Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Marturie mincinoasa. Subiect activ

Marturie mincinoasa. Subiect activ

  Publicat: 24 Jul 2021       135 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
La un an dupa Tratatul de la Nisa si adoptarea Declaratiei de la Nisa , care face apel la continuarea reformei institutionale si dupa Conferinta Interguvernamentala 2000, Consiliul European, reunit la Laeken , a adoptat la 15 decembrie 2001 Declaratia privind Viitorul Uniunii Europene sau Declaratia de la Laeken , prin care se angajeaza constuiasca o Uniune mai democratica, mai transparenta si mai eficienta.
Persoana care a stabilit cu inculpatul relatii asemanatoare acelora dintre soti, audiata in calitate de martor, are calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen., daca - desi organele judiciare i-au adus la cunostinta dreptul de a refuza sa fie audiata in calitate de martor numai dupa audiere si i-au dat posibilitatea de a-si retracta declaratia in care a facut afirmatii mincinoase in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care a fost intrebata - si-a mentinut declaratia, mentionand ca i s-a adus la cunostinta dreptul de a refuza sa fie audiata in calitate de martor si ca isi mentine declaratia .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Parti componente ale infractiunii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin sentinta penala nr. 1176 din 27 iunie 2019, pronuntata de Judecatoria Arad, in temeiul dispozitiilor art. 396 alin. (1) si (4) C. proc. pen., s-a stabilit in sarcina inculpatului A. pedeapsa de 4.000 lei amenda penala, reprezentand 200 de zile-amenda, in valoare de 20 lei, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta in art. 193 alin. (2) C. pen.


In baza art. 396 alin. (1) si (4) C. proc. pen., s-a stabilit in sarcina inculpatului pedeapsa de 2.400 lei amenda penala, reprezentand 120 de zile-amenda, in valoare de 20 lei, pentru savarsirea infractiunii de amenintare, prevazuta in art. 206 alin. (1) C. pen.


In baza art. 38 alin. (1) si art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea, de 4.000 lei, la care s-a adaugat suma de 800 lei, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 4.800 lei amenda penala, reprezentand 240 de zile-amenda, in cuantum de 20 lei.


In baza art. 83 alin. (1) si (3) C. pen., a fost amanata aplicarea pedepsei amenzii pe un termen de supraveghere stabilit in conditiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.


In baza art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.


In baza art. 396 alin. (1) si (2) C. proc. pen., a fost condamnata inculpata B., la o amenda penala de 4.000 lei, reprezentand 200 de zile-amenda, in cuantum de 20 lei, pentru comiterea infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen.


In baza art. 63 C. pen., s-a atras atentia inculpatei ca neplata cu rea-credinta a amenzii atrage inlocuirea acesteia cu inchisoarea.


Prin decizia nr. 1076/A din 17 octombrie 2019, Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala, in baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate, intre altii, de inculpatii A. si B. impotriva sentintei nr. 1176 din 27 iunie 2019 a Judecatoriei Arad.


In baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de procuror, a desfiintat, in parte, sentinta penala apelata si, rejudecand:


A inlaturat dispozitiile art. 83 si urm. C. pen. privind amanarea aplicarii pedepsei de 4.800 lei amenda penala fata de inculpatul A.


A mentinut, in rest, dispozitiile sentintei penale apelate.


Pe fond, s-a retinut ca, in data de 19 iulie 2017, in jurul orelor 20.20, inculpatul A., in timp ce se afla in fata imobilului situat in comuna C., str. D., nr. 40A, a lovit-o cu pumnul in zona fetei pe persoana vatamata E., cauzandu-i leziuni traumatice care au necesitat spre vindecare un numar de 25 de zile de ingrijiri medicale.


In aceeasi imprejurare, inculpatul A. a amenintat-o cu acte de violenta pe persoana vatamata F.


