Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Actiune in revendicare. Efectele hotararii judecatoresti fata de terti

Actiune in revendicare. Efectele hotararii judecatoresti fata de terti

  Publicat: 19 Aug 2021       184 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Efectele judecatii finalizate printr-o hotarare judecatoreasca se opun cu autoritate de lucru judecat absoluta doar celor care au avut calitatea de parte in procesul respectiv.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Este sistemul de inscriere in documente publice a corpurilor de proprietate impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Copiere intr-un registru special, de transcrieri si inscrieri, a actelor juridice, cu unele exceptii prevazute de lege, prin care se transmite proprietatea asupra unui imobil,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Element al laturii subiective a infractiunii si consta in obiectivul urmarit de faptuitor prin savarsirea faptei prevazute de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Viciu al unei hotarari,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Act adoptat de organele de stat,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Efectul pozitiv sau negativ al lucrului judecat se manifesta doar in ceea ce priveste persoanele care au participat la proces, iar nu si fata de terti. Pe de alta parte, hotararea nu poate fi ignorata de tert, dar aceasta i se va opune ca simplu fapt juridic, ca mijloc de probatiune impotriva caruia ii este permisa dovada contrara. Tertul trebuie sa respecte rezultatul dezbaterii judiciare - chiar daca nu a participat la aceasta - cel putin pana la momentul in care va demonstra in justitie contrariul. Opunerea hotararii judecatoresti, ca mijloc de proba, nu va insemna insa si posibilitatea invocarii obligativitatii acestor efecte fata de terti asa incat acestia sa nu le poata pune in discutie si in alt cadru procesual, sa nu tinda la a face dovada contrara, invocand propriile aparari, pe care nu le-au putut realiza in procesul finalizat prin hotararea ce li se opune. Obligativitatea efectelor si imposibilitatea punerii in discutie a reluarii dezbaterilor judiciare, raman aplicabile sferei partilor, care au avut posibilitatea sa-si afirme pretentiile si sa-si apere pozitia in cadrul procesului desfasurat in prezenta lor, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale.


Prin decizia civila nr. 1414/15.05.2019, Tribunalul Iasi a respins cererea de suspendare a judecatii cauzei in temeiul art. 413 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ., a respins cererea de apel formulata de parata X Iasi impotriva sentintei civile nr. 4200/05.04.2018 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o pastreaza; a obligat apelanta sa plateasca intimatei suma de 2500 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu de avocat.


Impotriva acestei decizii a formulat recurs parata X, solicitand admiterea recursului declarat, casarea in tot a hotararii recurate si respingerea actiunii promovate de reclamantii A, B si C, pentru urmatoarele motive:


Se arata ca instanta de control judiciar a retinut faptul ca nu pot fi primite motivele de apel ale universitatii in conditiile in care intimatii reclamanti au o posesie mai bine caracterizata si un titlu mai preferabil si in contextul in care totodata acestia sunt beneficiarii unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile - sentinta civila nr. 3818/2009 pronuntata de Judecatoria Iasi, prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991.


De asemenea, aceeasi instanta a retinut ca intabularea dreptului de proprietate al paratei asupra terenului in litigiu, anterior emiterii titlului de proprietate al intimatilor reclamanti, nu poate constitui un argument in favoarea preferabilitatii titlului de proprietate al paratei atat timp cat anterior emiterii Ordinului nr. 4928/2006 emis de Ministerul Educatiei si Cercetarii nu a existat un titlu de proprietate asupra imobilului.


In raport de aceste considerente ale instantei de apel, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, recurenta solicita instantei de control judiciar sa constate ca aceasta motivare este vadit nefondata.


Considera recurenta ca in prezenta cauza Curtea de Apel Iasi este indreptatita a avea in vedere, in sustinerea cererii de recurs, ca pertinente urmatoarele:


Este de necontestat faptul ca actiunea introductiva de instanta este o actiune in realizarea dreptului real de proprietate prin care reclamantii se afirma titulari ai acestui drept subiectiv, invocand opozabilitatea titlului lor de proprietate pentru imobilul teren in litigiu. In cauza de fata este evident ca ambele parti au prezentat titluri de proprietate valabile astfel incat instanta de judecata are sarcina de a le compara si de a da eficienta aceluia mai bine caracterizat.


