Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit

  Publicat: 08 Jul 2021       220 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pe rol, judecarea apelului formulat de apelanta .impotriva Sentintei civile nr. 3124 din data de 15.11.2018 pronuntate de Tribunalul I.Sectia Civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul V.C., cauza avand ca obiect drepturi banesti.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Norma de conduita consacrata si perpetuata printr-o practica indelungata.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Prin Sentinta civila nr. 3124 din data de 15.11.2018 pronuntata de Tribunalul I.Sectia Civila, in Dosarul nr. x, a fost admisa cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul V.C.in contradictoriu cu parata, astfel cum a fost precizata.


A fost obligata parata sa plateasca reclamantului drepturile salariale restante, cuvenite si neachitate aferente perioadei 22.01. x16, prin raportare la salariul brut mentionat in contractul individual de munca si actele aditionale acestuia.


A fost obligata parata la plata catre reclamant a concediului de odihna aferent anului 2016, proportional cu timpul efectiv luc rat.


Obliga parata la plata catre reclamant a dobanzii legale aferenta sumelor datorate, incepand cu data scadentei pentru fiecare drept salarial, precum si la indexarea sumelor datorate cu indicele de inflatie la data platii efective.


A fost obligata parata la plata catre reclamant a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul de avocat.


In considerentele hotararii judecatoresti, instanta de fond a retinut ca reclamantul a avut calitatea de salariat al paratei in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 130/21.01.2016 in Registrul general de evidenta al salariatilor, asa cum a fost modificat prin actele aditionale, ocupand functia de conducator auto.


Prin Decizia nr. 185/11.11.2016 a incetat contractul individual de munca al reclamantului in baza dispozitiilor art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul sustine faptul ca angajatorul nu i-a acordat drepturile salariale pentru perioada 22.01. x16 si nici indemnizati a de concediu de odihna pe anul 2016.


Potrivit dispozitiilor art. 166 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), (1) Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.


(2) Plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar.


(3) Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite la art. 165, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca .


(4) Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


Potrivit dispozitiilor art. 168 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; (1) Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


(2) Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii.


Potrivit dispozitiilor art. 146 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), c ompensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .


Potrivit dispozitiilor art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisar e.


Tribunalul a constatat ca parata nu a facut dovada platii catre reclamant a drepturilor salariale solicitate prin cererea de chemare in judecata, nefiind depuse la dosarul cauzei inscrisuri din care sa rezulte plata acestor drepturi .


In aceste conditii, Tribunalul a constatat ca reclamantul este indreptatit la plata drepturilor salariale solicitate, inclusiv la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului cauzat fostului salariat .


Fata de toate aceste considerente de fapt si de drept, Tribunalul a admis cererea de chemare in judecata, a obligat parata sa plateasca reclamantului drepturile salariale restante, cuvenite si neachitate aferente perioadei 22.01. x16, prin raportare la salariul brut mentionat in contractul individual de munca si actele aditionale acestuia, precum si la plata concediului de odihna aferent anului 2016, proportional cu timpul efectiv lucrat, sume ce vor fi actualizate cu dobanda legala si indicele de inflatie, incepand cu data scadentei pentru fiecare drept salarial, si pana la data platii efective.


In baza art. 451 si art. 453 C. pr. civ, parata a fost obligata la plata catre reclamant a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul de avocat.


Impotriva acestei sentinte, a declarat apel parata, cererea fiind inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. x (Numar in format vechi 1280/2019), solicitand sa se dispuna schimbarea sentintei si respingerea cererii.


In motivare, s-a aratat ca s entinta este netemeinica si nelegala.


Cu incalcarea dispozitiilor art. 258 si art. art. 397 alin. (1) Noul Cod de procedura civila, instanta de fond nu s-a pronuntat asupra cererii de a se administra proba cu interogatoriul intimatului-reclamant.


Prin intampinarea formulata, apelanta a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, a probei testimoniale cu doi martori si a probei cu interogatoriul intimatului-reclamant.


Cu toate acestea, la termenul de judecata din data de 15.11.2018, instanta s-a pronuntat doar asupra probei cu inscrisuri, pe care a admis-o, si asupra probei testimoniale, pe care a respins-o, insa a omis sa se pronunte in vreun fel asupra probei cu interogatoriul intimatului-reclamant, desi aceasta a fost solicitata cu respectarea dispozitiilor art. 254 alin. (1) si art. 255 Noul Cod de procedura civila.