Totodata, in data de 2 octombrie 2017, intre orele 10.00-13.40, in timp ce era audiata de organele de cercetare penala in calitate de martor in dosarul penal nr. X., avand ca obiect savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente, fapta prevazuta in art. 193 alin. (2) C. pen., respectiv amenintare, fapta prevazuta in art. 206 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozitiilor art. 38 alin. (1) C. pen., de catre suspectul A., pentru a evita tragerea la raspundere penala a acestuia, inculpata B. a declarat mincinos ca, in data de 19 iulie 2017, in jurul orelor 20.00-20.30, se afla in fata imobilelor cu nr. 40A si 40B de pe str. D. din comuna C., cand, in urma unor discutii, numitul E. s-a indreptat amenintator spre ea, cu intentia de a o lovi, iar prietenul ei, A., l-a oprit cu mainile, fara a-l impinge sau a-l lovi, precum si ca numita F. nu se afla la fata locului pe parcursul derularii evenimentelor.


S-a constatat ca imprejurarile in privinta carora inculpata a declarat mincinos erau esentiale in cauza, vizand tocmai comiterea infractiunii de lovire, respectiv amenintare de care era acuzat concubinul sau.


Impotriva hotararii instantei de apel a declarat recurs in casatie, intre altii, inculpata B., invocand cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.


In motivarea recursului in casatie, in esenta, inculpata B. a sustinut ca fapta pentru care a fost condamnata nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen., prin raportare la Decizia Curtii Constitutionale nr. 562 din 19 septembrie 2017, intervenita in cursul procesului penal, dat fiind faptul ca este concubina inculpatului A.


Prin incheierea nr. 30/RC din 28 ianuarie 2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis in principiu cererea de recurs in casatie formulata de inculpata B. impotriva deciziei nr. 1076/A din 17 octombrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala.


Examinand, pe fond, recursul in casatie declarat de inculpata B., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata, in principal, urmatoarele:


Fiind reglementat ca o cale extraordinara de atac, menita sa asigure echilibrul intre principiul legalitatii si cel al respectarii autoritatii de lucru judecat, recursul in casatie vizeaza exclusiv elemente de legalitate, prin raportare la cazurile de casare prevazute de lege. Controlul judiciar nu poate fi extins cu privire la alte motive de nelegalitate echivalente celor limitativ enumerate in cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.


Se constata ca inculpata B. si-a intemeiat recursul in casatie pe cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., conform caruia o hotarare este supusa casarii in situatia in care ``inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala.``


Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca inculpata B. a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen.


Totodata, observa ca fapta concreta retinuta in sarcina inculpatei consta in aceea ca, in data de 2 octombrie 2017, intre orele 10.00-13.40, in timp ce era audiata de organele de cercetare penala in calitate de martor in dosarul penal nr. X., avand ca obiect savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente, fapta prevazuta in art. 193 alin. (2) C. pen., respectiv amenintare, fapta prevazuta in art. 206 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozitiilor art. 38 alin. (1) C. pen., de catre suspectul A., pentru a evita tragerea la raspundere penala a acestuia, inculpata B. a declarat mincinos ca, in data de 19 iulie 2017, in jurul orelor 20.00-20.30, se afla in fata imobilelor cu nr. 40A si 40B de pe str. D. din comuna C., cand, in urma unor discutii, numitul E. s-a indreptat amenintator spre ea, cu intentia de a o lovi, iar prietenul ei, A., l-a oprit cu mainile, fara a-l impinge sau a-l lovi, precum si ca numita F. nu se afla la fata locului pe parcursul derularii evenimentelor.


Totodata, constata ca instanta de apel a retinut ca imprejurarile in privinta carora inculpata a declarat mincinos erau esentiale in cauza, vizand tocmai comiterea infractiunii de lovire, respectiv amenintare de care era acuzat concubinul sau.


In motivarea recursului in casatie, in esenta, inculpata B. a sustinut ca nu are calitatea ceruta subiectului activ al infractiunii de marturie mincinoasa, dat fiind faptul ca, in timpul procesului in care a fost audiata in calitate de martor cu privire la faptele concubinului sau, A., fara a i se aduce la cunostinta de catre organele de urmarire penala ca are dreptul sa refuze a fi audiata in aceasta calitate, a fost pronuntata Decizia nr. 562/2017 a Curtii Constitutionale, care nu era publicata in Monitorul Oficial al Romaniei la data audierii sale si care, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, produce efecte pe tot parcursul procesului penal in cauzele care se afla in curs de judecata, pana la ramanerea definitiva a hotararii.


Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca art. 273 alin. (1) C. pen. incrimineaza fapta martorului care, intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este intrebat.


Totodata, retine ca, pentru a exista infractiunea de marturie mincinoasa, subiectul activ al infractiunii trebuie sa aiba calitatea de martor .


Conform art. 115 alin. (1) coroborat cu art. 114 alin. (1) C. proc. pen., poate fi audiata in calitate de martor orice persoana care are cunostinta despre fapte sau imprejurari de fapt care constituie proba in cauza penala, cu exceptia partilor si a subiectilor procesuali principali.


Potrivit art. 117 alin. (1) C. proc. pen., au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor urmatoarele persoane: sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, fratii si surorile suspectului sau inculpatului, precum si persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului.


Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 562 din 19 septembrie 2017, publicata in M. Of. nr. 837 din 23 octombrie 2017, s-a statuat ca au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor si persoanele care au stabilit cu inculpatul relatii asemanatoare acelora dintre soti.


Daca sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, fratii si surorile suspectului sau inculpatului, persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului sau cele care au stabilit cu inculpatul relatii asemanatoare acelora dintre soti sunt de acord sa dea declaratii, dupa ce organele judiciare le comunica dreptul de a nu da declaratii in calitate de martor, acestea dobandesc calitatea de martor si le sunt aplicabile dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile martorilor, inclusiv obligatia de a da declaratii conforme cu realitatea (art. 117 alin. 2 si 3 C. proc. pen.). Prin urmare, persoanele care au stabilit cu inculpatul relatii asemanatoare acelora dintre soti pot fi audiate in calitate de martor, cu conditia de a li se aduce la cunostinta dreptul de a refuza sa dea declaratii.


Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca recurenta inculpata B. a fost audiata in prezenta aparatorului ales la data de 2 octombrie 2017, dupa pronuntarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 562 din 19 septembrie 2017, dar inainte de publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei (la 23 octombrie 2017), ocazie cu care nu s-a prevalat de dreptul de a refuza sa fie audiata, nici personal, nici prin intermediul avocatului sau.


Totodata, constata ca, desi inaintea audierii inculpatei nu i s-a adus la cunostinta ca are dreptul de a refuza sa fie audiata in calitate de martor, sustinerea acesteia ca nu s-a putut prevala de dispozitiile art. 117 alin. (1) C. proc. pen. nu este reala, intrucat, in aceeasi zi, la scurt timp dupa semnarea declaratiei, organele judiciare au remediat aceasta omisiune si i-au dat inculpatei posibilitatea de a-si retracta declaratia data in aceasta calitate . Astfel, cu privire la aceasta imprejurare, la finalul declaratiei date la 2 octombrie 2017, aceasta arata: ``In continuarea declaratiei, azi, data de 2 octombrie 2017, orele 13.30, mentionez faptul ca mi s-a adus la cunostinta faptul ca am dreptul sa refuz sa dau vreo declaratie de martor, respectiv cu privire la evenimentul din data de 19 iulie 2017, in jurul orelor 20.00. Arat faptul ca imi mentin, in totalitate, declaratia data anterior in cursul zilei, intre orele 10.00 - 11.05, in calitate de martor si nu mai am nimic de adaugat.``


Prin urmare, recurenta inculpata B. a ratificat declaratia din data de 2 octombrie 2017, context in care are calitatea de martor in cauza in care a fost audiata, ceruta subiectului activ al infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen.


De altfel, este de remarcat ca organele de urmarire penala au inteles sa aplice dispozitiile Deciziei Curtii Constitutionale nr. 562 din 19 septembrie 2017, desi aceasta nu era inca publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si ca recurenta inculpata nu a invocat incalcarea dreptului sau de a refuza sa fie audiata ca martor in cursul judecatii in prima instanta si in apel.


Fata de aceste considerente, in baza art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul in casatie declarat de inculpata B. impotriva deciziei nr. 1076/A din 17 octombrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 114/RC din 7 aprilie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021
Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ...

OUG 68/2021 pentru eliberarea, verificarea si acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID
ORDONANTA DE URGENTA nr. 68 din 29 iunie 2021 privind adoptarea unor masuri pentru punerea in aplica ...

Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de comunicatii de interes national si conditiile impleme
Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de com ...