Or, instanta de apel a omis sa observe ca in materie opereaza in primul rand principiul prioritatii inscrierilor in cartea funciara care reprezinta o aplicatie a vechiului principiu de drept roman ``prior tempore potior iure`` (mai intai in timp, mai tare in drept) valabil si in dreptul modern. Prin urmare primul care solicita inscrierea este si primul in drept . In speta de fata, parata X a fost cea care si-a inscris dintai titlul de proprietate in cartea funciara, rezultand ca aceasta este si prima in drept si beneficiaza de principiul fortei probante a inscrierii dobandirii unui drept real imobiliar in favoarea ei.


Continuand insa compararea celor doua titluri de proprietate, instanta trebuie sa constate ca acestea emana de la acelasi autor - statul roman - care a emis prin intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii, in baza Legii invatamantului nr. 84/1995, Ordinul 4928/2006, in favoarea paratei, cat si titlul de proprietate nr. 187375 din data de 13.09.2016, in baza Legii nr. 18/1991, emis in favoarea reclamantilor in temeiul Legii nr. 18/1991 si in baza unei hotarari judecatoresti - sentinta civila nr. 3818/2009 a Judecatoriei Iasi.


Insa, din probatoriul administrat in cauza rezulta fara drept de tagada ca titlul de proprietate al reclamantilor este afectat de vicii, fara ca valabilitatea acestuia sa fie constatata in contradictoriu cu parata, care era atat detinatorul, cat si proprietarul tabular exclusiv al terenului in litigiu.


Asa cum a aratat prin apararile formulate in cauza, la momentul intocmirii raportului de expertiza in dosarul nr. X/245/2008, aflat pe rolul Judecatoriei Iasi, raport ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate al reclamantilor, expertul din acest dosar a omis a analiza in prealabil informatiile actualizate din baza de date a oficiului teritorial de cadastru prin formularea unei solicitari de date cu privire la coordonatele punctelor aflate pe limitele de proprietate, planul de incadrare in zona, actele care au stat la baza inscrierilor in cartea funciara a imobilului in cauza, copii ale altor documente etc., necesare si in stransa legatura cu efectuarea acestuia. De asemenea, expertul nu a facut nici o trimitere cu privire la regimul sau juridic existent la momentul intocmirii raportului de expertiza si la preexistenta dreptului tabular de proprietate al paratei.


Din modul de intocmire a raportului de expertiza, reiese fara drept de tagada ca acesta a fost incheiat fara o documentare minima prealabila specifica in astfel de situatii, imprejurare certificata determinand in cele din urma dobandirea dreptului de proprietate asupra imobilului teren, ce forma deja obiectul cartii funciare a paratei, de catre alte persoane fizice prin prejudicierea implicita a intereselor legale ale paratei. Or, documentatia topo cadastrala existenta in evidentele O.C.P.I. Iasi atesta fara drept de tagada ca acest imobil teren se afla amplasat pe platforma didactica a paratei (si nu in incinta campusului studentesc asa cum s-a consemnat in raportul de expertiza) si in proprietatea exclusiva a acesteia .


Deci, in aceste conditii nu se poate sustine ca titlul de proprietate al reclamantilor poate fi considerat ca fiind preferabil in contextul in care nu s-a facut dovada certa ca terenul in litigiu a fost efectiv la dispozitia Comisiei de Fond Funciar si fara a face in prealabil obiectul unui titlu de proprietate .


Mai mult decat atat, instanta de control judiciar trebuie sa constate ca nu poate fi primita opinia instantei de apel potrivit careia in cauza opereaza autoritatea de lucru judecat in raport de hotararea judecatoreasca pronuntata in dosarul nr. X/245/2008 atat timp cat parata nu a fost parte in acest litigiu si, ca atare, sentinta civila nu ii este opozabila.


In ceea ce priveste titlul de proprietate al paratei, prin documentatia depusa la dosarul cauzei a atestat ca izvorul acestui drept este chiar legea, conform Legii nr. 84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, in temeiul prevederilor art. 166 din Legea invatamantului nr. 84/1995 si a art. 26 din Legea cadastrului nr. 7/1996, parata, in baza Ordinului 4928/2006 emis de Ministerul Educatiei si Cercetarii, s-a inscris ca proprietar tabular exclusiv asupra imobilului identificat prin numarul cadastral nr. 127734, ce inglobeaza si suprafata de teren mentionata de reclamanti, prin incheierea nr. 50055/2006 emisa de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara.


Ordinul nr. 4928/2006 emis de Ministerul Educatiei si Cercetarii a fost emis cu aplicarea dispozitiilor art. 166 din Legea nr. 84/1995 potrivit carora: ``Baza materiala a institutiilor de invatamant superior de stat si de cercetare stiintifica universitara este de drept proprietatea acestora.`` coroborate cu art. 26 din Legea nr. 7/1996: ``sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobandite de stat si de orice persoana, prin efectul legii``.


