Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Ştiri juridice » RIL ref. solicitarea cheltuielilor de judecata pe cale separata

RIL ref. solicitarea cheltuielilor de judecata pe cale separata

  Publicat: 02 Jul 2013       8077 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept vizand „Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 si art. 2 alin. (1) si art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, in referire la timbrarea cererilor prin care cheltuieli de judecata sunt solicitate pe cale separata”.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Activitatea sau ansamblul de activitati organizate de o autoritate a administratiei publice ori de o institutie publica sau autorizata/autorizate ori delegata de aceasta, in scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, in mod regulat si continuu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

I. Astfel, intr-o orientare jurisprudentiala majoritara s-a apreciat ca cererile prin care cheltuielile de judecata sunt solicitate pe cale separata au natura unor cereri in pretentii, evaluabile in bani pentru care se datoreaza taxa judiciara de timbru in conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.

Faptul ca cererile din litigiul in care aceste cheltuieli au fost efectuate erau scutite de plata taxelor judiciare de timbru ori ca prin art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 emis de Ministrul Justitiei, se prevede ca nu se timbreaza cererile accesorii privind cheltuielile de judecata a fost considerat ca fiind lipsit de relevanta, de vreme ce scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru care a operat in litigiul initial este rezultatul raportului de accesorialitate dintre cererile privind cheltuielile de judecata si cererile formulate de partile din acel proces.

Dispozitiile art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 sunt de stricta interpretare si aplicare, iar in cazul in care legiuitorul ar fi avut intentia sa instituie o atare scutire si atunci cand cheltuielile de judecata sunt solicitate pe cale principala, ar fi prevazut, in mod expres, in acest sens.

Prin urmare, chiar daca pentru actiunea/cererea initiala in care cheltuielile de judecata solicitate au fost accesorii la celelalte petite, era prevazuta scutirea de plata taxei de timbru, actiunea in cadrul careia sunt solicitate separat aceste cheltuieli are caracter principal, iar scutirea nu mai opereaza, nefiind prevazuta de lege. (Anexa I)

II. Intr-o alta opinie minoritara, s-a retinut ca aceste cereri sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, intrucat cererea de obligare a partii cazute in pretentii la plata cheltuielilor de judecata, chiar daca este formulata separat, isi pastreaza caracterul de accesorialitate fata de cererea principala care a format obiectul litigiului in care s-au efectuat aceste cheltuieli .

Cererea formulata separat este nascuta si dependenta de prima actiune .

Dreptul in cauza este secundar in raport cu dreptul ce a facut obiectul cererii principale si ramane astfel si atunci cand se tinde la valorificarea sa pe cale separata. Fiind strans legat de cauza in care s-au efectuat cheltuielile, el este supus unor conditii de procedura si de fond comune.

Daca in cauza principala cererea de obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata a fost scutita de plata taxei judiciare de timbru la valoare, aceleasi reguli urmeaza si cererea formulata pe cale separata.

S-a mai argumentat si in sensul ca, din moment ce cheltuielile de judecata pot fi cerute in cadrul unui proces in curs, fara a fi perceputa taxa judiciara de timbru si fara a se aplica timbru judiciar, aceeasi solutie se impune si in cazul pretinderii lor pe cale separata, ratiunea fiind identica. (Anexa II)

Apreciez primul punct de vedere ca fiind in acord cu litera si spiritul legii, din urmatoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare[1] "Actiunile si cererile introduse la instantele de judecata, [a€¦] sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute in prezenta lege si se taxeaza in mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani, cu exceptiile prevazute de lege".

In lumina normei enuntate rezulta ca legiuitorul a stabilit, ca regula generala, plata taxei judiciare de timbru, pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, scutirea de la plata acesteia constituind exceptia de stricta interpretare si aplicare.

