Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Redeschiderea urmaririi penale. Confirmare. Lipsa unei anchete efective

Redeschiderea urmaririi penale. Confirmare. Lipsa unei anchete efective

  Publicat: 24 Jul 2021       122 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
In cazul in care procurorul ierarhic superior constata lipsa unei anchete efective, infirma ordonanta de clasare si dispune redeschiderea urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea si temeinicia ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale si, constatand nerespectarea obligatiei de a efectua o ancheta efectiva, confirma redeschiderea urmaririi penale.


Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Prin ordonanta din data de 26 noiembrie 2019 data in dosarul nr. X. al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, s-a dispus clasarea cauzei avand ca obiect plangerea penala formulata de petentul A., sub aspectul savarsirii infractiunii de compromitere a intereselor justitiei, prevazuta in art. 277 alin. (1) C. pen., intrucat fapta nu exista.


Impotriva ordonantei de clasare, petentul A. a formulat plangere la procurorul-sef, la data de 7 ianuarie 2020, apreciind ordonanta de clasare ca nelegala, motivand ca in expozitivul acesteia au fost retinute, pe de o parte, elemente straine cauzei, iar pe de alta parte, exista imprejurari care nu au a fost supuse examinarii de catre organele de cercetare penala.


Prin ordonanta nr. Y. din data de 18 mai 2020 emisa de procurorul-sef adjunct al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a dispus admiterea plangerii formulate de petentul A., infirmarea ordonantei de clasare nr. X. din data de 26 noiembrie 2019 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, redeschiderea si completarea urmaririi penale cu privire la toate faptele.


In conformitate cu dispozitiile art. 335 alin. (4) C. proc. pen., dosarul s-a inaintat la judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea confirmarii redeschiderii urmaririi penale.


Pentru a dispune astfel, s-au retinut urmatoarele:


Pentru realizarea obiectului urmaririi penale, organele de cercetare penala au obligatia ca, dupa sesizare, sa caute si sa stranga datele ori informatiile cu privire la existenta infractiunilor si identificarea persoanelor care au savarsit infractiuni, sa ia masuri pentru limitarea acestora, sa stranga si sa administreze probele, cu respectarea principilor legalitatii si loialitatii.


In raport cu prevederile expuse, procurorului de caz ii revine sarcina de a aprecia elementele de proba administrate de acestea, pentru ca petentilor sa li se garanteze dreptul la o cercetare penala efectiva, sens in care s-a constatat ca aceasta imprejurare nu este aplicata in speta.


De asemenea, dispozitiile Codului de procedura penala prevad ca organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului; or, in cauza nu au fost administrate mijloace de proba care sa releve principiul enuntat.


In acest context, s-a retinut ca in cuprinsul ordonantei de clasare nr. X. nu au fost analizate aspectele invederate, cu privire la infractiunea de compromitere a intereselor justitiei, precum si faptul ca esenta motivarii nu se muleaza pe continutul aspectelor sesizate prin plangerea penala, imprejurare care face ca intre situatia de fapt si expunerea motivelor in baza carora a fost dispusa solutia sa existe o discrepanta, care nu poate oferi ordonantei prezumtiile pe care legea i le ofera.


Aceasta situatie, in cazul in care nu ar fi indreptata, ar echivala cu un refuz al respectarii dreptului petentului la un proces echitabil.


De asemenea, o importanta deosebita o are si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a pronuntat o multitudine de hotarari impotriva Romaniei in ceea ce priveste lipsa unei anchete efective, reamintind aici cauzele Rupa impotriva Romaniei - Hotararea din 16 decembrie 2008, Archip impotriva Romaniei - Hotararea din 27 septembrie 2011, Poede impotriva Romaniei - Hotararea din 15 noiembrie 2015, Gheorghita si Alexe impotriva Romaniei - Hotararea din 31 mai 2016.


In aceste cauze s-a constatat ca nu a fost efectuata o ancheta efectiva, cu toate ca s-a constituit dosar penal si ar fi trebuit intreprinse anumite activitati de cercetare penala.