Titlul de proprietate emis in conditiile Legii nr. 84/1995 pe numele paratei este opozabil reclamantilor, fiind inscris in cartea funciara dreptul sau beneficiind de opozabilitate fata de terti si forta probanta, in baza Legii nr. 7/1996 privind publicitatea imobiliara.


Nu lipsit de importanta este si faptul ca literatura si practica judiciara au consfintit ca in cazul in care atat reclamantul, cat si paratul au titluri scrise privind dreptul de proprietate asupra bunului revendicat, iar titlurile provin de la acelasi autor, are castig cel care a transcris mai intai deoarece prin transcriere actul devine opozabil.


Recurenta solicita a se avea in vedere si faptul ca instanta Curtii Europene statueaza ca un echilibru just trebuie mentinut intre exigentele interesului general al comunitatii si imperativele de aparare ale drepturilor fundamentale ale individului. In principiu, trebuie sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat de orice masura, care priveaza o persoana de dreptul sau de proprietate . Astfel, atenuarea vechilor atingeri ale dreptului de proprietate, nu poate crea noi greutati distorsionate persoanelor, care au dobandit aceste bunuri cu buna credinta .


Totodata, solicita a se constata ca terenul in litigiu a trecut in patrimoniul statutului prin decretul de expropriere, intrand in planul de sistematizare, fiind afectat de constructii civile, astfel ca detinerea lui de catre stat in scopul pentru care a fost expropriat si-a atins scopul .


In speta, pentru toate aceste considerente expuse si avand in vedere circumstantele cauzei, recurenta dobanditoare de buna credinta, nu poate fi obligata sa suporte greutatea responsabilitatii statului, care a confiscat acest bun prin obligarea la restituirea acestuia (a se vedea in acest sens cauza Raicu versus Romania).


Avand in vedere cele mai sus mentionate solicita admiterea cererii de recurs asa cum a fost formulata, cu obligarea intimatilor reclamanti la plata cheltuielilor de judecata .


In drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 84/1995, Legea nr. 7/1996, art. 488 si urmatoarele din Codul procedura civila.


Intimatii A, B si C au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursului formulat de X, pentru urmatoarele considerente:


In mod corect a retinut instanta de apel faptul ca data emiterii titlului de proprietate reprezinta un caracter subiectiv in considerarea procedurilor administrative si/sau jurisdictionale pe care indreptatiti la acordarea beneficiului legii sunt obligati sa le parcurga, proceduri care scapa controlului si diligentelor beneficiarilor actului normativ.


De asemenea, retine tribunalul prevalenta reconstituirii dreptului de proprietate privata in raport cu constituirea acestuia, prevalenta ce rezulta atat din dispozitiile cuprinse in Legea 18/1991, cat si din dispozitiile Legii nr. 84/1995, act normativ ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate in beneficiului apelantei.


Motivele de recurs formulate de X vizeaza reiterarea motivelor de apel, fara a se indica in concret care este sau care sunt motivele de casare prevazute de art. 488 C.proc.civ., motiv pentru care intimatii au invocat exceptia nulitatii recursului.


Potrivit art. 486 alin. 1 lit. d C.proc.civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor, sau, dupa caz, mentiunea ca acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. 3 al aceluiasi articol sanctioneaza cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.


Aceeasi sanctiune intervine si in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza, in motivele de casare prevazute de art. 488, astfel cum rezulta din cele statuate de art. 489 alin. 2 C.proc.civ.


A motiva recursul presupune, pe de o parte, aratarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia din motivele prevazute de art. 488 C.proc.civ. iar, pe de alta parte, dezvoltarea acestuia, in sensul formularii unor critici concrete cu privire la judecata realizata de instanta care a pronuntat hotararea recurata, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.


In speta, recurenta, fara a indica in concret niciunul din motivele de casare prevazute de art. 488 C.proc.civ., a criticat decizia tribunalului invocand, pe de o parte aceleasi motive cu cele prezentate in fata instantei de apel, iar pe de alta parte, critica hotararea prin prisma probatoriului administrat in cauza, critici care nu vizeaza legalitatea deciziei atacate, ci constituie aspecte de netemeinicie ale acesteia, referitoare la modul in care instanta a valorificat probele administrate, chestiuni ce nu pot fi supuse cenzurii in recurs, fata de dispozitiile art. 488 alin. 1 C.proc.civ., care stipuleaza in sensul ca se poate cere casarea unei hotarari numai pentru motive de nelegalitate.


