Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca

Contractul colectiv de munca poate acoperi o gama larga de aspecte, cum ar fi salariile si beneficiile, orele de lucru, concediile, conditiile de siguranta si sanatate in munca, promovarea si dezvoltarea profesionala, precum si alte aspecte legate de relatia de munca .

In general, acesta este negociat intre reprezentantii angajatorului si reprezentantii angajatilor, de obicei, un sindicat.

Negocierile pot implica discutii privind diferite aspecte ale conditiilor de munca si pot dura o perioada de timp variabila, in functie de complexitatea si importanta aspectelor discutate.

Dupa incheierea negocierilor, contractul colectiv de munca trebuie sa fie semnat de ambele parti si poate fi inregistrat la autoritatile competente pentru a fi legal valabil si are o perioada de valabilitate specificata in document, putand fi revizuit si renegociat la expirarea acestei perioade .

Acesta este un instrument important pentru protejarea drepturilor si intereselor angajatilor si pentru stabilirea unor standarde minime de munca, oferind stabilitate si predictibilitate in relatia de munca si poate contribui la imbunatatirea conditiilor de munca si a calitatii vietii angajatilor.

Asa cum s-a retinut si in jurisprudenta: ``Scopul incheierii de astfel de contracte este promovarea unor relatii de munca echitabile, de natura sa asigure protectia sociala a salariatilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca ori evitarea declansarii grevelor. Importanta contractului colectiv de munca este relevata in primul rand de influenta sa asupra dreptului muncii. Prin incheierea contractului colectiv de munca, dreptul muncii devine un drept negociat, de origine conventionala, creat de patroni si salariati, in functie de conditiile economice si sociale, precum si de interesele celor doua parti. Contractul colectiv de munca a devenit de-a lungul timpului forma de exprimare concreta a normelor juridice de munca . Legea este cea care stabileste cadrul general al raportulul o munca, contractul colectiv la anumite niveluri concretizeaza si dezvolta dispozitii legale, iar contractul individual concretizeaza contractul colectiv de la nivelul unitatii pentru fiecare salariat in parte``.

In speta ce urmeaza a fi prezentata, se va pune problema daca angajatorul va avea obligatia repararii integrale a prejudiciului suferit de salariatii-reclamanti, in contextul in care acesta a lipsit salariatii de drepturile banesti si ajutoarele cuvenite potrivit Contractului Colectiv de Munca .

In fapt, intre reclamanti si Agentia X a Romaniei au fost incheiate contracte individuale de munca, cu norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de 8 ore/zi, respectiv 40 de ore/saptamana.

La data de 20.06.2018 intre Agentia X a Romaniei si salariatii din cadrul Agentiei a fost incheiat Contractul Colectiv Munca, contract avizat si inregistrat la Inspectia Muncii - Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti.

Contractul colectiv de munca mai sus mentionat cuprinde drepturile si obligatiile institutiei si ale salariatilor cu privire la stabilirea conditiilor de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca, asa cum se prevede expres prin dispozitiile art. 3 din Contract .

Astfel, inca de la momentul intrarii in vigoare a Contractului Colectiv Munca, avizat si inregistrat la I.T.M., salariatii-reclamanti aveau dreptul sa beneficieze, pana la data introducerii prezentei actiuni, de o serie de ajutoare si drepturi banesti, precum ajutor pentru nastere/casatorie/inmormantare, drepturi banesti acordate cu ocazia sarbatorilor de Paste si Craciun, drepturi banesti acordate cu ocazia zilei de 8 martie - Ziua femeii, a zilei de 1 iunie - Ziua Copilului, precum si de un spor in cuantum de 10% pentru operarea de sisteme informatice nationale ce furnizeaza servicii de Guvernare etc.

Incepand cu data de 15.04.2020, salariatii-reclamanti au fost incadrati, prin preluare, din cadrul Agentiei pentru X a Romaniei in cadrul Autoritatii Y a Romaniei, conform dispozitiilor art. 14 din H.G. nr. 89/2020 privind organizarea si functionarea Autoritatii X a Romaniei.