Procedand in aceasta maniera, instanta de fond i-a incalcat dreptul la aparare, apelanta fiind in imposibilitate de a dovedi faptul ca cererea de chemare in judecata este neintemeiata, respectiv faptul ca a achitat intimatului-reclamant drepturile salariale pe intreaga perioada contractuala.


Obligatia instantei vizeaza toate cererile formulate in proces, cu caracter principal, aditional, accesoriu sau incidental, inclusiv cererile de probe si cererile privind cheltuielile de judecata, in prealabil solicitate. Omisiunea instantei de solutionare a unor capete de cerere constituie o incalcare esentiala a legii si atrage nulitatea hotararii.


Chiar si in ceea ce priveste solutia instantei de fond de respingere a probei testimoniale, solicita sa se observe faptul ca aceasta este neintemeiata, in raport de teza probatorie invederata instantei.


Astfel, desi proba cu martori nu poate fi administrata in vederea dovedirii platii drepturilor salariale, cu toate acestea, prin aceasta proba, apelanta a urmarit sa dovedeasca atitudinea societatii fata de angajati si situatia de fapt .


Prin urmare, instanta de fond nu a procedat la o analiza corecta si completa a cauzei, dand dovada de superficialitate si lipsa de aplecare asupra spetei, dovada fiind faptul ca aceasta nu a avut in vedere cadrul procesual si mijloacele procesuale de care partile au inteles sa se foloseasca, astfel inca sa pronunte o solutie temeinica si legala sub toate aspectele.


Instanta de fond a ignorat apararile apelantei in sensul ca drepturile salariale pentru perioada 22.01. x16 erau in cuantum 11.069 lei, nicidecum de 16.000 lei.


Prin cererea de chemare in judecata, intimatul-reclamant a solicitat instantei de judecata sa dispuna obligarea la plata sumei de 16.000 lei, reprezentand drepturi salariale pentru perioada 22.01. x16.


Insa, din cuprinsul CIM coroborat cu actele aditionale incheiate intre parti, rezulta ca pentru intreaga perioada contractuala, intimatului-reclamant i s-ar fi cuvenit (in ipoteza absurda in care am admite ca Subscrisa nu am achitat niciun salariu) suma de 11.060 lei, nicidecum suma de 16.000 lei, solicitata prin actiunea introductiva.


Instanta de fond nu a analizat toate inscrisurile depuse in combaterea cererii de chemare in judecata, respectiv inscrisurile ce dovedesc faptul ca a achitat toate drepturile salariale cuvenite intimatului-reclamant.


In pronuntarea solutiei pe fondul cauzei, Tribunalul I. a avut in vedere dispozitiile art. 166, art. 168, art. 146 alin. 3, art. 27 a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), motivand ca apelanta nu ar fi facut dovada platii salariilor catre intimatul-reclamant, nefiind depuse la dosarul cauzei inscrisuri din care sa rezulte plata acestor salarii.


Insa, Nota de lichidare nr. 187/15.11.2016 este semnata si acceptata de catre intimatul-reclamant, fara a formula obiectiuni in sensul ca ar exista drepturi salariale restante si neachitate, apelanta achitat toate contributiile sociale datorate pentru drepturile salariale platite intimatului-reclamant.


Astfel cum se poate observa din motivarea sentintei apelate, in opinia instantei de fond, ar fi putut face dovada platii salariilor doar cu state de salarii. Aceste considerente sunt insa netemeinice, fiind date cu incalcarea dispozitiilor art. 168 alin. (1), teza a doua din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Astfel, ne aflam in a doua ipoteza prevazuta de dispozitiile art. 168 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv apelanta a facut dovada indeplinirii obligatiei de plata a salariului prin alte documente justificative, respectiv Nota de lichidare, precum si prin inscrisurile depuse la a. N. a. F., din care rezulta faptul ca a achitat toate contributiile sociale, inclusiv pentru intimatul din prezenta cauza.


Chiar daca statele de plata pentru intreaga perioada pentru care reclamantul pretinde plata salariului nu sunt semnate, nu pot fi ignorate inscrisurile depuse in probatiune care ofera certitudinea ca reclamantul si-a incasat drepturile salariale.