Fata de toate aceste considerente, solicita admiterea exceptiei nulitatii recursului si, pe cale de consecinta, respingerea recursului, mentinerea hotararii recurate ca fiind legala, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata .


Curtea de apel a admis recursul, retinand urmatoarele:


Art. 489 C.proc.civ. stabileste ca recursul este nul daca, nu a fost motivat in termenul legal si, totodata, ca aceeasi sanctiune intervine in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute la art. 488.


In speta, recurenta nu a indicat motivele de nelegalitate, motivarea cererii de recurs reprezentand o redare in integralitate a motivelor de apel si critici privind netemeinicia hotararii, dar in cererea de recurs se critica modul in care instanta de apel a retinut ca opereaza autoritatea de lucru judecat in raport de hotararea judecatoreasca pronuntata in dosarul cu nr. X/245/2008, desi recurenta nu a fost parte in acel litigiu, iar sentinta nu ii este opozabila. Aceste critici invocate de recurenta se circumscriu motivului de nelegalitate prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ., sustinandu-se incalcarea de catre instanta de apel a regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii, prin raportare la dispozitiile art. 435 alin. 1 si 2 C.proc.civ. Ca atare, exceptia nulitatii recursului invocata de intimata nu opereaza in cauza, fiind respinsa de Curte .


Analizand motivul de nelegalitate invocat de recurenta, Curtea retine, asadar, ca se sustine incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii. Astfel, potrivit art. 435 alin. 1 si 2 C.proc.civ.: ``Hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii acestora. Hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face in conditiile legii, dovada contrara.`` Totodata, art. 1201 Cod civil din 1864 arata ca ``este lucru judecat atunci cand a doua cerere are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta intre ele si in contra lor in aceeasi calitate``.


Prin cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii A, B si C s-a solicitat instantei a dispune obligarea paratei X sa lase in deplina proprietate si linistita posesie reclamantilor suprafata de teren de 644 mp, precum si radierea dreptului de proprietate din cartea funciara deschisa pe numele paratei si inscrierea dreptului de proprietate a reclamantilor cu privire la suprafata de teren revendicata. Reclamantii au invocat in beneficiul lor titlul de proprietate nr. 187375/2016 care a fost emis in baza sentintei civile cu nr. 3818/6.03.2009 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul cu nr. X/245/2008 prin care s-a dispus anularea partiala a Ordinului Prefectului cu nr. 822/13.08.2008. Parata X a invocat la randul sau dreptul de proprietate asupra aceluiasi imobil in baza Ordinului cu nr. 4928/2006 emis de Ministerul Educatiei si Cercetarii, conform art. 166 din Legea nr. 84/1995.


Atat in fata primei instante, cat si in fata instantei de apel, recurenta-parata a invocat imprejurarea ca dreptul sau de proprietate figura deja inscris in cartea funciara la momentul derularii litigiului din dosarul nr. X/245/2008, ca pe terenul in cauza se afla investitii cu scop didactic specifice Facultatii de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului, insa raportul de expertiza efectuat in respectiva cauza a ignorat toate aceste aspecte.


Spre deosebire de prima instanta care a considerat preferabil titlul de proprietate al reclamantilor, retinand ca partile exhiba titluri provenind de la autori diferiti, instanta de apel a considerat ca ambele titluri de proprietate provin de la acelasi autor, retinand ca sentinta civila nr. 3818/6.03.2009 exprima adevarul in puterea principiului autoritatii de lucru judecat. Instanta de apel a evidentiat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 1200 alin. 4 Cod civil din 1864 si art. 258 alin. 3 C.proc.civ. din 1865, efectul pozitiv al lucrului judecat intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior se impune fara posibilitatea de a se statua diferit. Prin acest ultim rationament aplicat de instanta de apel, s-a acordat valoare de prezumtie absoluta sentintei civile mentionate, fara ca recurenta sa aiba posibilitatea de a se apara, desi nu a figurat ca parte in procesul in care s-a pronuntat acea hotarare prin care dreptul sau de proprietate a fost grav afectat.