Judecatorul de camera preliminara, examinand actele dosarului, retine, in principal, urmatoarele:


Analizand actele si lucrarile dosarului, judecatorul de camera preliminara constata, in conformitate cu dispozitiile art. 335 alin. (4) C. proc. pen. si art. 335 alin. (1) C. proc. pen., ca sunt indeplinite in cauza conditiile prevazute de lege pentru redeschiderea urmaririi penale, avand in vedere urmatoarele considerente:


Potrivit dispozitiilor art. 335 alin. (1) C. proc. pen., ``daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.``


Alin. (4) al aceluiasi articol statueaza ca ``redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara, in termen de cel mult 3 zile, sub sanctiunea nulitatii. Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale.``


De asemenea, potrivit art. 332 C. proc. pen., urmarirea penala poate fi reluata in caz de:


a) incetare a cauzei de suspendare;


b) restituire a cauzei de catre judecatorul de camera preliminara;


c) redeschidere a urmaririi penale.


Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.


Din analiza textelor invocate anterior se constata ca redeschiderea urmaririi penale are un continut mai restrans decat institutia reluarii urmaririi penale, dar, in ambele situatii, se tinde spre o reactivare a urmaririi penale, in cazurile si conditiile prevazute de lege.


Functiunea proprie reluarii urmaririi penale este aducerea procesului penal pe linia de desfasurare normala, cauza revenind in stadiul procesual anterior.


Pentru reluarea urmaririi penale trebuie sa fie indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:


a) sa existe una din situatiile prevazute in art. 332 alin. (1) lit. a)-c) C. proc. pen.;


b) sa nu fi intervenit intre timp vreunul din cazurile prevazute in art. 16 C. proc. pen., care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea acesteia;


c) pentru a putea fi reluata urmarirea penala, trebuie ca aceasta sa se dispuna printr-o ordonanta a procurorului in toate situatiile.


Redeschiderea urmaririi penale se dispune in urmatoarele cazuri:


a) daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea (art. 335 alin.1 C. proc. pen.). In aceasta ipoteza, legiuitorul recunoaste procurorului ierarhic superior celui care a dispus solutia posibilitatea ca, in cadrul controlului ierarhic efectuat din oficiu sau la plangere, potrivit art. 339 C. proc. pen., sa redeschida urmarirea penala;


b) daca au aparut fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea (art. 335 alin. 2 C. proc. pen.);


c) cand suspectul sau inculpatul nu si-a indeplinit cu rea-credinta obligatiile stabilite la momentul renuntarii la urmarirea penala (art. 335 alin. 3 C. proc. pen.);


d) daca s-a dispus clasarea si judecatorul de camera preliminara, in temeiul art. 341 alin. (6) lit. b) si alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., admite plangerea si trimite cauza la procuror in vederea completarii urmaririi penale.


Cu referire expresa la reluarea urmaririi penale in caz de redeschidere, art. 335 alin. (4) C. proc. pen. stabileste ca aceasta trebuie supusa, in termen de cel mult 3 zile, sub sanctiunea nulitatii, confirmarii judecatorului de camera preliminara, care hotaraste asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei procurorului data in conditiile art. 335 alin. (1) - (3) C. proc. pen., prin dispozitia judecatorului cauza revenind la acelasi stadiu procesual, respectiv in faza urmaririi penale.


Rezulta, deci, ca, in procedura confirmarii reglementata de dispozitiile art. 335 alin. (4) C. proc. pen., controlul efectuat de judecatorul de camera preliminara vizeaza legalitatea si temeinicia actului procedural prin care s-a dispus infirmarea sau, dupa caz, revocarea ordonantei de clasare si redeschiderea urmaririi penale, prin verificarea respectarii termenului de sesizare, a competentei instantei, dar si a organului desemnat sa pronunte o asemenea solutie, a incidentei vreunuia dintre cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale ori continuare a procesului penal, a corespondentei dintre prevederile invocate ca temei al solutiei si situatia concreta din cauza, precum si a motivelor pe care se sprijina ordonanta procurorului de reluare a urmaririi penale.