Sub un alt aspect, solicita sa se observe faptul ca intimatul a solicitat plata drepturilor salariate pentru intreaga perioada contractuala, respectiv 22. ot. x16, desi prin raspunsul la intampinare intimatul-reclamant sustine faptul ca nu i s-ar mai fi platit aceste drepturi (formulare de discontinuitate).


Cu alte cuvinte, desi intimatul-reclamant recunoaste faptul ca apelanta i-a achitat unele drepturi salariale, prin cererea de chemare in judecata acesta a solicitat plata salariilor pe intreaga perioada in care a fost angajat in cadrul societatii - circumstanta care accentueaza necesitatea administrarii probei cu interogatoriu, solicitata de catre apelanta, dar neanalizata si nici administrata de catre instanta de fond .


Astfel, exista o contradictie flagranta intre sustinerile intimatului-reclamant, aspect care denota rea-credinta din partea acestuia.


Sub un alt aspect, solicita sa se observe faptul ca intimatul a formulat Notificare prin care a solicitat achitarea drepturilor salariale dupa 1 an si jumatate de la data incetarii contractului de munca, cu intentia vadita de a obtine sume de bani necuvenite.


Solicita sa se observe ca de la data incheierii contractului de munca si pana la data incetarii acestuia de comun acord nu a existat nicio sesizare/notificare din partea salariatului, care sa fie transmisa angajatorului sau oricarei alte institutii abilitate si prin care sa se reclame faptul ca nu-i sunt respectate drepturile decurgand din contractul individual de munca .


Sub un ultim aspect, in raport de dispozitiile art. 453 Cod procedura civila, instanta de fond in mod neintemeiat a admis in totalitate cheltuielile de judecata solicitate de intimatul-reclamant.


Intimatul reclamant a solicitat obligarea la plata indemnizatiei pe concediul de odihna pe anul 2016, precum si dobanda legala aferenta, insa instanta de fond a admis doar in parte aceasta solicitare, in sensul ca a admis cererea apelantei de a i se acorda indemnizatie doar pentru timpul efectiv lucrat.


Cu toate acestea, instanta de fond a admis in totalitate cererea de acordare a cheltuielilor de judecata, fiind incalcate dispozitiile art. 453 alin. 2 Cod procedura civila.


In drept: art. 215 din Legea nr. 62/2011, art. 466 si urmatoarele, art. 22, art. 397 Cod procedura civila


Probe: inscrisuri si interogatoriul intimatului-reclamant.


Prin intampinarea depusa, intimata a solicitat respingerea apelului si mentinerea ca temeinica si legala a sentintei apelate.


Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele invocate si de dispozitiile art. 476 si urm. Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


O prima critica adusa de apelanta hotararii atacate priveste pretinsa nepronuntare a instantei asupra probei cu interogatoriu. Curtea constata ca, la termenul din 15.11.2018, fiind prezenta prin aparator ales, parata a solicitat incuviintarea probei cu inscrisurile depuse la dosar si a probei testimoniale, precum si respingerea probelor cu interogatoriul si expertiza contabila solicitate de reclamant. Prima instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisurile depuse la termen, a respins proba cu interogatoriul, avand in vedere pozitia paratei, proba cu martori ca nefiind pertinenta, concludenta si utila solutionarii cauzei si proba cu expertiza ca nefiind necesara in prezenta cauza. Asadar, parata prin avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) nu a solicitat in sedinta publica incuviintarea probei cu interogatoriul reclamantului, desi o mentionase in intampinare, asa incat a fost renuntare implicita la administrarea acestei probe, mai ales ca parata s-a opus administrarii interogatoriului pretins de reclamant, iar critica invocata in apel este lipsita de temei.


A mai sustinut apelanta ca in realitate drepturile salariale sunt in cuantum mai mic decat cel stabilit de prima instanta. Se observa, insa, ca prima instanta nu a stabilit un anumit cuantum al drepturilor cuvenite reclamantului, ci a obligat parata apelanta la plata drepturilor salariale restante, aferente perioadei 22.01. x16, prin raportare la salariul brut mentionat in contractul individual de munca si actele aditionale acestuia. Determinarea valorii acestor drepturi salariale urmeaza a fi realizata in etapa de executare a hotararii, care cuprinde toate elementele necesare pentru a fi adusa la indeplinire.