Curtea considera ca atat vechea, cat si noua reglementare de drept procesual civil a admis ca efectele judecatii finalizate se opun cu autoritate de lucru judecat absoluta doar celor care au avut calitatea de parte in procesul anterior. Efectul pozitiv sau negativ al lucrului judecat se manifesta doar in ceea ce priveste persoanele care au participat la proces, iar nu si fata de terti. Pe de alta parte, hotararea nu poate fi ignorata de tert, dar aceasta i se va opune ca simplu fapt juridic, ca mijloc de probatiune impotriva caruia ii este permisa dovada contrara. Tertul trebuie sa respecte rezultatul dezbaterii judiciare - chiar daca nu a participat la aceasta


- cel putin pana la momentul in care va demonstra in justitie contrariul. Opunerea hotararii judecatoresti, ca mijloc de proba, nu va insemna insa si posibilitatea invocarii obligativitatii acestor efecte fata de terti asa incat acestia sa nu le poata pune in discutie si in alt cadru procesual, sa nu tinda la a face dovada contrara, invocand propriile aparari, pe care nu le-au


putut realiza in procesul finalizat prin hotararea ce li se opune. Obligativitatea efectelor si imposibilitatea punerii in discutie a reluarii dezbaterilor judiciare, raman aplicabile sferei partilor, care au avut posibilitatea sa-si afirme pretentiile si sa-si apere pozitia in cadrul procesului desfasurat in prezenta lor, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale.


Asadar, autoritatea de lucru judecat a hotararii judecatoresti functioneaza cu valoare absoluta fata de partile din procesul finalizat prin respectiva hotarare si are caracter relativ fata de terti. Acest lucru este explicabil prin faptul ca adevarul stabilit de judecator prin hotararea judecatoreasca este adevarul judiciar, iar nu intotdeauna cel obiectiv. Judecatorul este limitat in aflarea adevarului de probele administrate de parti, de principiul disponibilitatii si de elementele prezentate de parti. Prin urmare, fata de terti, hotararea judecatoreasca se opune cu valoare probatorie, ca realitate juridica, ca fapt juridic, astfel incat acestia pot contesta si combate pe calea unui proces cele statuate in cuprinsul acesteia.


Din considerentele sentintei civile cu nr. 3818/2009 a Judecatoriei Iasi rezulta ca instanta a constatat indreptatirea reclamantilor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 644,19 mp teren prin raportare la dispozitiile art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991.


Astfel, a considerat ca respectiva suprafata este libera de constructii permanente, nu este afectata de investitii aprobate potrivit legii, este neafectata de detalii de sistematizare, ca bazinul existent pe aceasta este dezafectat, abandonat si in parte liber . In speta, Tribunalul a dat valoare absoluta celor statuate prin sentinta civila cu nr. 3818/6.03.2009, desi recurenta nu a fost parte in litigiul respectiv si a sustinut in mod insistent ca raportul de expertiza avut in vedere de instanta care a pronuntat hotararea mentionata nu a luat in considerare informatiile reale cu privire la regimul juridic al terenului din baza de date a Oficiului Teritorial de Cadastru, ca terenul se afla pe platforma didactica a paratei si nicidecum in incinta campusului studentesc, ca pe acesta sunt amplasate constructii inscrise in cartea funciara, ca terenul nu se afla la dispozitia comisiei locale de fond funciar.


In atare conditii, recurentei i s-a cauzat o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin casarea deciziei atacate si trimiterea spre rejudecare aceleasi instante. Tribunalul a ignorat in totalitate apararile si probele pe care recurenta le-a adus in fata sa, ingradindu-i acesteia in mod nepermis dreptul la aparare. Intr-adevar, vechiul proprietar deposedat abuziv de stat sau mostenitorii acestuia sunt aparent cei mai indreptatiti a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, daca urmeaza procedurile legale. In cazul de fata, procedura urmata a fost cea prevazuta de art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, ordinul initial emis, anulat partial de instanta, retinand ca terenul era la data emiterii ordinului afectat de detalii de sistematizare, constructii si investitii realizate, lucru ce a fost sustinut si de recurenta in prezenta cauza. Lipsa analizei acestor aparari si a probelor aduse de parata in sustinerea lor echivaleaza cu o necercetare corespunzatoare a fondului, astfel ca in baza art. art. 496 alin. 2 si art. 498 alin. 2 C.proc.civ. instanta de recurs apreciaza ca pentru inlaturarea vatamarii produse recurentei se impune casarea hotararii atacate, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare instantei de apel, aceasta urmand a analiza sustinerile paratei-recurente din perspectiva situatiei terenului la data emiterii Ordinului nr. 822/13.08.2008 ce a facut obiectul anularii in dosarul cu nr. X/245/2008.


In considerarea celor ce preced, Curtea, constatand ca decizia recurata este susceptibila de a fi cenzurata din perspectiva criticilor formulate in raport cu textele de lege enuntate, ceea ce face de prisos examinarea celorlalte critici, admite recursul, caseaza decizia recurata si trimite cauza spre rejudecare, instantei de apel.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 181/19.03.2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...