catre intimata la plata sumei de 1500 lei, reprezentand onorariu avocat.


Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul D.


Pronuntata azi, 18.05.2020. prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.




Pronuntata de: Tribunalul Dolj - Sentinta Civila nr. 504 din 18.05.2020


Citeşte mai multe despre:    individualizarea sanctiunii disciplinare    proportionalitatea sanctiunii disciplinare    concediere disciplinara    cheltuieli de judecata    abatere disciplinara    stare de pericol
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Lipsa elementelor obligatorii ale deciziei de concediere atrage sanctiunea nulitatii absolute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2114 din data de 18 aprilie 2019

Obiectul convocarii salariatului la cercetarea disciplinara prealabila trebuie sa corespunda faptei cercetate
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta civila nr. 103/2020

Pentru a fi considerata abatere disciplinara, fapta salariatului trebuie sa se rasfranga negativ asupra relatiilor de munca, ordinii si disciplinei la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizia civila nr. 640/2020

Varietatea atributiilor din fisa postului poate fi un criteriu in aprecierea gradului de vinovatie al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2730 din 17.10.2019

Corealarea justa a sanctiunii cu gravitatea abaterii. Realizarea rolului educativ si preventiv al raspunderii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 69 din data de 12.02.2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Individualizarea sanctiunii disciplinare. Functia sanctionatorie si de responsabilizare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 9/2021



Articole Juridice

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Este necesara o cerere expresa a salariatului pentru reindividualizarea sanctiunii disciplinare, sau se poate dispune reindividualizarea sanctiunii de catre instanta din oficiu?
Sursa: CSM