Si Curtea Constitutionala a statuat in sensul ca ``art.21 din Constitutie nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de autoritatile judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Prin urmare, regula este cea a timbrarii actiunilor in justitie, exceptiile fiind posibile in masura in care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, in parte, a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justitiei. Potrivit legii contributia justitiabilului, prin avansarea unei parti din aceste cheltuieli, poate fi recuperata de la partea care cade in pretentii.``[2]

Exceptiile de la regula timbrarii cererilor si actiunilor formulate in justitie sunt enumerate in articolele 15-172 din Legea nr.146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, iar in cuprinsul acestor statuari legiuitorul nu face niciun fel de referire la cererile privind cheltuielile de judecata .

Prevederile art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al Ministrului Justitiei[3], stabilesc insa ca "nu se timbreaza [a€¦], cererile accesorii privind cheltuielile de judecata, precum si exercitarea cailor de atac, in astfel de situatii".

Or, potrivit art.61 alin. (1) din Constitutie, ``Parlamentul este [a€¦] unica autoritate legiuitoare a tarii``, iar in conformitate cu art. 139 alin.(1) din acelasi act normativ ``Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege``.

Pe de alta parte ``Ordinele [a€¦] trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acestora``, astfel cum stipuleaza dispozitiile art.78 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata[4].

In consecinta, prevederile cuprinse in Normele metodologice de aplicare a legii, aflandu-se intr-un raport de subordonare fata de actul normativ cu forta juridica superioara, dispozitiile art.14 din Norme sunt de stricta interpretare si aplicare, numai pentru ipotezele la care se refera.

Solutia continuta de normele metodologice este determinata, pe de o parte, de raportul de accesorialitate dintre cheltuielile de judecata si litigiul in care acestea au fost efectuate, iar pe de alta parte de faptul ca valoarea la care se timbreaza este, de regula, cea declarata prin actiune sau in cerere, or in mod logic, partea nu este in masura, la momentul investirii instantei, sa determine cuantumul cheltuielilor pe care le va efectua in proces, acest element depinzand de factori interveniti pe parcursul desfasurarii litigiului.

Acordarea cheltuielilor de judecata este supusa principiului disponibilitatii, fiind conditionata de cererea partii care le-a efectuat, potrivit dispozitiilor art. 274 alin. (1) din fostul Cod de procedura civila [art. 453 alin. (1) din actualul Cod de procedura civila].

In mod obisnuit, reclamantul solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata prin chiar actul de investire al instantei, iar paratul prin intampinare.

Omisiunea partii de a solicita cheltuieli de judecata nu conduce insa la stingerea dreptului, in aceasta privinta jurisprudenta[5] statuand, in mod constant, ca partea este indreptatita sa-si valorifice dreptul sau si pe calea unei actiuni civile separate.

Asadar, cererea privind cheltuielile de judecata se incadreaza in categoria cererilor care pot fi formulate fie pe cale principala, fie pe cale accesorie.

Pentru a fi in prezenta unei cereri accesorii este imperios necesar sa existe o cerere cu caracter principal, a carei solutie influenteaza modul de solutionare al cererii accesorii.

Caracterul accesoriu al unei cereri se stabileste in raport de cererea principala prin care se declanseaza procedura judiciara ce formeaza obiectul litigiului si nu in raport de o cerere care a format obiectul altui proces.

Ca atare, in situatia in care cheltuielile de judecata sunt cerute pe cale separata, printr-o actiune distincta de procesul in care acestea au fost efectuate, intemeiat pe culpa procesuala a partii care a pierdut procesul initial, cererea prin care aceste cheltuieli sunt solicitate este o cerere principala, evaluabila in bani pentru care se datoreaza taxa judiciara de timbru in conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare[6].

In acelasi sens si in doctrina s-a stabilit ca, in toate situatiile in care cheltuielile de judecata sunt solicitate printr-o actiune separata, aceasta se infatiseaza ca o cerere avand caracter principal [7].

Daca ratiunea scutirii de plata taxei judiciare de timbru a cererilor accesorii privind cheltuielile de judecata consta in faptul ca aceste cereri nu modifica valoarea obiectului actiunii principale si pe cale de consecinta nici valoarea supusa taxarii, aceasta ratiune nu mai subzista in cazul cererilor formulate pe cale principala prin care se solicita obligarea partii adverse la plata unei sume de bani, reprezentand cheltuielile de judecata efectuate de parte intr-un alt proces.