In aceasta procedura, judecatorul de camera preliminara nu este chemat sa stabileasca nicio incadrare juridica certa si nicio vinovatie concreta, sigura, ci sa constate daca procurorul a efectuat o instructie penala completa, efectiva sau, dimpotriva, incompleta, care impune reluarea cercetarii penale pentru stabilirea existentei sau, dimpotriva, a lipsei probelor ori a insuficientei acestora care impiedica trimiterea in judecata a unei persoane .


Prin urmare, redeschiderea urmaririi penale ca urmare a controlului ierarhic presupune indeplinirea a doua cerinte, si anume: a) existenta, in cauza, a unei solutii de clasare si b) constatarea, ulterioara, a inexistentei imprejurarii pe care aceasta se intemeia, controlul fiind efectuat de procurorul ierarhic superior celui care a dispus respectiva solutie, care, in urma analizarii tuturor aspectelor de legalitate, o infirma si dispune reluarea cercetarilor.


In cauza dedusa judecatii, judecatorul de camera preliminara, in procedura confirmarii redeschiderii urmaririi penale, constata, pe de o parte, caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetarilor care au condus la adoptarea ordonantei de clasare din 26 noiembrie 2019 data in dosarul nr. X. al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, iar pe de alta parte, legalitatea si temeinicia ordonantei nr. Y. din data de 18 mai 2020 emisa de procurorul-sef adjunct, prin care s-a constatat lipsa unei anchete efective, pentru lamurirea imprejurarilor de fapt ce se impuneau a fi elucidate raportat la continutul sesizarii.


Petentul A. a formulat la data de 26 noiembrie 2018 plangere, prin care a solicitat cercetarea ofiterilor de politie, a magistratilor procurori, precum si a magistratilor judecatori, care au efectuat urmarirea penala si au dispus masuri in dosarul penal nr. Z. al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Structura Centrala, avand ca obiect savarsirea infractiunilor de compromitere a intereselor justitiei prevazuta in art. 277 alin. (1) C. pen., influentare a declaratiilor prevazuta in art. 272 C. pen., marturie mincinoasa prevazuta in art. 273 C. pen. si inducere in eroare a organelor judiciare prevazuta in art. 268 C. pen.


In cauza, raportat la continutul sesizarii, se impunea a fi efectuate cercetari efective, pentru a se stabili daca sunt sau nu indicii cu privire la savarsirea infractiunilor cu privire la care petentul A. a formulat plangerea.


Judecatorul de camera preliminara constata ca motivele care au stat la baza ordonantei de clasare se rezuma la prezentarea unor aspecte care nu corespund elementelor invederate in sesizare, in lipsa unei verificari efective a sustinerilor petentului.


Judecatorul de camera preliminara constata elemente de generalitate, ceea ce contureaza, fara echivoc, lipsa unei anchete efective, necesara si absolut obligatorie, care impunea identificarea elementelor de fapt si a conditiilor in care se presupune ca s-ar fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala, in contextul in care faptele penale care au facut obiectul sesizarii penale nu au fost analizate.


Judecatorul de camera preliminara constata ca redeschiderea urmaririi penale se impune si prin prisma deciziilor pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu privire la obligatia statului de a face o ancheta efectiva.


Pe cale de consecinta, judecatorul de camera preliminara, avand in vedere carentele anchetei, apreciaza ca se impune reluarea cercetarilor, constatandu-se legalitatea si temeinicia ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale. Aceasta procedura permite administrarea oricarei probe pentru lamurirea situatiei de fapt si aflarea adevarului, obligand organele de urmarire penala la respectarea tuturor dispozitiilor legale aplicabile in faza de urmarire penala.


In raport de considerentele expuse, judecatorul de camera preliminara, in baza art. 335 alin. (4) C. proc. pen., a confirmat redeschiderea urmaririi penale in dosarul nr. X. al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, dispusa prin ordonanta din 18 mai 2020 emisa de procurorul-sef adjunct al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia penala, judecator de camera preliminara, incheierea nr. 211 din 11 iunie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021
Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ...

OUG 68/2021 pentru eliberarea, verificarea si acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID
ORDONANTA DE URGENTA nr. 68 din 29 iunie 2021 privind adoptarea unor masuri pentru punerea in aplica ...

Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de comunicatii de interes national si conditiile impleme
Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de com ...