Sustinerile apelantei ca a platit aceste drepturi salariale reclamantului nu sunt sustinute de probe, la dosarul cauzei fiind depuse state de plata ce nu poarta semnatura reclamantului. Or, conform art. 168 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Aceleasi considerente sunt valabile si pentru indemnizatia de concediu de odihna pe anul 2016. Vor fi respinse sustinerile apelantei ca a facut dovada platii drepturilor cuvenite intimatului prin dovada platii contributiilor legale si nota de lichidare semnata fara obiectiuni in conditiile in care contributiile au fost platite fata de un tert, neproband ca apelanta a platit si intimatului drepturile salariale, fiind chestiuni distincte, iar nota de lichidare este un act emis in mod obisnuit de un angajator fara o consacrare legala, asa incat semnarea acestuia nu poate echivala cu renuntarea la drepturile cuvenite, care ar fi nelegala conform art. 38 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Proba cu martori nu era permisa in acest caz, fata de prevederile exprese ale art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar atitudinea angajatorului fata de salariati nu este pertinenta deoarece intereseaza situatia unui raport individual de munca, iar nu o stare de fapt ce intereseaza o cutuma sau intreaga colectivitate de salariati.


In fine, un ultim motiv de apel priveste reducerea cheltuielilor de judecata acordate de prima instanta reclamantului, in suma de 1000 lei, reprezentand onorariul de avocat. Curtea constata ca valoarea cheltuielilor de judecata nu este disproportionata in raport de criteriile orientative stabilite in art. 451 alin. 1 Cod procedura civila, din contra este una rezonabila avand in vedere miza litigiului pentru parte si complexitatea medie a acesteia. Cererea de chemare in judecata nu a fost admisa in parte cum a sustinut apelanta, ci in totalitate, modul de calcul al indemnizatiei de concediu de odihna fiind stabilit prin lege, asa incat apararile apelantei sub acest aspect nu au avut o contributie la solutia pronuntata de prima instanta.


Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod procedura civila, Curtea constata ca apelul nu este fondat si-l va respinge ca atare.


Fata de prevederile art. 451 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge cererea intimatului de plata a cheltuielilor de judecata ce au fost depuse in sustinerea celor doua suspendari provizorii ale executarii sentintei de fond, ca neintemeiata, intrucat nu s-a facut nici o dovada a acestora si a faptului ca ar avea legatura cu solutionarea prezentei cauze .


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN N.LEGII


DECIDE:


Respinge apelul formulat de apelanta .cu sediul in Bucuresti, 1, sector 3 si cu sediul ales la C. Av. Cliza M.C.in Bucuresti, 39H, sector 3, impotriva Sentintei civile nr. 3124 din data de 15.11.2018 pronuntate de Tribunalul I.Sectia Civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul V.C.- cu domiciliul in Comuna Jilava, si cu domiciliul procesual ales la C. Av. B.T.-I., cu sediul in Bucuresti, sector 2, ca nefondat.


Respinge cererea intimatului pentru cheltuieli de judecata, ca neintemeiata.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica de la 24 Iunie 2019.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019


Citeşte mai multe despre:    drepturi banesti    drepturi salariale restante neachitate    plata contravalorii concediului de odihna    compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca    sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului    angajatorul nu a facut dovada platii catre reclamant a drepturilor salariale solicitate prin cererea de chemare in judecata    plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Contestatie impotriva deciziei de pensionare, dovada vechimii in munca, stagiul de cotizare in sistemul public de pensii, dovedirea perioadelor de activitate desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 403/29.09.2020

Prescriptia dreptului la actiune; dreptul de acces la instanta, componenta a dreptului la proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 431/13.10.2020

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4058 din data de 09 Noiembrie 2020

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Numai statul de plata sau alt document justificativ in sensul art. 168 din Codul muncii are valoare probanta in materia achitarii drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 882 din data de 23 Februarie 2018

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de salariat. Incheierea notei de constatare nu echivaleaza cu probarea de catre angajator a intrunirii conditiilor platii nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 836/ 31.03.2020

Efectele Deciziei nr. 19/2019 pronuntata de ICCJ in ceea ce priveste curgerea termenului de prescriptie in cazul in care prejudiciul angajatorului este constatat prin decizie a Curtii de Conturi
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 4957/ 05.11.2019



Articole Juridice

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Procedura insolventei - Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor
Sursa: Monica Stoian

Salariat decedat. Drepturi banesti acordate urmasilor
Sursa: Autor: Ana Cioriciu Stefanescu

Titlurile de creanta fiscala implicite
Sursa: EuroAvocatura