Intrucat cererea prin care cheltuielile de judecata sunt solicitate pe cale separata are o fizionomie proprie, distincta de procesul initial in care acestea au fost efectuate, nu prezinta relevanta faptul ca actiunea sau cererea care a format obiect al litigiului initial a fost scutita, potrivit legii, de plata taxei de timbru.

Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, sunt scutite de taxele judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac pentru care, prin legi speciale, este prevazuta expres o atare scutire.

Or, in lipsa unei solutii legislative exprese in sensul scutirii, precum si in conditiile in care, astfel cum s-a aratat, in precedent, dispozitiile cuprinse in Normele metodologice de aplicare a Legii nr.146/1997 sunt de stricta interpretare si aplicare, neputand fi extinse prin analogie, se poate concluziona ca, in problema de drept analizata, legiuitorul nu a inteles sa deroge de la regula timbrarii cererilor si actiunilor in justitie.

Asadar, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.1, art. 2 alin. (1) si art. 15 lit.p) din Legea nr.146/1997, modificata si completata, cererile prin care se solicita, pe cale principala, acordarea cheltuielilor de judecata sunt supuse taxei judiciare de timbru, calculata la valoarea pretentiilor deduse judecatii, indiferent daca cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost sau nu scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

Dispozitiile art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.760/C din 20 aprilie 1999 al Ministrului Justitiei se aplica doar in cazurile in care cheltuielile de judecata sunt solicitate in cadrul procesului in care au fost efectuate.

[1] Publicata in Monitorul Oficial nr.173 din 29 iulie 1997
[2] Decizia nr.30 din 23 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial nr.178 din 26 aprilie 1999
[3] Publicat in Monitorul Oficial nr. 380 din 10 august 1999.
[4] Publicata in Monitorul Oficial nr. 139 din 31 martie 2000.
[5] Tribunalul Suprem, Sectia Civila, decizia nr. 328/1984, C.D. 1984, pag. 208, apud Ioan Les, ``Tratat de drept procesual civil``, Editia 5, cu referiri la Proiectul Codului de procedura civila, Ed. CH Beck, 2010, Bucuresti, pag. 442;
[6] Art. 2 alin. (1): "Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:
a) pana la valoarea de 50 lei - 6 lei;
b) intre 51 lei si 500 lei - 6 lei + 10% pentru ce depaseste 50 lei;
c) intre 501 lei si 5.000 lei - 51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei;
d) intre 5.001 lei si 25.000 lei - 411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei;
e) intre 25.001 si 50.000 lei - 1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;
f) intre 50.000 lei si 250.000 lei - 2.611 lei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
g) peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei".
[7] Ioan Les, op. cit., pag. 442 si jurisprudenta loc. cit.



Citeşte mai multe despre:    RIL    Cheltuieli de judecata    Legea 146/1997

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Casele de pensii vor avea obligatia de a informa angajatorii cu privire la pensionarea salariatului
06 Apr 2022 | 1462

[Vatra MCP] Schimbarile vizate de Codul Patrimoniului Cultural al Romaniei
23 Feb 2022 | 508

[Vatra MCP] Contextul, motivele si necesitatea adoptarii Codul Patrimoniului Cultural al Romaniei
22 Feb 2022 | 532

Codul muncii comentat 2022. Noua organizare a muncii. Editia a III-a, completata si revizuita
26 Jan 2022 | 814

Nivelul Sponsozarilor ONG-urilor si Asociatilor incepand cu 1 ianuarie 2022
30 Dec 2021 | 903

Formularul 230 editabil 2022 pdf pentru redirectionarea a 2 sau 3,5 la suta din impozitul datorat
27 Dec 2021 | 38310



Articole Juridice

Concediul de maternitate si concediul de crestere a copilului. Aspecte practice
Sursa: MCP Cabinet avocati

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Inechitatile salariale in sectorul public si in sectorul privat
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Jurisprudenţă

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020