Astfel, Autoritatea Y a Romaniei a preluat, pe baza de protocol de predare-preluare, toate drepturile si obligatiile Agentiei X a Romaniei, incadrarea salariatilor-reclamanti in cadrul institutiei-parate avand loc prin decizie a presedintelui.

Cu toate acestea, pana la data formularii prezentei actiuni, angajatorul-parat nu a procedat la acordarea catre salariati a drepturilor mai sus-mentionate, desi contractul colectiv de munca in discutie este in continuare in vigoare, dispozitiile cuprinse in acesta fiind pe deplin aplicabile.

Asa cum au convenit si prevazut expres partile prin preambulul Contractului Colectiv Munca, avizat si inregistrat la I.T.M., prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajarii si constituie legea partilor, executarea acestuia fiind obligatorie pentru parti, astfel incat neindeplinirea obligatiilor asumate prin Contract atrage raspunderea partilor culpabile.

Cu toate acestea, desi Contractul Colectiv Munca, avizat si inregistrat la I.T.M., reprezinta un act juridic valabil, ce consfinteste legea aplicabila partilor, in mod nejustificat, de la intrarea in vigoare a acestuia (01.07.2018) si pana la data introducerii prezentei actiuni, parata nu a recunoscut, respectat si acordat salariatilor-reclamanti drepturile banesti si ajutoarele expres prevazute prin dispozitiile contractuale mai sus citate.

Astfel, Tribunalul Bucuresti a fost investit cu un conflict de munca avand ca obiect drepturi banesti prevazute de contractul colectiv de munca .

Instanta a retinut ca drepturile banesti solicitate de catre reclamanti sunt prevazute in contractul colectiv de munca mentionat la art. 41 alin. (2) (sporul pentru operarea de sisteme informatice nationale ce furnizeaza servicii de eGuvernare in valoare de 10%), art. 50 (drepturi banesti acordate cu ocazia zilei de 8 martie - Ziua femeii, in limita sumei de 150 lei net: drepturi banesti acordate cu ocazia sarbatorilor de Pasti si Craciun, in cuantum net de 1.000 lei), art. 70 (drepturi banesti acordate cu ocazia pensionarii, in cuantum de 4 salarii medii de baza brute pe institutie).

In cauza s-a constatat ca sunt aplicabile dispozitiile art. 229 alin. (4) din Codul muncii, potrivit caruia contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale sunt legea partilor, precum si prevederile art. 148 alin. (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011 potrivit carora executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Autoritatea Y a Romaniei solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei civile apelate.

Curtea retinut ca plata acestor drepturi s-a circumscris sferei drepturilor salariale, intrucat salariul reprezinta, potrivit art. 159 din Codul muncii, contraprestatia muncii depuse de catre salariat, iar acesta, la randul lui cuprinde in raport cu prevederile art. 160 din Codul muncii - salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri .

Drepturile care fac obiectul actiunii vizeaza "suplimentari ale drepturilor salariale", iar sumele reprezentate de ajutoarele materiale au semnificatia drepturilor salariale, chiar daca regimul de deducere al contributiilor lor este diferit.

Prin urmare, natura salariala a drepturilor banesti solicitate era indiscutabila, chiar daca ele izvorau din clauze ale contractelor colective de munca, cu atat mai mult cu cat acestea, chiar daca aveau natura unor premii, se acordau corespunzator muncii prestate, proportional cu aceasta si in mod regulat, iar nu periodic.

Intentia partilor relevata de contractele colective de munca a fost aceea de recunoastere a acordarii unor suplimentari ale drepturilor salariale in cuantum variabil in functie de felul activitatii desfasurate.

Natura acestor drepturi deriva si din termenii contractuali stabiliti si este determinata de caracterul accesoriu al contraprestatiei pentru munca desfasurata de catre fiecare salariat .

Sindicatul salariatilor a negociat acordarea acestor drepturi, ca si a altor beneficii banesti, dar nu ca drepturi independente de activitatea prestata.

In concluzie, pentru motivele expuse Curtea a retinut ca nefondate criticile apelantei-parate si a pastrat sentinta civila apelata ca fiind temeinica si legala.